Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sociologie generala - Licenta Sociologie

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Sociologie generala - Licenta Sociologie

TRUE/FALSE

1. Sociologie generala



1. Sociologia reprezinta unul din rezultatele procesului de faurire a modernitatii?

ANS:  A

2. Istoria analizei sociologice cuprinde intreaga evolutie a conceptiilor despre societate din antichitate si pana in prezent?

ANS:  F

3. In conceptia lui Auguste Comte, studiul determinantelor ordinii si consensului social se numeste dinamica sociala?

ANS:  F

4. Relatiile care exista intre grupuri de indivizi si se formeaza in activitatea de productie se numesc, in conceptia lui Karl Marx, relatii sociale?

ANS:  T

5. Solidaritatea mecanica se bazeaza, in conceptia lui Emile Durkheim, pe diferentiere si complementaritate?

ANS:  F

6. In conceptia durkheiniana, existenta anomiei sociale conduce la scaderea sinuciderilor?

ANS:  F

7. Reusita scolara, casatoria, divortul, sinuciderea, participarea la vot etc. pot fi considerate fapte sociale?

ANS:  T

8. Max Weber a analizat aparitia capitalismului utilizand conceptul de valori?

ANS:  T

9. Modelul determinismului social considera individul si grupul ca actori care pot crea sau modifica principalele institutii ale societatii?

ANS:  F

10. Modelul individualismului explica, prin actiunile anterioare si prin mediul social,

comportamentul indivizilor.

ANS:  F

11. Modelul interdependentei nu se bazeaza pe postulatul unei interdependente echilibrate intre individ si societate.

ANS:  F

12. Interactionismul analizeaza problemele sociale, utilizand demersul global si punand accent pe ordinea sociala.

ANS:  F

13. Interactionismul analizeaza problemele sociale, utilizand demersul subiectiv si punand accent pe ordinea sociala.

ANS:  T

14. Functionalismul analizeaza problemele sociale, utilizand demersul global si punand accent pe dezordinea sociala.

ANS:  F

15. Potrivit paradigmei functionaliste, baza interactiunii sociale este reprezentata de consensul social, derivat din credinte si valori impartasite?

ANS:  T

16. Domeniul principal de studiu al paradigmei conflictualiste il constituie interesele care divid membrii societatii si schimbarea sociala?

ANS:  T

17. Identitatea poate fi definita ca „ansamblu de referenti materiali, sociali si subiectivi”

selectati pentru a permite caracterizarea unui actor social?

ANS:  T

18. Polul individual al identitatii reprezinta ceea ce face sa te simti asemanator celorlalti semeni, care impart acelasi mediu de viata.

ANS:  F

19. Polul social al identitatii exprima singularitatea noastra, diferenta de celalalt?

ANS:  F

20. Manifestarea pregnanta a identitatii individuale este o caracteristica a societatilor moderne?

ANS:  T

21. Identitatea se modeleaza progresiv, se reorganizeaza si se modifica de-a lungul vietii,

inscriindu-se intr-un proces evolutional.

ANS:  T

22. Potrivit lui E.H. Erikson, capacitatea de interogatie si cea de angajare sociala sunt elemente esentiale in formarea identitatii?

ANS:  T

23. Sentimentul de identitate nationala poate ilustra polul social al identitatii?

ANS:  T

24. Potrivit modelului marxist cu privire la clasele sociale, diferitele clase sunt complementare si sunt sursa de armonie pentru societate, asigurand continuitatea si stabilitatea acesteia.

ANS:  F

25. Potrivit modelului functionalist referitor la clasele sociale, faci parte dintr-o clasa sociala pentru ca ai un anumit tip de ocupatie si posezi un anumit nivel de venit, putere, instructie, competenta sau prestigiu.

ANS:  T

26. Potrivit lui Vilfredo Pareto, fundamentul stratificarii este puterea.

ANS:  T

27. Mobilitatea sociala semnifica miscarile indivizilor si a grupurilor intre diferite pozitii

socio-economice?

ANS:  T

28. Mobilitatea de la o generatie la alta se numeste mobilitate intergenerationala.

ANS:  T

29. Institutiile reprezinta structuri sociale care sunt relativ rezistente la schimbare si au tendinta sa se transmita din generatie in generatie, sa se mentina si sa se reproduca.

ANS:  T

30. Institutiile sunt compuse din elemente cultural-cognitive, normative si reglatoare care, impreuna cu unele activitati si resurse asociate lor, furnizeaza stabilitate si semnificatie vietii sociale?

ANS:  T

31. Pilonul reglator al institutiilor pune accentul pe valori si norme.

ANS:  F

32. Pilonul reglator al institutiilor semnifica faptul ca institutiile constrang si reglementeaza comportamentul?

ANS:  T

33. Conceptia cultural-cognitiva asupra institutiilor accentueaza rolul fundamental jucat de constructia, mediata social, a unui cadru comun de semnificatii.

ANS:  T

34. Familia si rudenia pot fi exemple ilustrative pentru sensul sociologic al termenului de

institutie?

ANS:  T

35. O organizatie se poate transforma intr-o miscare sociala?

ANS:  T

F36. Revolutia poate fi considerata caz tipic de miscare alteratoare?

ANS:  F

37. Miscarile reformatoare vizeaza doar schimbarea unor aspecte ale ordinii sociale existente.

ANS:  T

38. Socializarea permite individului sa-si dobandeasca identitatea sociala?

ANS:  T

39. Socializarea este un proces discontinuu?

ANS:  F

40. Copilaria este perioada celei mai intense socializari?

ANS:  T

41. Socializarea se realizeaza prin intermediul invatarii.

ANS:  T

42. In conceptia lui Pierre Bourdieu, habitus-ul reprezinta istoria individuala si sociala

interiorizata intr-un individ?

ANS:  T

43. Socializarea este un proces care permite reproducerea societatii si asigura stabilitatea de la o generatie la alta.

ANS:  T

44. Controlul social desemneaza ansamblul mijloacelor folosite pentru a exercita presiune asupra indivizilor si a le regla conduitele?

ANS:  T

45. Controlul social informal presupune exercitarea de presiuni pentru a fi respectate legea si ordinea de catre autoritatile publice.

ANS:  F

46. Indivizii care traiesc complet in afara normelor si sunt exclusi din societate se numesc indivizi marginali?

ANS:  T

47. In cazul marginalitatii, individul incearca sa se opuna unei ordini sociale pe care intelege sa o conteste, sa o schimbe sau chiar sa o distruga.

ANS:  F

MULTIPLE CHOICE

48. Potrivit lui Alex Inkeles, care sunt caile care conduc spre definirea sociologiei?

a) istorica

b) empirica

c) analitica

d) comprehensiva

e) logica

1. a+c+d+e

2. c+e

3. a+b+c

4. b+d+e

ANS:  3

49. Cine este sociologul care distinge, in procesul de transformare a societatilor europene din secolul al XIX-lea, trecerea de la o societate „militara si teocratica” la o societate

„industriala si stiintifica”?

1. Max Weber

2. Auguste Comte

3. Karl Marx

4. Emile Durkheim

ANS:  2

50. Cine este autorul care a scris lucrarile Despre diviziunea muncii sociale, Regulile metodei sociologice, Sinuciderea?

