Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


LEGISLATIA NATIONALA SI ABORDARI INTERMATIONALE – VIOLENTA DOMESTICA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
OPINIE SI SONDAJ DE OPINIE
CULTURA
EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI „SIMULACRE” ALE FAMILIEI ACTUALE
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
PSIHODRAMA
Noile educatii
EDUCATIA ESTETICA
RAPORTURILE SOCIOLOGIEI CU STIINTE SOCIALE PARTICULARE
DIMINUAREA ROLULUI FAMILIEI SI CRESTEREA ROLULUI SCOLII IN CREAREA FIINTEI SOCIALE
MISCARILE SOCIALE - Caracterizarea miscarilor sociale


LEGISLATIA NATIONALA SI ABORDARI INTERMATIONALE – VIOLENTA DOMESTICA




1. Legislatia in Romania

Inelegerea acestui cadru legislative este posibila prin analizarea contextului istoric in care a aparut. Subordonarea femeii, fenomenul violentei domestice impotriva femeii in Romania. In Romania de dinainte de 1989 nu a existat nici o statistica oficiala sau cercetere stiinifica privind violenta domestica. Desi cazurile de violena domestica erau destul de raspandite, fenomenul in perioada comunista a fost ignorat din motive pur idiologice. Dupa 1990, au fost realixate studii de mica intindere care nu ofera insa o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violena. In raportul organizaiei americane Minnesota Advocates for Human Rights, Lifting the Last Curtain (1995), se constata faptul ca violenta domestica este o problema frecventa in Romania. Statul roman apare ca neindeplinindu-si obligaiile privind protejarea femeilor de violenele comise in familie au sancionarea adecvata a soilor violeni si dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative si culturale cu scopul de-a preveni violenta impotriva femeilor.

Violenta in familie a devenit un subiect de discuie in Romania abia dupa 199 Anul respective nu reprezinta o cotitura, nu este data unui eveniment important care a determinat modificari majore, ci este doar un jalon orientativ. Urmand logica abordarii problemelor societaii romanesti in tranziie, atunci s-a ajuns pe firul rezolvarii situaiei copilului abandonat, la motivele abandonului, apoi la familia cu probleme sociale si in sfarsit la violenta in familie.

Desi intre anii 1997 si 1999 au fost propuse numeroase modificari ale codului penal, nici pana in acest moment violenta domestica nu este destinat reglementata, ia putand fi sancionata doar prin dispoziiile generale care incrimineaza actele de violena.

Cadrul legislative in care s-a pus problema violentei in familie a fost Codul Penal dinainte de 2000, care nu menioneaza ca infraciune separata violenta domestica. Ceea ce

afacut ca in practica sa fie redusa si sa depinda posibilitatea de intervenie de modul de care angajaii instituiilor abilitate inelegeau si aplicau legea. In aceasta perioada, iniiativele practice inregistrate, au fost puine si s-au lovit de rezistene majore. Organizaiile non-guvernamentale au fost astfel cointeresate economic sa studieze terenul, sa caute posibilul grup de beneficiari, datele concrete ale problemei si sa-si defineasca nevoia de expertiza necesara pentru demararea unui proiect.

Totodata au aparut si iniiativele guvernamentale si trebuie sa menionam alaturi de infiinarea centrului pilot de aciune si sprijin impotriva violentei domestice - Policlinica Titan Bucuresti (Ministerul Sanataii si Familiei) si preocuparea constanta a IGP - Serviciul de prevenire si combaterea infracionalitaii, de a realize programe destinate problematicii victimizarii femeilor (educaie pentru prevenirea victimizarii femeilor in special in privina infraciunii de viol). O realizare importana a acestui serviciu a fost studiul privind femeia si criminalitatea, unde un capitol important este destinat violentei domestice.

Condiiile in care s-a dezvoltat experiena romaneasca au fost, deci, precare, pana in anul 2000 cand modificarea de legislaie si un ineles cel puin declarat mai pronunat al instituiilor guvernamentale pentru gasirea solutiilor reale, au stimulat dezvoltarea programelor destinate femeilor agresate in familie.

