Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NATIONALITATE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AUTORITATE
OBEDIENTA
De la constiinta comuna la cunoasterea stiintifica a socioumanului
DELINCVENTA – EFECT AL ESECULUI SCOLAR
SOCIETATE DE STATUS
PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI. LOCUL SOCIOLOGIEI IN ANSAMBLUL STIINTELOR SOCIO-UMANE
EDUCATIE
Educatia fizica si igienico – sanitara
VIOLENTA FAMILIALA – FENOMEN PSIHO SI SOCIOPATOGEN
Functiile si ramurile sociologiei


nationalitate

Concept politic derivat din conceptul de natiune. In unele acceptii, n. si natiunea sint concepte identice, denumind comunitatile si grupurile etnice care isi exprima si isi manifesta constiinta comuna printr-o vointa politica orientata spre dezvoltarea identitatii si solidaritatii de interese a membrilor lor, prin mijloace politice si legal-juridice corespunzatoare acestor interese. Constiinta de n. este afirmata si promovata prin cultivarea simbolurilor solidaritatii colective: stramosi comuni, teritoriu, limba, religie, literatura si alte productiuni culturale, asociatii si organizatii proprii. N. care reuseste, prin lupte politice, sa isi formeze state proprii, se constituie ca natiuni, state nationale, autodeterminate si recunoscute ca suverane de catre alte state in virtutea „principiului n.' N. denumeste, in acest caz, dimensiunea sau componenta etnica a natiunii si a statului national (V. Goldis, Despre problema nationalitatilor).



In unele lucrari de politologie si sociologie, n. este echivalenta cu termenul de „minoritate nationala' sau „minoritate etnica', desemnind acea grupare etnic omogena care este parte a unei alte natiuni organizata statal (Gali Erno, Dimensiunile convietuirii, Studii despre natiune si nationalitate, 1978). Unii autori definesc n. ca „natiune imperfecta'; ea desemneaza acele colectivitati etnice care n-au ajuns la stadiul formarii unui stat national propriu. In cadrul unor state nationale multi-etnice, n. pot participa la exercitarea puterii politice in termeni egali cu alte n. si pot beneficia de o anumita autodeterminare relativa in unele unitati administrativ-teritoriale identificate cu grupul etnic respectiv sau de autonomie culturala in aspecte privind conservarea limbii, a instruirii in limba proprie, a creatiei culturale etc.

Spre 'deosebire de n., termenul de „minoritate nationala' ar desemna relatiile de inegalitate politica, de subordonare a unor grupuri etnice in raport cu etnia majoritara care controleaza institutiile de stat. „Minoritatile nationale', ca termen, ar implica deci prezenta relatiilor de discriminare si ar exprima rezultatul „unei constiinte negative' (E. K. Francis, Interetnic Relations. An Essay in Sociological Theory, 1976).

Intr-un sens mai restrins, n. denumeste calitatea unui individ de a face parte dintr-o natiune organizata in stat national, drepturile si obligatiile, reglementate juridic, decurgind din aceasta relatie de apartenenta. Spre deosebire de „cetatenie', care desemneaza raporturile dintre individ si stat (fara referire la n. acestora), n. Imbina anumite norme juridice cu criterii vizind caracterul social al personalitatii unui individ, trasaturi de personalitate si comportament care decurg din identitatea de grup, colectiva, a acestuia. N. se dobindeste prin nastere (copilul are n. parintilor sai) sau se acorda printr-o procedura juridica speciala, numita uneori „naturalizare', stabilita de fiecare stat. Prin reglementarea juridica a n. posesorii acesteia (indivizi, dar si unele organizatii comerciale, de servicii) sint pusi in relatie cu procedurile diferite ale dreptului international.



Un actor social cu importanta crescinda in viata economica si sociala internationala contemporana il reprezinta organizatiile „multinationale', organizatii economice care isi desfasoara activitatea pe teritoriul si cu resursele mai multor state nationale. Precizarea raporturilor dintre aceste organizatii si institutiile statelor nationale suscita numeroase controverse juridice, politice, economice, care, din punct de vedere sociologic, prezinta interes pentru identificarea si clarificarea teoretica a intelsurilor noi ale n. in lumea contemporana.  G.N.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 807
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site