1. Auguste Comte

2. Lester Ward

3. Max Weber

4. Emile Durkheim

ANS:  4

51. Cine fundamenteaza conflictualismul, una dintre principalele perspective in sociologie?

1. Emile Durkheim

2. Karl Marx

3. Max Weber

4. Auguste Comte

ANS:  2

52. Cine este autorul care distinge intre infrastructura economica si suprastructura sociala?

1. Auguste Comte

2. Talcott Parsons

3. Karl Marx

4. Emile Durkheim

ANS:  3

53. Cine este sociologul care propune o teorie intemeiata pe norma si sanctiune, folosind

conceptul de integrare?

1. Dimitrie Gusti

2. Pitirim Sorokin

3. Karl Marx

4. Emile Durkheim

ANS:  4

54. Care dintre sociologii mentionati este fondatorul sociologiei comprehensive?

1. R.K. Merton

2. A. Comte

3. Max Weber

ANS:  3

55. Care sunt principalele tipuri de actiuni pe care le distinge Max Weber in intelegerea

sociologiei ca stiinta a actiunii sociale?

a) actiunea rationala in raport cu un scop

b) actiunea rationala in raport cu o valoare

c) actiunea traditionala

d) actiunea afectiva

e) actiunea non-logica

1. a+c+e

2. b+d

3. c+d+e

4. a+d

5. a+b+c+d

ANS:  5

56. Care sunt, in conceptia weberiana, principalii factori care au favorizat dezvoltarea

capitalismului?

a) autonomia

b) economia

c) tehnologia

d) initiativa

1. a+b+c

2. a+d

3. b+c+d

4. c+d

ANS:  2

57. Cine este sociologul care a propus conceptul de etica a responsabilitatii, creat spre a orienta activitatea de cercetare stiintifica si disciplinele socio umane?

1. R.K. Merton

2. Max Weber

3. T. Parsons

ANS:  2

58. Care sunt principalele functii ale sociologiei?

a) expozitiva (sociografica)

b) explicativa

c) critic-ameliorativa

d) aplicativa(practic-inginereasca)

1. a+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

ANS:  3

59. Care sunt cele trei paradigme (teorii) are au marcat profund gandirea sociologica?

a) interactionismul

b) mecanicismul

c) organicismul

d) functionalismul

e) conflictualismul

1. a+c+e

2. b+c+d

3. a+d+e

4. c+d+e

ANS:  3

60. Care sunt principalele crize de identitate, manifestate pe parcursul evolutiei individului?

a) criza de identitate din adolescenta

b) criza de identitate masculina si feminina

c) criza de identitate a persoanei varstnice

1. b+c

2. a+b

3. a+b+c

ANS:  3

61. Care sunt sistemele de stratificare de baza?

a) sclavia

b) casta

c) starea

d) clasa

1. b+c

2. a+d

3. a+b+c                

4. a+b+c+d

ANS:  4

62. Care sunt clasele majore existente in societatile occidentale?

a) taranii

b) clasa muncitoare

c) clasa de mijloc

d) clasa de sus

1. b+c

2. a+c+d

3. a+b+c+d

4. c+d

ANS:  3

63. Care sunt cele mai influente abordari teoretice cu privire la stratificare?

a) teoria marxista

b) teoria functionalista

c) teoria weberiana

d) teoria elitelor

1. c+d

2. a+b+c+d

3. a+c

4. b+c+d

ANS:  2

64. Care sunt, potrivit lui Max Weber, principalele dimensiuni in analiza stratificarii?

a) economica

b) statutara

c) politica

d) sociala

e) cultural-valorica

1. a+c+e

2. b+d+e

3. a+b+c

4. c+d+e

5. b+c

ANS:  3

65. Care sunt principalele orientari conturate in cercetarea comportamentului colectiv?

a) cea care trateaza comportamentul colectiv din perspectiva emotionalitatii sporite

b) cea care se centreaza pe considerarea comportamentului colectiv ca raspuns adaptativ la situatiile noi si ambigue

c) cea care abordeaza comportamentul colectiv din perspectiva conflictelor sociale

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

ANS:  4

66. Care sunt, potrivit lui Patrice Mann, principalele tipuri de comportament colectiv?

a) miscari de panica

b) admiratie exagerata

c) insurectii si alte forme de exprimare a agresivitatii colective

d) miscari sociale

1. a+c

2. a+b+c+d

3. b+c+d

4. a+b+c

ANS:  2

67. Care sunt principalele manifestari dupa care poate fi recunoscuta schimbarea sociala?

a) noi organizari

b) poate fi identificata in timp

c) este durabila

d) este colectiva

1. a+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. c+d

ANS:  3

68. Cine este autorul care confera nevoii de reusita un loc central in analiza schimbarii sociale?

1. R. Boudon

2. Max Weber

3. K. Marx

4. D.C. McClelland

5. A. Touraine

ANS:  4

69. Cine realizeaza o critica radicala a teoriilor schimbarii sociale?

1. D.C. McClelland

2. A. Touraine

3. R. Nisbet

4. R. Boudon

ANS:  3

70. Cine este autorul care formuleaza conceptia despre sfarsitul istoriei?

1. A. Touraine

2. D. Bell

3. F. Fukuyama

4. R. Boudon

ANS:  3

71. Care sunt principalele tipuri de invatare prezente in procesul de socializare?

a) invatarea prin consolidare

b) invatarea prin conditionare

c) invatarea prin observare

d) invatarea prin interactiunea cu ceilalti

1. b+d

2. a+b

3. c+d

4. a+b+c+d

ANS:  4

72. Care sunt principalii agenti de socializare?

a) familia

b) scoala

c) grupul de covarstnici

d) mass-media

e) locul de munca

1. b+d+e

2. a+b+c+d+e

3. c+d

4. b+c+d

ANS:  2

2. Istoria sociologiei universale si romanesti

Licenta Sociologie

TRUE/FALSE

73. D. Gusti sustinea ca vointa sociala are capacitatea de a crea unitatea sociala in virtutea constitutiei sale intime, a morfologiei sale.

ANS:  T

74. Motivarea rationala a vointei, afirma D.Gusti, este, in esenta, o succesiune progresiva de reprezentari ale scopului si a mijloacelor necesare pentru atingerea lui.

ANS:  T

75. In conceptia lui D.Gusti manifestarile economice si spirituale sunt constitutive vietii sociale.

ANS:  T

76. D.Gusti considera ca manifestarile etico-juridice si politico-administrative, reglative sau functionale sunt „valori scopuri”, adica „in sine si pentru sine”.

ANS:  F

77. Paralelismul sociologic gustian semnifica ideea ca „nici una din imprejurarile care

conditioneaza faptele sociale” nu constituie insa, luate in parte, o cauza a vietii unitatii

(sociale) investigate, ci numai o conditie a ei.

ANS:  T

78. A.Giddens sustine ca societatile primitive erau societati de vanatori si culegatori care isi asigurau hrana din vanat, pescuit si culegerea plantelor comestibile pe care le gaseau in natura.

ANS:  T

79. In viziunea lui A.Giddens societatile de vanatori si culegatori erau, de obicei, „participative” – toti barbatii adulti se adunau atunci cand se luau decizii importante sau in momente de criza.