Dupa indelungi eforturi la sfarsitul anului 2000, Palamentul Romaniei a aprobat modificarea Codului Penal astfel incat poliia si parghetul sa poata interveni din oficiu in cazuri de agresiuni in spaiul privat al familiei. Abia in vara anului 2003 a fost adoptata Legea Nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenjei in familie , cu contribuia Coaliiei Naionale a organizaiilor neguvernamentale implicate in combatera violentei intrafamiliale, coagulata la inceputul anului 2003.

Statul roman nu a cordat pana acum o finanare de substana de buget pentru programe de contracarare a fenomenelor de violena impotriva femeilor. Totusi, de data recenta, prin legea 217/2003 se prevede infiinarea Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei in subordinea Ministerului Sanataii si Familiei, si infiinarea unor structuri la nivel judeean subordinate acestei agenii. La nivelul Uniunii Europene au fost iniiate o serie de programe cu inta ,,multinaionala” .

In afara acestora un alt corp de lege care inglobeaza reglementarile ce pot fi folosite in cazurile de violena domestica este Codul Penal. In articolele de lege, doar doua conin referiri specifice la relaia maritala: in primul rand in articolul 175 C.P, prin care este definit omorul, ca fapta penala, la alin. 1 lit.c) se specifica, ca si condiie in definirea omorului calificat, relaia maritala intre pari. In acest fel gravitatea faptei este prezumtiv mai mare atunci cand se petre in familie - punct pe care lucrarea de faa il susine, in baza gradului de periculozitate crescut atasat violentei domestice. Cu toate acestea prevederile mai sus menionate se cer aplicate in mod egal cu considerarea, dupa caz, a circumstanelor care pledeaza pentru legitima aparare.

A doua referire la relaia de casatorie apare in articolul 187 C.P., alin.5, care conine clauza de nepedepsire pentru infraciunea de viol. Aceasta cauza de nepedepsire este

completeta de explicaiile date de legiuitor, cu privire la imposibilitatea definirii violului intre soi, ca atare, in baza consimamantului iniial la casatorie.

Este de apreciat ca legiuitorii romani au luat in serios recomandarea organismelor internationale de aparare a drepturilor femeilor si au inclus in conceptual de violena familiala situaiile de incalcare a drepturilor femeii de a-si exercita libertaile fundamentale. In Romania, in baza Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofierului de poliie este abilitat sa intervina in mod specific in situaiile de violena domestica la efectuarea plangerii de catre victima sau a unui membru de families au a unei autoritai, martori indireci la actele de violena. In art.1 al prezentei legi se stebileste ca principalul obiectiv naional este ocrotirea, sprijinirea, dezvoltarea, consolidarea solidaritaii familiei in contexte armonioase. Se impune un personal specializat in domeniul muncii cu victime si agresori, care sa aiba studii de asistena sociala si psihologie, iar pe baza acestora sa poata acorda consilierea si terapia celor doua pari. Legea 217 in 2003 este o victorie incontestabila pentru avangarda care a impus schimbarii legislative privind protejarea victimilor violentei. Desi se refera prea puin la femei ca victime predilecte ale violentei, cu excepia meniunii de la 2,3 unde violenta este menionata ca incalcare a drepturilor femeilor,

legea prevede multe ditntre recomandarile feminismului (nevoia de protecie a victimilor, nevoia de consiliere, incurajara deciziei proprii a victimel privind nevoia de ajutor, necesitatea de proteja pe copiii care asista la violenele comise intre parini etc.).

Ratificarea de catre Romania a documentelor internationale nu a rezolvat prin sine insasi problema proteciei si a respectarii drepturilor femeilor, respectiv a copiilor supusi violentei. Masurile legislative romanesti – care, desi cu intarziere, au aparut (noul cod penal, din 2000 sau legea prevenirii si combaterii traficului de fiine umane din 2001, legea violentei domestice din 2003). Sunt reglementari si planuri necesare de aciune, care schieaza principiile si politica legiuitorului privind protecia victimelor de violena. In sine ele nu pot insa servi victimele violenelor, decat completate prin crearea si asigurarea funcionarii unui cadru organizatoric de servicii sociale, raspandit pe intreg teritoriul arii, care sa abordeze intr-un mod professional problematica diagnosticului, a sprijinului acordat victimilor a tratarii agresorilor si a prevenei violentei atat in dinamica familiala, cat si cea extrafamiliala.

