Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MOBILITATE SOCIALA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



mobilitate sociala

Fenomen ce se constituie prin agregarea miscarilor indivizilor sau familiilor intre diversele pozitii ale unui spatiu social, conceput ca un sistem de categorii sociale, ierarhice sau neierarhice, delimitate pe baza unui criteriu, simplu sau complex. Uneori definitia se restringe prin postularea caracterului ierarhic al clasificarii, concepindu-se deci m.s. ca o miscare in cadrul unui sistem de stratificare. Alteori, definitia se largeste prin luarea in considerare si a miscarilor spatiale (mobilitatea teritoriala) si/sau a schimbarii locului de munca (mobilitatea sau fluctuatia fortei de munca). O trecere in revista a studiilor - teoretice sau empirice - de m.s. arata ca acestea pot fi situate, aproape intotdeauna, din punct de vedere al criteriului folosit, in una din urmatoarele trei categorii:



  1. Cele care utilizeaza un criteriu de stratificare propriu-zis, deci cele care urmaresc miscarea intre straturi strict ierarhizate. Este ceea ce s-ar putea numi traditia americana, data fiind predominanta acestei modalitati de a concepe m.s. in cadrul cercetarilor din S.U.A. O asemenea ierarhizare este rezultatul folosirii, in calitate de criteriu, a statutului (statusului) social, constituit fie exclusiv pe baza prestigiului, fie pe baza unui complex de variavile, care mai poate implica si alte elemente.
  2. Cele care utilizeaza drept criteriu de clasificare exclusiv ocupatia indivizilor, ceea ce conduce la constituirea unui spatiu social format dintr-un numar oarecare de categorii socio-profesionale. Aceasta s-ar putea numi traditia nemarxista vest-europeana. In adevar, nu este greu de observat ca sociologii din tarile Europei de Vest uzeaza mai rar notiunea de status, iar atunci cind o fac au tendinta de a reduce aceasta notiune la cea de ocupatie, considerind ca intre ele exista o corelatie suficient de strinsa pentru a putea identifica, intr-o prima aproximatie, mobilitatea profesionala cu m.s. Chiar daca exista o asemenea corelatie, diferenta fata de pozitia precedenta este cit se poate de importanta, cel putin din doua puncte de vedere. Mai intii, pozitiile in spatiul social astfel construit pot fi delimitate pe baza unor criterii obiective iar clasificarile pot fi - si sint - utilizate si in alte tipuri de investigatii inclusiv in cele care furnizeaza date pentru contabilitatea sociala. In al doilea rind, o astfel de clasificare nu realizeaza - decit prin eventuale artificii exterioare - o structura ierarhica. Intr-adevar, criteriul ocupational nu presupune in sine ideea ierarhizarii, aceasta aparind numai din asocierea scalei de ocupatii cu cea de venit, putere,instructie etc. Din punct de vedere al analizei formale a m.s., sistemul de pozitii neierarhizate reprezinta un handicap serios in tratarea datelor, fapt pentru care sociologii europeni se straduiesc uneori sa ierarhizeze ocupatiile, prin asocierile mentionate.
  3. Cele care utilizeaza drept criteriu clasele sociale si paturile sau categoriile care fiinteaza in orice societate alaturi de clase. Este, evident, cazul cercetatorilor marxisti sau apropiati de traditia marxista. In ciuda unei anumite superioritati, atit in privinta obiectivitatii si consistentei criteriilor de clasificare, cit si in cea a posibilitatilor de intelegere si interpretare a fenomenelor implicate in procesele mobilitare, aceasta pozitie are dezavantajul ca nu realizeaza decupaje fine si, prin urmare, chiar daca evidentiaza unele tendinte majore in m.s., nu poate da seama de o serie de aspecte particulare, la rindul lor de mare importanta in societatile actuale.

In legatura cu terminologia folosita in studiile de m.s. se cer citeva precizari. Se face uneori distinctia intre mobilitatea orizontala si cea verticala. O atare distinctie este posibila numai in unele situatii particulare. De pilda, se vorbeste de mobilitate orizontala, atunci cind sistemul pozitiilor sociale nu este decit partial ierarhizat, deci exista pozitii de acelasi nivel intre care au loc miscari de persoane; sau cind straturile cuprind mai multe pozitii fiecare si miscarea are loc de la una la alta fara iesirea din interiorul stratului; sau cind are loc o miscare teritoriala ori o schimbare a locului de munca, fara modificarea statutului profesional etc. In opozitie, mobilitatea verticala este miscarea de la un strat la altul. La rindul sau, aceasta poate fi asecendenta sau descendenta, primul caz corespunzind, evident, urcarii pe treptele ierarhiei sociale iar al doilea, coboririi.



M.s. mai poate fii caracterizata si printr-o serie de termeni specifici, in legatura cu criteriul de clasificare utilizat. S-a amintit mai sus de mobilitatea ocupationala; in mod similar, se mai vorbeste de una instructionala sau educationala, de mobilitate pe scara puterii, a veniturilor etc. O distinctie fundamentala care se face in toate studiile de m.s. este cea intre mobilitatea in-trageneraponala si cea intergenerationala. Evenimentul mobilitar il constituie, in primul caz, schimbarea pozitiei unui individ, pe scala aleasa, intre doua momente ale vietii sale; in al doilea, este vorba de diferenta intre pozitia unui individ, la un moment dat, si cea a familiei sale de origine, aceasta din urma fiind caracterizata, cel mai adesea, de pozitia tatalui.