ANS:  T

80. Societatile pastorale, afirma A.Giddens, traiau in regiuni cu iarba bogata, in deserturi sau in munti.

ANS:  T

MULTIPLE CHOICE

81. Coordonatele generale ale conceptiei lui Spiru Haret asupra esentei societatii sunt:

a) societatea omeneasca este un corp social constituit din indivizi reali, vii, concreti

b) indivizii se reunesc in grupuri sociale, fiind „produsi” ai acestora

c) membrii individuali ai societatii sunt adevarati „agenti” ai activitatii sociale

d) societatea reprezinta o realitate ontologica in sine si pentru sine

e) viata sociala este nu numai statica, ci si dinamica

a. d+e

b. c+d

c. b+c+d

d. a+c+e

e. a+b+c+d+e

ANS:  D

82. In sociologia haretiana sensul general si scopul final al dinamicii sociale il constituie:

a) realizarea echilibrului si a „civilizatiei interioare”

b) cresterea continua a bogatiei sociale

c) asigurarea „binelui social”

d) transformarea naturii intime a omului, „in sensul debarasarii sale totale de salbaticia

primitiva”

a. a+c+d

b. c+d

c. b+c

d. a+b+c+d

ANS:  A

83. In domeniul metodologiei sociologice, Spiru Haret are o contributie originala concretizata in:

a) incercarea de aplicare a metodei stiintifice la problemele sociale

b) aplicarea matematicii in sociologie

c) conceperea aceleiasi scheme metodologice de investigare sociologica ca si reprezentantii mecanicismului sociologic

a. b+c

b. a+b

c. a+b+c

ANS:  B

84. Domeniul fundamental de activitate al lui Spiru Haret l-a constituit educatia si invatamantul. In acest domeniu el a sustinut ca:

a) educatia si instructia trebuie sa transforme personalitatea umana astfel incat aceasta sa asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea

b) educatia sa scoata omul din starea de „violenta primitiva” si sa-l conduca la „civilizatia integrala”

c) sa se realizeze numai in institutii scolare specializate

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

ANS:  C

85. Sistemul sociologic gustian este format din:

a) teoria vointei sociale

b) teoria cadrelor si manifestarilor sociale

c) conceptul disciplinaritatii

d) conceptele de unitate, relatii si procese sociale

e) legea dialecticii sociologice

a. d+e

b. b+d+e

c. a+b+c

d. a+b+d               

e. c+d+e

ANS:  D

86. Tezele de baza ale teoriei vointei sociale a lui D. Gusti, sunt:

a) vointa sociala constituie esenta vietii sociale

b) vointa sociala constituie principiul explicativ al societatii intrucat are o morfologie simpla

c) vointa sociala are o determinare dubla – una afectiva si alta rationala

d) in evolutia sa vointa sociala parcurge doua trepte: vointa scurta si vointa lunga

e) vointa sociala este causa causans a vietii sociale

a. a+c+e

b. b+d

c. c+c+d

d. c+d+e

e. a+b+c+e

ANS:  A

87. In viziunea lui Gusti, unitatile sociale sunt:

a) ansambluri de cadre sociale

b) ansambluri de manifestari cu oarecare stabilitate si consistenta

c) comunitati care prezinta un grad maxim de integrare

d) unitati de stari si functiuni ale membrilor societatii

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b

d. b+c

ANS:  D

88. D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune intre:

a) membrii familiei

b) familii

c) grupuri sociale

d) generatii

a. a+b+c

b. c+d

c. b+c+d

d. a+c+d

ANS:  C

89. Monografia sociologica a fost conceputa de D. Gusti ca:

a) sistem sociologic

b) instrument de lucru

c) mijloc de cunoastere integrala si amanuntita a realitatii

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

ANS:  B

90. In conceptia lui D.Gusti, motivarea afectiva a vointei se exprima prin urmatoarele afecte:

a) altruism

b) iubire de sine

c) antipatie

d) religiozitate

e) simpatie

a. c+d+e

b. b+d+e

c. a+d+e

d. a+b+c+d

e. a+b+c+d+e

ANS:  B

91. D.Gusti afirma ca, in functie de reprezentarea scopului si mijloacelor exista urmatoarele trepte de evolutie a vointei sociale:

a) vointa scurta sau embrionara

b) vointa dezvoltata

c) vointa slab dezvoltata

d) vointa lunga

a. a+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. b+c

ANS:  A

92. In conceptia lui D.Gusti „cadrele naturale, asociate ale devenirii vietii sociale sunt:

a) „Timpul sau cadrul istoric”

b) viata sau cadrul biologic

c) natura sau cadrul cosmic

d) constiinta sau cadrul psihic

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

d. b+c+d

ANS:  C

93. In conceptia lui D.Gusti „cadrele imanente sociale” sunt:

a) cadrul cosmic

b) cadrul istoric

c) cadrul biologic

d) cadrul psihic

a. a+b+d

b. b+d

c. c+d

d. a+b+c

ANS:  B

94. Potrivit legii paralelismului sociologic a lui D.Gusti, raporturile dintre cadre, manifestari si vointa sunt:

a) raporturi de dependenta

b) raporturi de interdependenta

c) raporturi de coexistenta

d) raporturi de subordonare logica

a. a+b+d

b. c+d

c. a+c

d. b+c

ANS:  D

95. In viziunea lui D.Gusti, dupa gradul de consistenta, obiectivare si durabilitate, unitatile sociale se clasifica in:

a) agregate

b) grupari

c) comunitati

d) institutii

a. c+d

b. a+b+d

c. b+c+d

d. a+b

ANS:  C

96. In sociologia gustiana, materialul asupra caruia se exercita „imboldul de socializare al vointei” este constituit din „unitatea mediului” sau a „……….. vietii sociale” Care din variantele de mai jos este cea corecta:

a. cadrelor

b. componentelor

c. laturilor

ANS:  A

97. D.Gusti a formulat teza potrivit careia „orice fapt care este o activitate actuala si e conditionat de alti factori constituie ………. unitatii sociale”. Completati spatiile libere cu una din variantele de mai jos:

a. afectele

b. manifestarile

c. indicatorii

ANS:  B

98. Premizele aparitiei sociologiei romanesti sunt constituite de:

a. conceptiile si teoriile sociologice existente in secolele XVIII si XIX

b. dezvoltarea meditatiei filosofice

c. investigarea istoriei nationale

ANS:  C

99. Inceputurile gandirii sociale si sociologice romanesti pot fi identificate in:

a) produsele culturale romanesti din epoca feudala

b) ideologiile miscarilor sociale taranesti

c) documentele cancelariilor domnesti

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

ANS: B

100. Sociologia romaneasca s-a afirmat ca:

a. stiinta a natiunii

b. stiinta a societatii

ANS:  A

101. Premergatorii sociologiei in tara noastra au fost:

a) ideile sociale din creatia si cultura populara

b) primele legi scrise din Tarile Romane

c) Spatarul Nicolae Milescu

d) Dimitrie Cantemir

e) Dinicu Golescu

a. a+b+d

b. c+d+e

c. b+c+d

ANS: A

102. Lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae” este o lucrare de :

a. istorie

b. literatura

c. sociografie

d. sociologie

ANS:  C

103. Solutia propusa de Dimitrie Cantemir pentru dezvoltarea ascendenta a Moldovei a fost:

a) intreruperea continuitatii dezvoltarii prin parasirea traditiei

b) ”intoarcerea” la institutia boieriei

c) reinstaurarea monarhiei absolute

d) reafirmarea latinitatii limbii

e) renovarea institutiilor politice

a. a+b

b. d+e

c. c+e

ANS:  B

104. Insemnarile de calatorie au contribuit la geneza sociologiei romanesti prin:

a) descrierea realitatilor sociale

b) perceperea spatiului social ca „teritoriu” pe care se desfasoara procesele si manifestarile sociale