Procesul de integrare europeana, reacia organizaiilor neguvernamentale impotriva violentei fizice, psihice sau sexuale in interiorul familiei, toate eforturile considerabile ale societaii civile, precum si a parlamentarilor nostri, au determinat modificarea legislaiei penale interne, care prevede pedepse mult mai mari pentru faptele de violena comise in femilie. Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie stabileste lucruri extreme de importante: de la difiniia violentei in familie, pana la obligaia statului de a lua toate masurile de prevenire si combatere a acestui fenomen, precum si protecia victimelor. Astfel s-a creat o strategie naionala privind prevenirea actelor de violena, protecia victimilor violentei in familie, strategie care este susinuta intens de societatea civila. As dori sa menionez faptul ca eforturile societaii civile sunt fundamentale pentru toate masurile care s-au luat pana acum. Toate organizaiile neguvernamentale care se preocupa de femonenul violentei in familie au constituit Coaliia Naionala Impotriva Violentei in Familie. Semnalele transmise de aceasta structura a societaii civile sunt extreme de puternice, de la aciunile de companie informativa pana la combaterea directa prin sprijinul victimilor acestui system.

Din pacate eforturile parlamentarilor conjugate cu cele ale societaii civile sunt nesocotite de actualii guvernani, care incalcand prevederile Legii 217/2003 pentru

prevenirea si combaterii violentei in familie adoptata de Parlament si promulgata de Presedintele arii au nesocotit termenul de punere in aplicare a prevederilor acestei legi, condamnand in continuare, femeii si copii la violena.

O.G. nr. 95/24 decembrie 2003 privind modificarea si completarea Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie accentuiaza ca ,,prevenirea si combaterea violentei in femilie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importana problema de sanatate publica”.

Art.8 din legea 217/2003 specifica infiinarea si organizarea Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei ce funcioneaza ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritaii Sociale si Gamiliei. Agenia stabileste procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si a asistenilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violema in familie, precum si criteriile de pregatire si etica profesionala a acestuia. (Urmatorul an a fost o prioritate pentru copii si victimele violentei. Au fost adoptate legile adecvate pentru ei care sunt Legea nr. 273/2004 privind adopiile si legea nr. 274/2004).

Constituia Romaniei garanteaza egalitatea cetaenilor in faa legii si a autoritailor publice fara privelegii sau discriminari (art. 16), precum si drepturile si libertaile tuturor persoanelor. Articolul 22 din capitolul 2 privind drepturile si libertaile fundamentale garanteaza prin aliniatul 1, dreptul la viaa, dreptul la integritatea fizica si psihica ale persoanei. Aliniatul 2 al aceluiasi capitol stipuleaza in mod expres ca nici o persoana nu poate fi supusa torturii sau oricarui alt fel de pedeapsa sau tratament degradant ori inuman. Articolul 23 al capitolului 2 declara inviolabile libertatea individuala si sigurana persoanei, dreptul la aparare al persoanei fiind garantat prin articolul 24 conform articolului 25, orice persoana fizica ar dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertaile altuia, oridinea publica sau bunele moravuri. Consacrarea prin Constituie a acestor drepturi presupune in mod automat respectarea libertailor si a drepturilor femeii in calitatea sa de persoana si interzice supunerea acesteia la orice act de violena sau tratament degradant de natura sa atenteze la sigurana sa fizica sau psihica. In cazul violarii unuia din acestui drepturi sau libertai, femeia poate si trebuie sa beneficieze de protecia legii.



Romania este semnatara mai multor convenii internationale care garanteaza drepturile femeii. Conform articolului 20 din constituia Romaniei, toate dispoziiile constituionale sunt aplicate si interpretate in concordana cu Declaraia Universala a

Drepturilor Omului sau cu pacte si tratatele la care Romania face parte. Romania este semnatara urmatoarelor convenii internationale care interzic abuzul de orice gen al femeilor si copiilor, interzicand orice forma de abuz domestic:

1. Convenia Internaionala privind Interzicerea Traficului cu Femei si Copii, de la 30.09.1921, ratificata de Romania in 1923.

2. Convenia Internaionala pentru Suprimarea Traficului cu Femei Mature dela 11.10.1933, ratificata in 1935 (legea nr. 2/1935).

