Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SINELE CA „ORGANIZATIE” DE CUNOASTERE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
Devianta sociala
MICROGRUPURILE SOCIALE - Coeziunea
CONFLICTUL CONJUGAL
SOCIALIZAREA - Socialitate, sociabilitate, socializare
GRUPURILE SOCIALE SI ORGANIZATIILE. ORGANIZATIILE FORMALE SI BIROCRATIA
Configuratia politicii de suport pentru femei
DINAMICA FUNCTIONALA A RELATIEI CONJUGALE
ANCHETA SOCIALA - FORMULAR
PERSPECTIVA SOCIO-DEMOGRAFICA ASUPRA FAMILIEI



SINELE CA „ORGANIZATIE” DE CUNOASTERE

Rezumat

Acest capitol utilizeaza descoperirea distorsiunilor cognitive - mecanisme care fac din sine o organizatie „totalitara” - pentru a evidentia valoarea cognitiva diferita a principiilor dupa care este organizata intelegerea intr-un sistem de cunostinte.





Egocentrismul, conservatorismul cognitiv si perceptia rezultatelor dezirabile sunt distorsiuni cognitive care organizeaza memoria colectiva si individuala. Predispozitia indivizilor si a grupurilor de a-si rescrie memoria permite informatiei noi sa fie primita si incorporata in structuri cognitive, fara ca sistemul sa inregistreze aparitia schimbarii. Invers, schimbarea pozitiva poate fi perceputa fara ca nimic sa se fi schimbat in mod real, din cauza evidentei flexibile sau selectivitatii indicatorilor schimbarii, in lumina unor cadre de referinta variabile.

In timp ce in evolutia genetica reproducerea este criteriul supravietuirii, in evolutia intrapsihica cognitia (perceptia, categoria, judecata, etc.) supravietuieste prin faptul ca este cunoscuta din nou, adica este „recunoscuta”. Reexperimentarea unei cognitii anterioare sau regasirea ei in memorie este posibila datorita organizarii sistemului cognitiv. Distorsiunile exista pentru ca mentin organizarea facand recunoasterea cunostintelor posibila.

Valoarea principiilor organizarii poate fi stabilita dupa rolul cognitiv al unitatilor structurale in producerea si reproducerea (recunoasterea) cunostintelor. Prin aplicarea principiului autoritarist de organizare, structurile de cunoastere (indivizi sau grupuri subordonate) pot fi reduse la un manunchi de unitati cu reactii identice la cognitiile (perceptiile, judecatile, atitudinile, etc.) structurilor supraordonate. Conceptualizarile prezentate in acest capitol prefigureaza ideea organizarii dupa alte principii (de interactiune cognitiva inteligenta), in care contributiile fiecarei unitati la intelegerea si actiunea asupra realitatii sunt valorificate - reproduse (recunoscute) ca elemente - in contributia celorlalte structuri coordonate la raspunsul cognitiv si actional (v. capitolul VI).

Actualizarea memoriei si fabricarea schimbarii

Ego-ul isi revizuieste istoria, astfel incat nimic esential (din prezent) sa nu-i apara schimbat fata de trecutul sau si fabrica, inventeaza schimbarea (unde, obiectiv, ea este absenta) cand, in lumina unuia sau altuia din motivele sale, schimbarea este o implicatie logica. Anthony G. Greenwald demonstreaza, intr-un articol publicat in 1980, urmatoarele teze privitoare la ceea ce el numeste eul totalitar:

(a)    sinele (ego sau self ) este o „organizatie” (un organism) de cunostinte;

(b)   sinele este caracterizat de distorsiuni cognitive analoge strategiilor totalitarede control al gandirii si

(c)    aceste distorsiuni au functia de a pastra organizarea in structuri a cunostintelor personale.

Organizarea egocentrica a memoriei personale. Exista tendinta ca evenimentele sa fie memorate de o persoana in termeni caracteristici locului pe care ea il avea sau rolului pe care il indeplinea in timpul desfasurarii evenimentului. Ego poate fie sa ignore, fie sa inventeze schimbari in structurile sale cognitive, actualizand amintirile sau completand golurile memoriei in cadrul procesului de acomodare reciproca a schemelor sale cognitive care este totodata procesul echilibrarilor motivationale.