c) incercarile de analiza si explicare a vietii sociale

d) utilizarea unor instrumente ale investigarii realitatii sociale

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. b+c+d

ANS:  A

105. Inceputurile investigarii directe a realitatilor sociale din tara noastra sunt legate de opera lui:

a. Dinicu Golescu

b. Ionica Tautul

c. Iordache Golescu

d. Ion Ionescu de la Brad

ANS:  D

106. Problemele sociale dominante ale societatii romanesti la mijlocul sec. XIX au fost:

a) problema desavarsirii unitatii, independentei si a suveranitatii nationale

b) problemele dezvoltarii economice si sociale spre modernitate

c) problema agrar-taraneasca

d) problemele constituirii sistemului politic si juridic national

e) constituirea culturii romane moderne

a. b+c+d+e

b. a+b+c+d

c. a+b+c+d+e

ANS:  C

107. Precizati care din urmatorii ganditori sunt considerati fondatori ai sociologiei romanesti:

a) Nicolae Balcescu

b) Ion Ghica

c) Titu Maiorescu

d) Ioan Heliade Radulescu

e) Mihai Eminescu

f) Spiru Haret

a. a+b+c+d+e

b. b+d+e

c. a+b+d+e

ANS:  C

108. Precizati care din urmatoarele concepte sunt „concepte sociologice cheie” care au stat la baza elaborarii teoriilor sociologice ale lui Mihai Eminescu.

a) popor

b) populatiune

c) rasa

d) clasa de mijloc

e) asimilatie

f) semibarbarie

a. a+b+c+e+f

b. a+b+c+d+e+f

c. b+c+d+e+f

ANS:  B

109. In teoria sociologica eminesciana a „paturii superpuse”, aceasta este considerata a fi:

a) clasa superioara a societatii

b) clasa situata „deasupra” poporului roman

c) o clasa incapabila de adevar si patriotism

d) un produs al selectiei sociale negative a populatiei

e) o patura autonoma in raport cu „tara reala”

a. a+b+c+d+e

b. a+d+e

c. a+c+d+e

ANS: C

110. In esenta teoria sociologica eminesciana a compensatiei muncii cuprinde urmatoarele teze:

a) ”patura superpusa” are un caracter economic bazat pe consum

b) ”patura superpusa” are un comportament economic bazat pe productie

c) comportamentele economice consumatoare sunt creatoare de trebuinte inclusiv de trebuinte

d) trebuintele sunt satisfacute prin munca unui volum crescut de populatie

e) trebuintele urmeaza a fi satisfacute prin munca aceluiasi volum sau volum micsorat de populatie

f) clasele superioare trebuie sa compenseze prin munca lor intelectuala „munca materiala a celor de jos”

a. a+b+c+e+f

b. c+d+e+f

c. a+c+e+f

ANS:  C

111. Conceptul sociologic corolar conceptelor utilizate de Eminescu in teoria compensatiei muncii este „semibarbaria” care desemneaza:

a) o situatie stagnanta in evolutia societatii romanesti

b) o etapa in trecerea de la barbarie la civilizatie

c) o stare de degradare, de regres economic, social si moral

d) un produs al coruperii unui popor prin „viciile unei civilizatii straine”

a. a+b            

 b. c+d             

 c. a+c

ANS:  B



112. In vederea inscrierii societatii romanesti pe calea dezvoltarii sale moderne Mihai Eminescu propune ca ideal social:

a) realizarea unei societati moderne in Romania, comparabila cu societatile occidentale

b) intemeierea unei civilizatii romanesti potrivit modelului civilizational american

c) reconstruirea societatii pe bazele istoriei nationale

d) cladirea unei civilizatii proprii romanesti

a. a+b+c

b. b+c+d

c. c+d

ANS:  C

113. Structura societatilor de vanatori si culegatori se caracteriza prin:

a) limitare de bunuri materiale

b) diferente mici intre membrii societatii

c) inegalitate marcata in privinta posesiei de bunuri materiale

d) principala diviziune a muncii era cea dintre munca efectuata de barbati si femei

a. b+c+d

b. a+b+d

c. a+c+d

d. b+c

ANS:  B

114. Caracteristicile principale ale societatilor pastorale erau:

a) migratia in diferite zone, in functie de schimbarea anotimpurilor

b) acumularea de bunuri materiale

c) nepasarea si dispretul fata de popoarele vecine care nu au animale

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

ANS:  C

115. Societatile agrare se caracterizeaza, in conceptia lui A.Giddens, prin faptul ca:

a) sunt societati stabile

b) aduna avutii

c) sunt marcate de inegalitate si diferentieri de putere

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

ANS:  B

116. Premisele necesare determinarii stiintifice a specificitatii fenomenelor si a vietii sociale propuse de Durkheim au fost:

a. identificarea a ceea ce au comun realitatile sociale si cu celelalte realitati componente ale existentei naturale si sociale

b. luarea in considerare a manifestarilor exterioare si imediat sensibile ale faptelor,

fenomenelor si proceselor sociale

c. stabilirea prealabila a caracteristicilor generale ale fenomenelor sociale

ANS:  C

117. In sistemul sociologic durkheimian obiectul esential de studiu il constituie faptul social, pentru ca:

a. acesta constituie obiectul de studiu al mai multor stiinte

b. se distinge de obiectul de studiu al tuturor celorlalte stiinte

c. poate fi observat si explicat in acelasi mod in care sunt observate si explicate faptele si fenomenele apartinand domeniilor de studiu ale celorlalte stiinte

ANS:  B

118. Teoria sociologica durkheimista a „faptului social” are urmatoarele teze de baza:

a) faptul social este o realitate naturala

b) faptele sociale sunt lucruri

c) faptul social este o realitate intrinseca a omului ca fiinta sociala

d) faptele sociale sunt exterioare fiintelor umane si exercita o influenta constrangatoare asupra acestora

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+c+d

d. b+d

ANS:  D

119. Socialul, in viziunea lui Durkheim, se bazeaza pe urmatoarele teze:

a) tot ceea ce se petrece in societate este social

b) socialul reprezinta moduri de actiune, de gandire si de simtire exterioare individului, care i se impun lui, datorita fortei lor de constrangere

c) fac parte din societate normele juridice si morale, dogmele si riturile religioase, obiceiurile, limbajul, sistemele economice, financiare, de educatie etc.

d) sunt sociale toate functiile vitale ale omului: a manca, a dormi, a rationa etc.

a. b+c

b. a+c

c. c+d

d. b+c+d

ANS:  A

120. In conceptia lui E. Durkheim, faptele sociale se deosebesc de fenomenele psihice prin urmatoarele trasaturi:

a) ii survin individului, sub forma normelor morale, juridice, logice etc.