3. Convenia Naiunilor Unite pentru Suprimarea Traficului cu Persoane, ratificata in 1950 (la 21.01950).

4. Convenia din 1979 a Naiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva legii, ratificata in 1981 (Decretul nr. 342/1981).

Convenia Internaionala privind Drepturile Copiilor, ratificata in 1990 (legea nr. 18/27.09.1990).

Prevederile constituionale si reglementarile internationale sunt menite sa protejeze femeia in faa oricaror forme de abuz, inclusiv cl domestic. Totusi in afara de aceste prevederi, nu demult Legislatia interna a Romaniei nu coninea reglementari care sa limiteze sau sa elimine abuzarea femii si violarea dreptului acesteia in cadrul vietii private.

Pe plan global, succesele de pana acum in combaterea violentei de gen sunt semnificative, constand din legislaii internationale si naionale din ce in ce mai eficiente, servicii si profesionisti din ce in ce mai buni, studii, cari, reviste, metodologii de cercetare, baze de date si programe de intervenie aplicabile, schimburi fructuoase de idei intre specialisti si altele. Totusi datele recente, dupa mai multe decenii de companii impotriva violentei de gen, continua sa arate ca ea este inca un fapt de viaa cotidian. Tocmai de aceea temetica violentei indreptata impotriva persoanelor vulnerabile continu sa fie actuala, iar combaterea ei trebuie sa fie un obiectiv al societaii civile din toate arile. Ea va trebui sa se pastreze inca multa vreme pe agenda forurilor politice, educaionale, de protecie sociala a sanptaii populaiei, aciuni care sa tinda la schimbarea atitudinilor culturale faa de problematica violentei si a relatiei sale cu inegalitaile de gen.

. Abordari legislative ale violentei domestice in arile Uniunii Europene

Prevederile constituionale si reglementarile internationale sunt menite sa protejeze femeia in faa oricaror forme de abuz, inclusiv cel domestic. Un sistem legislativ adecvat, care consfineste legalitatea in drepturi intre femei si barbai, reprezinta o condiie necesara pentru o democraie.

In lume exista congrese internationale ale femeilor inca din secolul XIX. Reeaua organizaiilor de si pentru femeii din lume s-a diversificat si intensificat fantastic in ultimii douazeci de ani – cam din perioada care ONU a declarat deceniul 1975-1985 Deceniul Femeilor.

In anul 1993 Adunarea Generala a Naiunilor Unite a adoptat Declaraia potrivit careia: ,, violenta impotriva femeii constituie o violare grava a drepturilor si libertailor femeii”[8] si ca este nevoie, pentru o difiniie clara si comprehensiva a violentei impotriva femeii, de o stabilire clara a instrumentelor de protecie a drepturilor acesteia care sa asigure eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeii si copilului.

Difrenele intre prevederile sistemelor legislative ale arilor europene cu privire la violena domestica pot fi analizate prin mai multe criterii:

incadrarea juridca a violentei conjugale;

necesitatea depunerii unei plangeri de catre victima impotriva agresorului pentru declansarea procedurilor penale;

protecia oferita victimilor prin prevederile de drept civil;

ajutorul, asistena oferita victimilor.

Legislatia britanica si austriaca permite victimelor sa solicite protecia impotriva agresorilor. In Marea Britanie violenta conjugala nu reprezinta o infaciune specifica, fiind supusa normelor de drept civil. In proces judecatorul poate lua in considerare legaturile dintre victima si agresor pentru stabilirea daunelor. Violul in cadrul cuplului este definit ca infraciune de la inceputul anilor `90, iar sanciunea variaza in funcie de durata casniciei. Nu este necesara plangerea victimei pentru inceperea urmariri penale impotriva agresorului. Dispoziiile dreptului civil permit victimei sa solicite ordin de restricie pentru agresor sau

ordonane cu privire la ocuparea domiciliului conjugal. Ordininile de restricie pot prevedea masuri generale sau specifice, cum ar fi interdicia pentru agresor de a contacta telefonic victima.

Codul familiei prevede sanciuni diferite in funcie de tipul de relatie existent intre victima si agresor: so - soie, concubini, logodnici etc.