♦ Problema m.s. in toata amploarea si importanta sa a fost relevata mai intii de catre P. Sorokin, in clasica sa lucrare Social Mobility, aparuta in 1927, insa cercetari empirice ample si sistematice asupra acestui fenomen s-au efectuat abia in perioada postbelica. Cea mai bogata productie de lucrari sociologice, pe tema m.s. a constituit unul dintre centrele majore de preocupari din cimpul sociologiei. Incepind cu mijlocul deceniului al optulea, interesul a mai scazut si frecventa studiilor de m.s. s-a mai redus si ea. In perioada fecunda amintita, contributii importante la cercetarea m.s. si-au adus: americanii P. Baiu, O.D. Duncan, R. Bendix, S.M. Lipset, N. Rogoff, C. Jencks, englezul D. Glass, francezii D. Bertaux, R. Boudon, elvetianul R. Girod, germanii K.U. Mayer si W. Muler, suedezii G. Carlson si CA. Anderson, danezul K. Svalastoga, italianul V. Capecchi si multi altii.

In tara noastra, literatura teoretico-metodologica referitoare la m.s. este destul de bogata, fiind reprezentata de studii elaborate - incepind cu a doua jumatate a deceniului sapte - de catre: I. Aluas, H. Cazacu, V. Constanti nescu, O. Hoffman, I. Marginean, T. Rotariu, A. Roth etc. In schimb, cercetarile empirice sint foarte putine, singurele studii mai consistente deaceasta factura fiind cele ale colectivului Centrului de cercetari sociologice din Bucuresti. Chiar daca, pe plan mondial, interesul pentru problemele de m.s. pare astazi mai redus decit in urma cu 2-3 decenii, fenomenul constituie inca - si va mai constitui - o zona problematica de prima importanta pentru sociologie, nu numai pentru ca ea este printre putinele arii in care Iegimitatea sociologiei nu este contestata de nici o alta disciplina, ci pentru ca realmente aspectele legate da acest fenomen sint de mare interes si importanta pentru societatile moderne.

♦ Dupa cum se stie, in societatile precapitaliste, pozitia sociala a unui individ era, in imensa majoritate a cazurilor, prescrisa prin nasterea sa intr-o familie de nobil, sclav sau iobag etc., miscarile sociale de la o generatie la alta sau in cursul aceleiasi generatii fiind putine si de mica amploare. Aceasta situatie s-a mentinut secole si milenii, fiind reflectata si sanctionata prin legile si cutumele care consfinteau separarea societatii in clase, stari sau caste. Victoria revolutiilor burgheze a dus, peste tot, la inlaturarea acestor bariere juridice, iar dezvoltarea fortelor de productie si schimbarile in structura sociala generate de aceasta au deschis posibilitatea realizarii unor ample modificari de pozitie sociala, fie in cursul vietii active a indivizilor, fie in raport cu familia de. origine. Reprezentantii unor curente ideologice, mai ales din S.U.A., n-au infirziat sa faca apologia multiplelor posibilitati ce se deschid indivizilor de a avansa pe scara sociala. Pe de alta parte insa, era vizibil pentru oricine ca sansele de a ajunge in virful unei ierarhii sociale se mentineau extrem de inegale pentru indivizii proveniti din straturi sociale diferite.



Este probabil prea simplista afirmatia ca atentia acordata de catre sociologie m.s. a fost rezultatul direct al acestor confruntari ideologice, insa este limpede faptul ca nu se poate face abstractie de contextul cultural general in care s-au dezvoltat studiile de m.s. Oricum, una dintre primele sarcini ale acestora a constat in evaluarea nivelului, intensitatii m.s., deci in determinarea gradului de „permeabilitate' a structurilor diverselor societati si in testarea ipotezei, larg acceptate, ca aceasta se afla in continua crestere. Astfel, s-au incercat, mai intii, comparatii internationale, considerindu-se ca in tarile mai avansate economic si in cele in care barierele feudale au cazut mai devreme, sau n-au existat deloc, nivelul m.s. ar trebui sa fie mai ridicat; apoi, a devenit posibil sa se faca studii comparative, in timp, referitor la o aceeasi tara si deci sa se verifice direct ipoteza cresterii m.s. Nici unele, nici altele n-au putut oferi argumente decisive pentru confirmarea respectivei ipoteze, ceea ce, de fapt, demonstreaza persistenta unor inegalitati de sanse sociale insemnate in tarile capitaliste dezvoltate.

Un alt tip de studii il constituie cele care s-au preocupat de structura fenomenului de m.s. S-a incercat evidentierea intensitatii schimburilor intre diversele categorii sociale, directiile de mobilitate pentru indivizii plecati dintr-o categorie sau, invers, aria de recrutare a celor intrati intr-o categorie. Acest din urma gen de cercetari a vizat, in special, straturile din virful piramidei sociale - recrutarea „elitelor' - el avind, de fapt, o traditie mai veche decit cea a m.s.

O a treia clasa de studii o reprezinta cea in care m.s. apare ca factor dependent de alte fenomene, incercindu-se astfel evaluarea influentei unor factori asupra m.s. in acest sens, o atentie privilegiata a fost acordata aprecierii rolului scolii in m.s.

in fine, un alt patru tip de probleme, cu o pondere totusi ceva mai mica decit celelalte, vizeaza efectele m.s. asupra altor factori - fenomene si procese sociale. Indiferent de chestiunile concrete abordate, cei care s-au ocupat de m.s. au plecat - cu mici exceptii de la postulat valorizant ca starea de „mai multa' mobilitate este preferabila celei de „mai multa' imobilitate, dat fiind ca imobilitatea sociala inseamna inegalitate de sanse sociale adica o autoreproducere a structurilor, deci a inegalitatilor sociale. Or, daca existenta unor inegalitati este mai usor de „teoretizat' - prin invocarea unor factori naturali sau a unor necesitati de functionare a sistemului - existenta inegalitatilor de sanse, adica autoreproducerea inegalitatilor sociale, are mult mai putini adepti intru justificare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 949
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site