b) exista in afara individului, imprimandu-i-se acestuia datorita fortei de constrangere, care le este inerenta

c) nu exista si nu pot exista decat in constiinta individuala si prin ea

a. b+c

b. a+b

c. a+b+c

ANS:  B

121. Potrivit teoriei sociologice durkheimiene, raporturile dintre individ si societate se intemeiaza pe:

a) solidaritatea umana

b) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivizi

c) solidaritatea generata de diferentele dintre indivizi

d) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivizi si solidaritatea generata de diferentele dintre acestia

a. a+c+d

b. a+b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

ANS:  C

122. In viziunea lui E. Durkheim, „solidaritatea mecanica” este:

a) solidaritate prin similitudine

b) solidaritate generata de faptul ca oamenii au aceleasi sentimente, adera la aceleasi sisteme de valori si recunosc acelasi sacru

c) solidaritate specifica societatilor coerente, dezvoltate

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

ANS:  C

123. In conceptia lui Durkheim, „solidaritatea organica” reprezinta:

a) solidaritate formata prin diferentiere

b) solidaritate rezultata din deciziile rationale ale indivizilor

c) solidaritate intemeiata pe contractul social

d) solidaritate in sensul in care organele unei fiinte vii indeplinesc fiecare o functie proprie, nu se aseamana unul cu altul, dar toate sunt indispensabile pentru ca organismul sa ramana viu

a. b+c+d

b. a+b+c

c. b+c

d. a+d

ANS:  D

124. Regulile metodei observatiei sociologice la E. Durkheim sunt:

a) considerarea faptelor sociale ca lucruri, in ele insele, independent de indivizii care participa la producerea lor

b) determinarea riguroasa a obiectului cercetarii

c) cuprinderea in cercetare a tuturor elementelor lor componente

d) valorificarea cunostintelor anterioare despre faptele sociale observate

e) renuntarea sistematica la toate ideile despre faptele sociale, provenind din alte izvoare decat ale conceptelor stiintific elaborate

a. b+c+e

b. a+c+d+e              

c. b+c+d+e

d. a+b+c+d+e

          e. a+b+c+e

ANS:  E

125. Investigatia sociologica a actiunii sociale, in conceptia lui V. Pareto, implica:

a) analiza generala a actiunilor sociale si umane

b) identificarea proprietatilor actiunilor sociale si umane concrete si „sintetice”

c) descompunerea actiunilor sociale si umane in elementele lor componente

d) clasificarea si explicarea elementelor componente ale actiunilor

a. c+d

b. a+b+c+d

c. a+c+d

d. b+c+d

ANS:  D

126. In sociologia paretiana, structura generala a oricarui tip de actiune umana curpinde:

a) cadrele generale care circumscriu configuratia actiunii;

b) initiatorul (autorul) si actorul (purtatorul) actiunii;

c) scopul actiunii;

d) elemente nedeterminate ale actiunii;

e) mijloacele necesare realizarii actiunii.

a. b+c+e

b. a+c+e

c. a+b+c+e

d. b+c+d+e

e. b+c

ANS:  A

127. Tipologia actiunilor umane in sociologia logico-experimentala, matematica este constituita din:

a) actiuni logice

b) actiuni alogice

c) actiuni nonlogice

d) actiuni nelogice

e) actiuni spontane, care nu intra in niciuna din tipurile de actiuni indicate la a, b, c si d

a. b+c

b. a+c

c. a+c+d+e

d. a+b+c+d+e

e. c+d

ANS:  B

128. V.Pareto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, sunt logice:

a. actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor „din punctul de vedere al actorului”

b. actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor din punctul de vedere al indivizilor „care au cunostinte mai extinse”

c. actiunile care au un „scop logic” atat din punct de vedere subiectiv, cat si obiectiv

ANS:  C

129. V.Pareto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, sunt nonlogice:

a) toate actiunile care nu sunt logice

b) actiunile ale caror rezultate sunt cu totul altele decat cele ale scopurilor propuse

c) actiunile care au „efecte secundare” pozitive

a. a+b+c

b. b

c. c

d. b+c

ANS: A

130. Max Weber a pornit de la ipoteza ca „problema constitutiva” a sociologiei trebuie sa fie nu societatea in general, ci activitatea sociala, care consta in:

a. activitatea umana ca atare

b. actiunea care, dupa sensul vizat de agenti, permite raportarea la comportamentul altor agenti

c. actiunea uniforma, concomitenta, desfasurata de mai multe persoane deodata

d. comportamentele influentate de ceilalti agenti umani, ca in cazul activitatilor de „masa”

ANS:  B

131. In viziunea lui Max Weber exista mai multe tipuri de activitati sociale:

a) activitati rationale de finalitate (determinant - „maniera rationalitatii de finalitate”)

b) activitati sociale motivate de credinta in valoarea lor intrinseca (determinant - „maniera rationala de valoare”)

c) activitati sociale emotionale, in special cela realizate din pasiune sau sentimente

(determinant - „maniera afectiva”)

d) activitati sociale efectuate pe baza suprematiei traditiilor sau a cutumei inveterate

(determinant - „maniera traditionala”)

e) activitati sociale irationale

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c+d

d. b+c+d

e. a+c+d

ANS:  C

132. In conceptia sociologica weberiana ordinea sociala consta din:

a) legitimarea sau validarea „acordurilor intersubiective” dintre oameni

b) asigurarea „stabilitatii sociale” prin procese de rationalizare a relatiilor sociale

c) absenta din viata sociala a contradictiilor, conflictelor sau luptelor sociale

d) dominatia, care presupune o conducere administrativa si, mai ales, credinta in legitimitate

a. b+c+d

b. a+b+c

c. c+d

d. a+b+d

ANS:  D

133. Weber sustine ca, in functie de tipurile de legitimitate, exista mai multe tipuri de dominatie, si anume:

a) dominatia liber acceptata, atat de catre cei ce o exercita, cat si de catre cei dominati

b) dominatia legala sau rationala, care se bazeaza pe credinta in legalitatea si dreptul celor ce exercita dominatia de a da directive, a cere si a obtine supunere

c) dominatia traditionala, bazata pe credinta cotidiana in valabilitatea traditiilor din toate timpurile

d) dominatia circumstantiala, rezultata din diversele conjuncturi sociale atipice

e) dominatia charismatica, produs al supunerii extraordinare, cu caracter sacru, fata de virtutea eroica sau valoarea exemplara a unei personalitati

a. a+b+c+d+e

b. a+c+d+e

c. b+c+d

d. a+b+c

e. b+c+e

ANS:  E

134. In conceptia sociologica comprehensiv-explicativa, dominatia legala, rationala, se

caracterizeaza prin:

a) activitate cu functii publice, continua si legata de reguli circumscrise unor competente

b) seturi de sarcini de executie delimitate obiectiv, adica printr-o autoritate constituita

c) printr-o ierarhie administrativa care necesita o formatia profesionala care sa asigure

rationalizarea completa a activitatii sociale

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

ANS:  A

135. Max Weber considera ca tipul ideal al dominatiei legale (rationale) este birocratia, ale carei caracteristici principale sunt:

a) existenta functionarilor liberi din punct de vedere personal, respectand competentele

stabilite, care muncesc pe baza unui contract si a unei selectii deschise

b) functionarii au obligatia de a administra intreaga viata individuala si colectiva a oamenilor

c) functionarii au salarii fixe si trateaza functia lor ca unica si principala lor profesiune