Prevederile legislative permit victimelor sa solicite in instana ocuparea, in exclusivitate, a domiciliului conjugal. Decizia este luata in funie de resursele financiare ale parilor, de conduita fiecaruia, de durata conveuirii, de posibilele consecine asupra copiilor etc. O astfel de ordonana este valabila 6 luni, cu posibilitatea de a o prelungi o singura data, daca nici unul dintre parteneri nu are drepturi de proprietate asupra locuinei. Daca unul dintre parteneri are drepturi asupra locuinei tribunalul poate include anumite clauze ca plata unei sume titularului proprietaii sau obligativitatea de a repara si de a intreine locuina.

In funie de gravitatea violentei si daca securitatea victimei o cere, agresorul poate fi arestat chiar daca nu s-a emis un mandat de arestare.

Victimele violentei domestice beneficiaza in Marea Britanie de ajutor financiar. Victima beneficiaza de acest ajutor daca agresorul a fost urmarit penal si victima nu mai locuieste cu el. Ajutorul financiar permite victimei realizarea de amenajari ale locuinei sau alegerea unui tip de asigurare de sanatate privat. Iar asistena acordata victimelor, au fost create in cadrul Ministerului de Interne, la nivelul comisariatelor de poliie, unitai specializate prin acordarea de asistena victimelor violentei domestice. Legea locuinei, intra in vigoare in 1997, prevede obigativitatea comunitailor locale de a asigura gazduire pentru victimele violeni domestice, pe o perioada de maxim doi ani.

In Austria violenta in familie este incadrata la infraciunile de lovire si vatamare corporala. Violul in cadrul cuplului este obiectul sanctiunilor penale din anul 1989. La sesizarea oricarui cetaean care are dovezi ca un act de violena a avut loc, se poate declansa procedura penala. In cazul violului in cuplu, in urma plangerii penale a victimei daca nu s-au produs vatamari grave, procedura penala se declanseaza.

Legislatia in Austria permite integrarea agresorului in programe de reeducarea ca si in Anglia Legislatia austriaca permite judecatorului sa ordone parasirea domiciliului conjugal de catre agresor, chiar daca acesta este proprietarul locuinei. Aceste dispoziii se aplica si cand victima afost doar ameninata cu violenta. Durata ordinilor de restricie nu poate depasi

trei luni. Pentru ca tribunalul sa puna in aplicare aceste dispoziii, poate face apel la forele de ordine, in cazurile grave. Din 1996 Legislatia da posibilitatea poliiei sa interzica agresorului accesul in domiciliul victimei, cand acesta pune in pericol viaa, sanatatea sai libertatea acesteia. Interdicia nu se refera doar la accesul in locuina victimei, ci si la delimitarea unei arii sau unor locuri clar specifice (exemplu: locul de munca al victimei si altele).

Forele de ordine au obligaia de a furniza victimei si agresorului note informative privind drepturile pe care le au si de a informa despre caz biroul de intervenii care ofera asitena juridica gratuita. De asemenea, sunt disponibile linii telefonice speciale pentru victime cu program special.

In Grecia protecia drepturilor omului reprezinta o parte importanta in sistemul juridic grec, drepturile femeii fiind o parte din acesta. Grecia a ratificat toate documentele internaionqale in domeniu.



Legea greaca nu condamna explicit violenta domestica. Prin acordul la Convenia Internaionala se prevede nedescriminarea in funcie de sex in mai multe domenii: politic, economic, social, cultural si civil. Constituia greaca garanteaza egalitatea tratamentului, dreptuile si libertaile fundamentale care creaza obigativitatea respectarii drepturilor cetaenilor de ambele sexe; daca este necesar sunt luate masuri pentru protejarea acestor drepturi.

Codul Penal grec este bazat pe principiul egalitaii in faa legii si a opurtunitaii fiecarui cetaean de a se adresa justiiei in cazul violarii drepturilor sale. Violenta impotriva femeii este pedepsita ca violare a dreptului la viaa si a dreptului la integritatea corporala a fiecarui individ. Articolul 336 (1) din Codul Penal condamna violul in afara familiei sancionandu-l cu inchisoarea de la 5 ani la 20 de ani, sau cel puin 10 ani daca este comis de doua sau mai multe persoane.

In Portugalia, din 1991, exista o lege de protecie a victimelor violentei domestice ce prevede acordarea de ajutor material din partea statului. Din 1999 in Portugalia exista nu plan naional de aciune impotriva violentei domestice, care include constituirea unei reele de adaposturi pentru victime si sistemelor de ajutorare a acestora.