Asumarea succeselor si refuzul responsabilitatii pentru esecuri. Oamenii sunt, in general, mai pregatiti sa-si accepte rolul jucat in actiuni soldate cu succes, decat sa-si asume responsabilitatea pentru esec. In situatii de grup, in care nu exista feedback pentru contributiile personale la efortul colectiv, indivizii sunt si mai tentati sa creada ca au contribuit mai mult la un rezultat de succes si mai putin la un esec.



Conservatorismul cognitiv. Conservatorismul cognitiv este dispozitia de a pastra structurile cognitive existente cum sunt rezultatele perceptiilor, schemele (categoriile) si amintirile. Oamenii isi organizeaza in asa fel cunostintele incat sa poata, in mod selectiv, mentine disponibila informatia care confirma judecatile pe care le-au facut deja. Tendinta de a rescrie memoria permite informatiei noi sa fie primita in sistemul cognitiv fara ca acesta sa inregistreze schimbarea.

Originile distorsiunilor cognitive ale organizatiei de cunostinte

Rolul distorsiunilor cognitive in facilitarea supravietuirii intrapsihice (care ia forma recunoasterii) poate fi inteles prin demonstrarea functiei lor in mentinerea organizarii. Prin organizarea memoriei in legatura cu sinele, egocentrismul asigura mentinerea scopurilor sinelui; prin retinerea categoriilor utilizate anterior, conservatorismul permite ca informatia similara sa fie memorata in aceleasi categorii, asigurand continuitatea; in sfarsit, asumarea predilecta a succesului coreleaza cu rezultate mai bune.

Organizarea cunostintelor si implicarea personala. Distorsiunile cognitive semnaleaza existenta unei organizatii care functioneaza activ. Afirmatia ca aceasta organizatie este ego sau sinele poate fi cu adevarat sustinuta prin probarea fenomenului implicarii personale, a faptului ca sentimentul de importanta personala intensifica fiecare tip de distorsiune: egocentrismul, asumarea rezultatelor dorite si conservatorismul cognitiv. Se poate dovedi ca cele trei tipuri de distorsiune se intensifica in prezenta auto-implicarii.

Pastrarea sau pierderea individualitatii in organizarea sociala Lectia lui Greenwald (1980) trece dincolo de utilizarea organizarii societatii totalitare ca metafora in intelegerea functionarii mintii individuale. Explicarea distorsiunilor (a mecanismelor organizarii) prin ele insele, in cadrul principiului evolutionist al selectiei naturale, ne atrage atentia asupra continuitatii organizarii la niveluri diferite, individual si social. Tipul de organizare sociala, interpersonala nu ramane separat de organizarea sinelui si viceversa. Distorsiunile cognitive mentin organizarea sistemului cognitiv si il leaga de comportamentul eficient in mediul social, interpersonal. Astfel, individualitatea se obtine ca urmare a integrarii unice a cunostintelor extrase din experientele individului in lumea in care traieste, integrare si unicitate obtinute si mentinute si ca urmare a distorsiunilor cognitive.

Cazul relatiilor sociale autoritariste. Relatia sociala autoritarista a fost explicata in psihologie prin actiunea unor principii care organizeaza fie mediul intrapsihic - personalitatea autoritarista - fie cel extern, social – totalitarismul. In primul caz relatia autoritarista are cauze intrapersonale, personalitatea autoritarista instituie in mediul sau relatii sado-masochiste. In al doilea caz, sunt considerate cauze extrapersonale. Propunem utilizarea acelorasi concepte – structuri cognitive si procese cognitive – in intelegerea personalitatii umane ca si a organizatiilor umane, precum si a principiilor unice care organizeaza ambele tipuri de organisme. In aceasta viziune sinele sau ego-ul este rezultatul organizarii (prin egocentrism, conservatorism si alte mecanisme) experientelor relationale favorizate (selectate) de mediul sau in care tipurile de preponderente de ego – infinit diferentiate sau, dimpotriva alcatuind doar „un manunchi de reactii identice” – fac regulile relationarii interpersonale sau altfel spus, natura democratica sau autoritara a mediului de selectie.

Exercitii

Alcatuiti un grup de trei patru colegi. Amintiti-va o activitate la care ati participat toti. Inregistrati conversatia pe aceasta tema.

In ziua urmatoare amintiti-va fiecare aceasi activitate, dar individual de data aceasta. Scrieti tot ce va amintiti.

Transcrieti inregistrarea discutiei colective.

Comparati ceea ce fiecare aspus cu ceea ce a scris ulterior. Folositi ca ghid de analiza idei din tema „Sinele ca organizatie’ de cunoastere.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 703
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site