d) muncesc separati de mijloacele de administratie si sunt supusi unei discipline stricte si unui control riguros

e) reprezinta categoria profesionala cea mai rationala a unui sistem social

a. b+c+e

b. b+c

c. a+b+c+e

d. a+c+d

e. a+b+c

ANS:  D

136. Sociologia structural - functionalista si sistemica si-a propus ca obiect si domeniu de investigatie stiintifica:

a) societatea ca realitate istorica diversa si complexa

b) sistemul social ca o constructie sociologica ideal – tipica

c) sistemul social ca o realitate ontologica specifica, pe baza studiului direct, nemijlocit al realitatilor sociale

d) actiunea sociala, structura, functiile si rationalizarea actiunii sociale

e) modalitatile schimbarii, transformarii si dezvoltarii sociale

a. a+d

b. b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

e. c+d+e

ANS:  B

137. Obiectivele sociologiei structural–functionaliste si sistemice a lui Talcott Parsons au fost:

a) analiza relatiilor dintre sistemul integrator, „actorul” social, integrarea si dirijarea activitatii si vietii sale de catre sistemul social

b) modalitatile de asigurare a conditiilor necesare procesului continuu al societatii omenesti

c) reducerea si mentinerea sub control a tensiunilor si conflictelor sociale

d) modalitatile si mijloacele de constituire si de mentinere a ordinii sociale

e) identificarea cailor si elaborarea instrumentelor necesare asigurarii libertatii de actiune individuala si comuna a tuturor membrilor societatii

a. d+e

b. c+d+e

c. a+b+c+d

d. a+c+d

e. b+c+d

ANS:  D

138. Sub raportul continutului de idei, sitemul sociologic al lui Parsons poate fi impartit in 3 niveluri, si anume:

a) analiza societatii si a proceselor si fenomenelor specifice ei

b) teoria generalizata a actiuni sociale, in lumina careia sa fie examinate institutiile sociale, cum ar fi: familia, activitatea profesionala, motivatia economica, stratificarea sociala, miscarile sociale si politice, religia si institutiile religioase etc.

c) structurile actionaliste ale vietii sociale (structura actiunii sociale)

d) evolutia structurala, o viziune proprie asupra evolutiei generale a societatilor si civilizatiilor umane

a. b+c

b. c+d

c. a+c+d

d. a+b+c

ANS:  C

139. In conceptia lui T. Parsons, actiunea sociala este:

a) o conditie umana cu sens, motivata si orientata de semnificatiile pe care „actorul” social le descopera in mediul sau, carora el incearca sa le raspunda

b) o conduita care se desfasoara intr-o „situatie actionala”, intr-un mediu care cuprinde, atat mediul fizic, cat si mediul „obiectivelor sociale”

c) interactiunea obiectiva dintre doua sau mai multe persoane

d) o conduita comunicabila, ghidata de reguli, norme, valori culturale si simboluri

a. a+b

b. c+d

c. b+c+d

d. a+b+d

ANS:  D

140. Analizand distinctia realizata de Pareto, intre actiunea logica si actiunea nonlogica, Parsons sustine ca actiunea sociala este, de fapt, o actiune simbolica deoarece:

a) numai prin intermediul semnelor si simbolurilor, „actorul” (individul) poate cunoaste mediul sau de existenta

b) prin „lumea” simbolurilor, omul poate sa „resimta”, sa evalueze si sa manipuleze mediul in care traieste

c) „simbolistica” in actiunea sociala are menirea de a media regulile de conduita, normele, valorile culturale, care servesc „actorului” drept ghid in orientarea actiunii sale

d) normele si valorile (simbolice) permit individului sa interpreteze o situatie si ii furnizeaza scopurile si mijloacele specifice actiunilor sale

a. a+b+c+d

b. a+c+d

c. b+d

d. b+c+d

ANS:  A

141. In conceptia lui Parsons, structura actiunii sociale este formata din urmatoarele elemente:

a) „actorul”, subiectul, care este initiatorul si realizatorul actiunii

b) mijloacele si instrumentele necesare efectuarii actiunii

c) situatia, care cuprinde obiectele fizice si sociale cu care „actorul” se afla intr-un anumit raport

d) simbolurile, prin intermediul carora el intra in raporturi multiple cu diferitele elemente ale situatiei si le atribuie o semnificatie

e) regulile, normele si valorile care ghideaza raporturile „actorului” cu obiectele sociale si nonsociale

a. a+b+c+d+e

b. a+b+d+e

c. a+c+d+e

d. b+c

ANS:  C

142. Parsons considera ca actiunea sociala este, de fapt, un sistem constituit din:

a) „unitati”, care formeaza un rol social sau reprezinta „momente” ale interactiunii dintre doi „actori”

b) actiuni, elemente ale unei totalitati mai largi de actiuni

c) totalitati de unitati si actiuni care constituie ansambluri cuprinzatoare, care se constituie in sisteme de actiuni sociale propriu-zise

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c

ANS:  B

143. Pentru ca actiunea sociala sa fie considerata ca sistem, in perspectiva structural-functionalista si sistemica, trebuie sa raspunda urmatoarelor tipuri de conditii:

a) conditii de structura, care se refera la modalitatile de organizare potrivit unor modele

normative ce permit relativa stabilitate a sistemului

b) conditii de „realizare a functiilor sistemului, care presupun activitati „consumatoare” sau „instrumentale”, in functie de scopuri limitate si imediate sau scopuri indepartate de producere

a mijloacelor necesare realizarii aspiratiilor si idealurilor „actorilor” sociali

c) procesualitatea sistemului si in sistem (diferentierea si integrarea), ca procese evolutionare

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

ANS:  A

144. Invatamantul sociologic superior a debutat in tara noastra in anul universitar:

a. 1893-1894

b. 1896-1897

c. 1909-1910

ANS:  B

145. Primii titulari de cursuri universitare obligatorii de sociologie, la noi, au fost:

a. Dimitrie Gusti

b. Constantin Dimitrescu-Iasi

c. C. Leonardescu

d. I. Gavanescu

a. a+b

b. c+d

c. b+c

ANS:  C

146. Primul manual de sociologie pentru invatamantul secundar a fost elaborat si publicat in anul 1929 de catre:

a. Dimitrie Gusti

b. Ion Zamfirescu

c. P. Ionescu

d. D.I. Suchianu

ANS:  C

147. Precizati in care din urmatorii ani scolari in tara noastra a fost desfiintat invatamantul sociologic:

a. 1944-1945

b. 1947-1948

c. 1948-1949

ANS:  C

148. Prima formatie de cercetare sociologica specializata din tara noastra a fost:

a. Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei

b. Muzeul Satului

c. Asociatia pentru Stiinta si Reforma Sociala

ANS:  C

149. Miscarea sociologica monografica din perioada 1925-1940 a fost constituita din:

a. campanii anuale de cercetare ale unor echipe studentesti

b. cercetari individuale libere

c. echipe de cercetare de teren formate din intelectuali de diferite specialitati

d. organisme - pilot de actiune sociala si culturala in mediul rural

a. a+c

b. b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

ANS:  A

150. “Axa” sistemului de publicatii sociologice din perioada interbelica, a reprezentat-o:

a. “Arhiva pentru Stiinta si Reforma Sociala”