Codul Penal pedepseste violenta conjugala. Autorii actelor de violena pot fi pedepsii de la 1 la 10 ani, in funie de gravitatea faptei sau obligai sa paraseasca domiciliul conjugal. De asemenea, este recunoscut violul conjugal. Declansarea procedurii penale

trebuie in mod obligatoriu de o plangere din partea victimei. Din 1998, procedura penala poate fi declansata si fara existena plangerii, daca interesul victimei o cere si daca aceasta nu se opune inceperii urmarii penale. Daca nu s-a declanat procesul de divor judecatorul nu poate decide nici o masura de protecie a victimei.

Ajutorul material este acordat victimelor de stat in situaiile in care s-a provocat victimei o incapacitate de munca de cel puin 30 de zile, daca s-a atentat la viaa victimei si aceasta nu a obinut plata daunelor prin intermediul justiiei. Sistemul legislativ prevede si plata anticipata a jutorului material cand victima sau asociaiile de protecie a victimelor solicita acest lucru, victima aflandu-se intr-o situaie economica dificila. Statul poate solicita returnarea ajutorului oferit, daca victima opine despagubiri in instana. Serviciile de asistena pentru victime include adaposturi, reprezentare in instana asigurata prin intermediul asociaiilor de protecie a victimelor.

In       Bulgaria ,,Intervenia statului in viaa privata” este vazuta ca o violare a drepturilor omului. Recunoasterea problemei violentei domestice s-a facut abia dupa Conferina de la Beijing (1995).

Violenta domestica este obiectul de activitate al organizaiilor nonguvernamentale; numei in cazul vatamarilor grave, cum ar fi omorul, violenta familiala este considerata ofensa publica si penalizata ca atare de Codul Penal bulgar. In aceasta ara nu se ine o evidena statistica a infraciunilor comis ein interiorul familiei.

In Suedia, din 1998, a fost delimitata infraciunea de ,,violare a integritaii femeii”, care este definita ca repeterea infraciunilor impotriva vietii, a liberaii sau a infraciunilor sexuale comise impotriva unei femei cu care agresorul a avut sau nu o relatie intima. Aceasta infraciune este sancionata cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani, putand fi mai mare in caz de vatamare cu ranire. Violul in cadrul cuplului constituie o infraciune incepand din anul 196 Procedura penala se poate declansa la orice reclamaie a unei persoane care deine dovezi ca s-a petrecut un act de violena domestica, nefiind necesara o plangere din partea victimei. Pentru a stabili ordine de restricie pentru agresor si pentru a proteja victima este necesara inceperea procesului de divor. Exista si posibilitatea asigurarii unei garzi de corp pentru victima si i se poate oferi posibilitatea de a schimba identitatea.

Din 1994, in Suedia exista centrul naional pentru femeile maltratate sau violate. Femeile pot primi ajutor medical de urgena si pot beneficia de servicii sociale, de protecie din partea poliiei si de consiliere juridica.

In Spania prevederile cu privire la violenta conjugala sunt cuprinse in Codul Penal. Acesta prevede pedepse cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru cel care isi supune partenera/partenerul, soia/soul la violenta fizica sau psihologica.

Judecatorul poate interzice agresorului sa se apropie de domiciliu victimei sau sa intre in contact cu aceasta. Durata interdiciei nu poate fi mai mare de 5 ani. Tribunalul suprem a recunoscut violul in interiorul familiei in 199 Declanarea procedurii penale impotriva agresorului nu necesita nici in Spania o plangere din partea victimei. Judecatorul poate lua masuri de protejare a victimei sau de atribuire a locuinei numai daca este iniiat procesul de divor.

In Germania actele de violena conjugala sunt incadrate juridic ca infraciuni impotriva vietii, a integritaii corporale sau impotriva vietii private si a intimitaii. Legea Germana recunoaste si sancioneaza incepand din 1997, violul in cadrul cuplului. In cazul

constatarii unei infraciuni de violena conjugala, procedura penala ce se poate declansa automat, indiferent de voina victimei. Aceasta nu este o practica absoluta, pentru ca exista si situaii in care se solicita o plangere din partea victimei pentru inceperea urmaririi penale, violare de domiciliu, vatamare corporala. Chiar si in aceste situaii insa, daca se considera ca interesul public o cere, se poate declansa automat procedura de urmarire penala impotriva agresorului. Impotriva agresorului, tribunalul poate emite ordine de restricie, care variaza de la interdicia de a patrunde in domiciliul victimei pana la interdictia de a intra in contact cu aceasta. O astfel de restricie poate fi emisa chiar in caz de simpla ameninare fizica. Victimele violentei domestice au dreptul la o indemnizaie speciala, care sa le permita acoperirea cheltuelilor madicale necesare. De asemenea, exista servicii specializate de asistena si consiliere pentru victime s.a.

Un sistem legislativ internaional – fie el punitiv sau doar normativ- apare numai in urma faptului ca s-a constituit deja ca o practica in viaa de zi cu zi. Multe generaii de femei au fost umilite, maltratate, ucise pana cand a aparut ceea ce se numeste lege.

Abordari legislative internationale

Violenta domestica impotriva femeii a facut ca un subiect a unor reglementari internationale. Progresul ultimelor 25 de ani a condus la o serie de conferine si simpozioane organizate de organismele internationale. Violenta domestica a existat dintotdeauna la nivelul relaiilor umane, dobandind noi forme de manifestare. Ea este intalnite in forme si intensitai diferite si in intreaga viaa sociala.

Prezena subiectului de violena domestica apare pe scara internaionala, in anul 1975 Organizaia Naiunilor Unite organizeaza cea dintai Conferina Mondiala a Femeilor, in Mexico City. Iar din perioada 1975 -1985 Organizaia Naiunilor Unite a declarat ca este deceniul Femeilor.

Tot in aceasta perioada, sub influiena politica pe care tematica propusa o dobandeste pe plan internaional, este semnat un document istoric, care marcheaza toate evoluiile ulterioare in ceea ce priveste abordarea violentei domestice. Convenia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor[9] (CEADAW) este adoptata in cadrul Adunarii Generale a Naiunilor Unite, in anul 1979. Acest document devine piatra de hotar pentru schimbarile generate ulterior privind diverse forme de descriminare a femeii, printre care si violenta domestica, desi aceasta problema nu este menionata ca atare in documentul iniial. Configurarea vietii politice, a profesiilor, a culturii a fost facuta inand cont de experienele celor care au deinut monopolul puterii normative.

Declaraia Universala a Drepturilor Omului afirma principiul nediscriminarii si proclama ca toate fiinele se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si ca fiecare om poate sa se prevaleze de toate drepturile si libertaile fara nici o deosebire de sex. Convenia tinde sa largeasca viziunea data de aceasta declaraie, determinand amendarea sa, in anul 1993, pentru includerea unor prevederi specifice privind discriminarea pe criterii de gen.[10]

Politica dusa de Naiunile Unite, si vizibila in documentele elaborate la acest nivel, a pastrat in general o neutralitate de gen in exprimare in baza principiului egalitaii tuturor fiinelor umane. Principiul justiiei sociale devine un subiect esenial in discutarea si analizarea documentelor internationale care promoveaza respectarea drepturilor tuturor indivizilor si oferirea unor sanse egale, indiferent de caracteristicele individuale (varsta, sex, rasa, clasa, religie). Statele care au ratificat CEDAW sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru eliminarea discriminarii impotriva femeii de catre orice alt individ, organizaie sau instituie.[11] Se transfera prin aceasta prevedere resposabilitatea statului si asupra spaiului privat, atunci cand violarea unor drepturi ale femeii se petrec in acest spaiu privat.

Convenii Internationale:

Convenia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Impotriva Femeilor (Convention for the Elimination of All Forms of Discrimination Against Womwn (CEDAW));

Platforma de la Bejing (Bejing Platform) 1995;



Convenia Internaionala pentru Drepturile Civile si Politice (International Convenant of Civil and Political Rights);

Convenia Internaionala a Drepturilor Economice Sociale si Culturale (The International Convenant of Economic, Social and Cultural Rights)

Convenia este amendata prin recomandarea generala nr. 19, emisa de comitetul pentru eliminarea discriminarii impotriva femeii, recomandare care conine referiri specifice la violenta impotriva femeii in familie[12].