b. “Sociologie Romaneasca”

c. “Affaires Dannubiene”

d. “Buletinul Asociatiei Romane pentru Progresul Social”

e. “Minerva”

a. a+b+d

b. b+c+e

c. c+d+e

d. a+b+c

e. d+e

ANS:  D

151. Relatiile externe din domeniul sociologiei romanesti:

a. au fost dupa caracterul lor, bilaterale sau multinationale;

b. s-au manifestat pe teren particular, semioficial si oficial;

c. au fost ocazionale si intamplatoare;

d. au inceput dupa Marea Unire din anul 1918

a. b+c

b. a+d

c. a+b

d. c+d

ANS:  C

152. In conceptia lui E. Durkheim, structura socialului este formata din:

a. categorii si paturi sociale distincte

b. fapte, fenomene si procese sociale normale, care indeplinesc functii pozitive in viata sociala

c. categorii de fapte si de fenomene sociale provenind din ramasitele vechilor organizari sociale, care nu aduc nici un folos societatii actuale

d. clase sociale fundamentale care alcatuiesc corpul social in ansamblul sau

e. fapte si procese sociale anormale, care afecteaza negativ buma functionare a organismului social

a. a+b

b. a+e

c. a+c+d+e

d. b+c+e

ANS:  D

3. Metodologia cercetarii sociologice. M.T.C.S.

Licenta Sociologie iulie 2008

TRUE/FALSE

153. Cunoasterea stiintifica este orientata din punct de vedere metodologic.

ANS:  T

154. Definitia nominala presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare intr-o

procedura de investigare concreta .

ANS:  F

155. Definitia operationala consta in prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta.

ANS:  T

156. Operationalizarea conceptelor reprezinta procedeul prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati sociale.

ANS:  T

157. Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor vor sta la baza construirii

instrumentelor de investigatie.

ANS:  T

158. Ipotezele de cercetare sunt explicatii plauzibile care urmeaza a fi verificate prin faptele de observatie.

ANS:  T

159. Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.

ANS:  T

160. O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta

sociologica.

ANS:  F

161. In cadrul chestionarului o singura intrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizilor fata de problemele sociale puse in discutie.

ANS:  F

162. Intrebarile inchise dintr-un chestionar faciliteaza prelucrarea si analiza statistica a

informatiilor.

ANS:  T

163. In cadrul chestionarului regasim atat intrebari de tip inductiv (de la particular la general), cat si de tip deductiv (de la general la particular).

ANS:  T

164. In cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare.

ANS:  T

165. Analiza continutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise.

ANS:  T

166. Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi.

ANS:  T

MULTIPLE CHOICE

167. Metodologia cercetarii sociologice presupune :

a) stiinta realizarii cercetarii;

b) stiinta metodelor;

c) utilizarea simtului comun in interpretarea faptelor sociale;

d) demersurile necesare actului cunoasterii de la rigoarea definirii faptului social si pana la observarea direct a comportamentului uman si ordonarea meticuloasa a informatiilor din documentele statistice;

e) mecanismele pe care oamenii le utilizeaza pentru a obtine informatii – de la imbinarea

observatiilor proprii cu cele ale altor oameni se ajunge la emiterea de idei, banuieli,

generalizari si predictii spontane.

f) analiza critica a demersurilor de realizare a cercetarii.

1. a+b+d+f

2. a+b+c+e

3. nici una

4. c+d+e

ANS:  1

168. Ce se desemneaza prin „ metoda de cercetare”?

a) program de realizare a cercetarii;

b) nivel teoretic al cercetarii;

c) limbajul in care sunt formulate teoriile;

d) o serie de ipoteze generale.

e) mod de a actiona in efectuarea unei cercetari;

1. a+b+c

2. b+c+d

3. c+d+e

4. a+e

ANS:  4

169. Ce reprezinta „tehnica de cercetare”?

1. modalitate teoretica si axiologica de abordare a realitatii socio-umane;

2. stiinta realizarii cercetarii;

3. modalitate concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii;

4. sistem conceptual ce sta la baza cercetarii

ANS:  3

170. Cunoasterea comuna se refera la :

a) credinte, explicatii, interpretari obtinute in mod spontan;

b) ipoteze explicite de cercetare;

c) cunostinte obtinute fara cercetare sistematica.

d) cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici;

1. a+b+d

2. b+d

3. a+c

4. b+c+d

ANS:  3

171. Paradigma operationalizarii conceptelor in cercetarea sociologica a fost elaborata de catre:

1. T. Parsons

2. P.F.Lazarsfeld

3. E. Durkheim

4. M.Weber

ANS:  2

172. Paradigma operationalizarii conceptelor cuprinde:

a) reprezentarea imagistica a conceptului;

b) elaborarea ipotezelor de cercetare;

c) specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor;

d) alegerea indicatorilor;

e) delimitarea populatiei supuse cercetarii;

f) constructia indicilor empirici.

1. b+c+d+e

2. a+b+d+f

3. b+e

4. a+c+d+f

5. nici una

ANS:  4

173. A stabili dimensiunile unui concept, in procesul operationalizarii, presupune:

1. a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea desemnata de conceptul respectiv;

2. a defini nominal conceptul;

3. a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumita unitate sociala.

ANS:  1

174. In schema operationala, prin identificarea variabilelor, se vor identifica:

1. factorii care mentin constanti indicatorii empirici obtinuti prin operationalizare;

2. factori care reprezinta caracteristici, particularitati elementare ale realitatii sociale

cercetate;

3. factorii care influenteaza sau care determina schimbari pentru fiecare dimensiune

a conceptului operationalizat;

4. semne direct observabile si masurabile in cercetarea de teren.

ANS:  3

175. Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor reprezinta:

a) semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate unitatile sociale si calitatile acestora;

b) domenii teoretice ale conceptului operationalizat;

c) particularitate elementara a unei teme de cercetare.

1. b+c

2. a+c

3. a+b+c      

4. b

ANS:  2

176. Componentele schemei operationale reprezinta:

a) esantioane reprezentative;

b) spatiu de atribute;

c) interpretari si reflexii teoretice;

d) caracteristicile realitatii cercetate;

e) totalitatea informatiilor recoltate in cercetare.

1. a+b+c+e

2. c+e

3. c+d+e

4. b+d

5. a+b+c+d+e

ANS:  4

177. Ipoteza de cercetare semnifica:

a) enunt general, teoretic, indirect testabil;

b) credinte, explicatii, interpretari obtinute in mod spontan;

c) enunt a carui confirmare / infirmare va fi redata de datele empirice;

d) realitatea sociala exterioara, obiectiva, structurata, ce urmeaza a fi supusa numararii si

masurarii.

e) enunt direct testabil, verificabil empiric;

f) explicatie anticipata, plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica, ce urmeaza sa fie ulterior supusa testarii, verificarii empirice.

1. a+b+d

2. b+d+f

3. a+c+d

4. a+c+d+e+f

5. c+e+f

ANS:  5

178. De ce in cercetarea socio- umana apare restrictia formularii ipotezelor de lucru in termenii: „Daca A atunci B” sau „Cu cat A cu atat B” ?

1. deoarece ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt

ipoteze teoretice).