Atitudinile tradiionale conform carora femeile sunt considerate ca fiind subordonate barbailor, sau avand roluri stereotipuri, perpetuiaza practici larg raspandite, incluzand violena si constragere, violena domestica si abuz, mariaj forat, s.a. Atfel de prejudecai si practici pot justifica violenta pe criterii de gen, ca forma de protecie sau control al femeilor[13]. Reamintind ca discriminarea faa de femei incalca principiile egalitaii in drepturi si respectului demnitaii umane, ca ea impiedica participarea femeilor, in aceleasi condiii ca barbatul, la viaa publica, sociala, economica si culturala din ara lor. Creaza obstacole cresterii si bunastarii societaii si a familiei si impiedica femeile sa-si serveasca ara si omenirea in deplinatatea posibilitailor lor. Violenta impotriva femeilor incalca si

impiedica sau anuleaza exercitarea de catre femei a drepturilor si libertailor lor fundamentale.[14]

Platforma de aciune de la Bejing conine reglementari precise cu privire la eliminarea violentei impotriva femeii in toate formele sale de manifestare, iar noutatea documentului consta in centrarea sa pe viitor si deci pe prevenire. Dedica un intreg capitol violentei domestice, platforma de aciune adoptata si de ara noastra indica urmatoarele direcii profilactice:

A: eliminarea inegalitaii economice dintre barbat si femeie, pentru reducerea diferenelor de putere in relatie si implicit prevenirea violentei;

B: transmiterea si educarea indivizilor cu privire la modalitaile de rezolvare a conflictului pentru evitarea folosirii violentei ca soluie unioca;

C: redefinirea rolurilor in familie si societate, si valorizarea rolului femeii prin promovarea sa in poziie de decizie;

D: provocarea reprezentarilor colective cu privire la modele de socializare, si implicarea comunitara in schimbarea mentalitailor care promoveaza o acceptabilitate socio – culturala a violentei domenstice.

Aceste documente internationale creaza un cadru de analiza si intervnie bazat pe drepturile omului. In mai 1998 a avut loc o adunare dedicata temei la nivelul Consiliului Europei. Cu acest prilej se incearca o abordare integrala a inegalitaii, referindu-se la cadrul conceptual, metodologic si prezentare de practici corecte.

La nivelul Consiliului European legalitatea intre barbat si femeie este definita ca nivel identic de vizibilitate, autonomie, responsabilitate si participare la toate sferele vietii publice si private, implicit inegalitate apare ca diferena dintre condiiile de viaa ale barbailor si femeilor.



Dragomir Otilia și Miroiu Mihaela,       Lexicon feminist, 2002, Editura Polirom, 2002,p.371.

Legea publicata in Monitorul Oficial/partea I, nr. 367, 29 mai 2003.

Popescu Liliana, Politica sexelor, București, 2004, p.24

Art. 175 C.P., alin.1,lit. C), omorul comis intre soi.

Daca pana la pronunarea sentinei, inculpatul se casatorește cu victima, pedeapsa nu se mai aplica., art.187 C.P., alin.

Loghin O. și Toader T., Drept penal Roman. Partea sociala,       București: Casa de editura și presa ,,Șansa S.R.L”, 1994.

Legea 217/2003, cap. 4, art. 16, alin. 2.

Stupu Bianca, ,, Nu te lasa batuta! Violena in familie: coșmarul ca mod de viaa” Constana, 2004, p. 159.

Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women, 1979, publicata și come ntata de UNICEF și UNIFEM (1999).

Amendament introdus prin Declaraia de la Viena, și Programul de Aciune, in care sunt numite tipuri de abuz pe criterii de gen și violarea unor drepturi ale omului, in baza discriminarii de gen, respectiv includerea femeii in noiunea de ,, fiina umana” folosita in Elaborarea Declaraiei Universale.

Aspect precizat in comentariile UNICEF și UNIFEM asupra CEDAW, 1999.

Liga apararii drepturilor omului,       Drepturile femeii la sfarșit de mileniu II, L.A.D.O, 1997, p.71.

CEDAW, Recomandarea nr.19, in prezentarea UNICEF și UNIFEM 1999.

Platforma de Aciune de la Bejing, 1995, alin. 112 – in Drepturile femeilor la sfarșitul mileniului II, L.A.D.O. p. 77.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1352
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site