2. deoarece ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice;

3. deoarece ipotezele de lucru sunt formulari axiologice si epistemologice;

ANS:  2

179. Conditia de reprezentativitate a unui esantion presupune:

a) subiectii retinuti in esantion sunt purtatorii tuturor, sau, cel putin, ale principalelor

caracteristici a populatiei totale.

b) opinii, pareri, atitudini ale populatiei in raport cu tema si obiectivele cercetarii;

c) subiectii retinuti in esantion difera (sub aspectul caracteristicilor socio- demografice ) de universul cercetarii;

d) capacitatea esantionului de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile

populatiei din care a fost extras;

1. b+c

2. a+b+c+d

3. a+b

4. b+d

5. a+d

ANS:  5

180. Intr-o cercetare sociologica concreta metodele si tehnicile de cercetare sunt alese de catre cercetator in functie de :

a) conceptia general teoretica ce sta la baza cercetarii;

b) obiectivele specifice temei cercetate;

c) tema cercetarii;

d) informatiile recoltate de la subiectii presupusi de cercetare;

e) ipotezele de cercetare.

1. b+c+d

2. b+c+d+e

3. a+b+c+e

4. a+d

ANS:  3

181. Cercetarea de teren propriu- zisa vizeaza:

a) aplicarea instrumentelor de recoltare a informatiilor;

b) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;

c) analiza conceptelor;

d) elaborarea ipotezelor de cercetare;

e) recoltarea informatiilor;

f) etape de proiectie a cercetarii.

1. a+b+e

2. c+d+e                          

3. c+d+f                          

4. a+b+c+d+f

5. a+c+d

ANS:  1

182. Proiectarea cercetarii presupune:

a) analiza si interpretarea informatiilor;

b) fixarea obiectivelor cercetarii;

c) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;

d) elaborarea ipotezelor de cercetare;

e) analiza conceptelor.

1. a+b+c

2. b+d+e

3. a+c+d

4. a+c+e

ANS:  2

183. Definitia operationala a conceptelor presupune:

a) descrierea partilor componente ale proceselor psiho-sociale care sunt exprimate in

conceptele ce fac obiectul cercetarii;

b) rezultatul final al cercetarii concrete;

c) definitie lexicala, ce se realizeaza la nivel interlingvistic;

d) prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta;

e) alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare.

1. b+e

2. b+c

3. c+e

4. b+c+e

5. a+d

ANS:  5

184. Relevanta indicatorilor in cercetarea socio - umana concreta se poate estima prin:

a) analiza puterii de discriminare;

b) analiza proceselor psihice implicate;

c) analiza teoretica si specificarea semnificatiei datelor ce se obtin in cercetarea concreta;



d) analiza statistica.

1. a+b+d

2. a+c

3. b+d

4. b+c+d

ANS:  2

185. In cercetarea sociologica vom retine indicatorii care se definesc prin:

1. nivel maxim de generalitate;

2. rezistenta la schimbare sociala;

3. putere mare de discriminare;

4. observatii, interpretari si explicatii nesistematice.

ANS:  3

186. In metodologia cercetarii sociologice trecerea de la concepte generale la cele apropiate de concretul social se realizeaza prin:

a) elaborarea de scheme operationale de cercetare;

b) elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici;

c) sistematizarea, ordonarea, analiza si interpretarea informatiilor obtinute in cercetarea de teren;

d) delimitarea spatiului de atribute (calitati) ale conceptului in care este reflectata realitatea supusa cercetarii.

1. a+b+d

2. a+c

3. c+d

4. b+c+d

5. a+b+c

ANS:  1

187. In cercetarea socio- umana concreta ipotezele indeplinesc urmatorul rol:

1. metodologic si axiologic;

2. metodologic si cognitiv- explicativ;

3. subiectiv –obiectiv, individual –social;

4. psiho-somatic.

ANS:  2

188. Modelul cantitativ de cercetare presupune:

a) realitate sociala exterioara, obiectiv- structurata;

b) numarare si masurare;

c) analiza biografiilor sociale;

d) tehnici nestructurate de cercetare;

e) model de cercetare bazat pe descriere de tip pozitivist.

1. c+d+e

2. b+c+d

3. a+c+d+e

4. a+b+e

5. c+d+e

ANS:  4

189. In cadrul „anchetei pilot” se testeaza:

1. validitatea instrumentelor de cercetare;

2. validitatea variabilelor explanatorii;

3. validitatea ipotezelor de cercetare.

ANS:  1

190. Intr-o cercetare sociologica concreta operatia de codificare a informatiilor reprezinta:

a) operatia de reprezentare imagistica a informatiilor;

b) operatia de reprezentare conventionala (numerica sau alfabetica) a unei informatii.

c) operatia de reprezentare teoretica a informatiilor;

d) corespondenta intre natura calitativa a informatiilor si cifrele atribuite;

1. a+b+c

2. a+c

3. b+d

4. a+c+d

5. b+c

ANS:  3

191. Rolul activitatii teoretice in cercetarea sociologica este:

a) formularea de concepte complexe care orienteaza cercetatorul spre fapte interesante;

b) contact direct cu realitatea sociala;

c) punerea in relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea);

d) formularea de ipoteze generale;

e) formularea de idei generale asupra realitatii sociale;

1. b+d+e

2. b+e

3. a+b+d

4. a+c+d+e

ANS:  4

192. Functiile cercetarii empirice in dezvoltarea teoriei sunt:

a) initierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;

b) reprezentarea imagistica a conceptului in care este reflectata realitatea supusa cercetarii;

c) clarificarea conceptelor utilizate in teorie;

d) evidentierea de dimensiuni politico- economice ale vietii sociale.

e) reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;

1. b+d

2. b+d+e

3. a+c+e

4. a+b+d

5. a+b+c+d

ANS:  3

193. Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului:

a) descrierea faptelor sociale cercetate;

b) analiza pur speculativa;

c) situatie experimentala de laborator;

d) tipologizarea faptelor sociale;

e) cunoasterea spontana a faptelor sociale;

f) verificarea ipotezelor de cercetare;

g) oferirea de explicatii cauzale, teoretice;

h) oferirea de explicatii subiective.

1. a+d+f+g

2. b+c+d+h

3. b+c+e+h

4. a+c+h

5. a+c+f

ANS:  1

194. Aplicarea anchetei sociologice presupune:

a) cunoasterea stiintifica a realitatii sociale;

b) analiza teoretica;

c) proces de influentare, instruire a subiectilor investigati;

d) formularea unor prejudecati asupra realitatii studiate;

f) cunoasterea spontana a realitatii sociale.

1. a+b+e

2. b+d+e

3. a+c

4. b+d

ANS:  3

195. Cercetarile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului:

a) confirmarea ipotezelor de lucru;

b) utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiza, prelucrare a informatiilor;

c) explicatii cauzale si teoretice;

d) verificarea ipotezelor de cercetare.

1. a+b

2. a+d

3. a+c

4. b+c+d

ANS:  4

196. Factorii de distorsiune, in cadrul anchetei sociologice, sunt determinati de:

a) subiectul anchetat;

b) operatorii de ancheta;

c) esantionare gresita;

d) instrumente de ancheta gresit elaborate;

e) formalizarea excesiva a chestionarelor.

1. a+b+c+d+e

2. nici una

3. a+b

ANS:  1

197. In cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivitatii populatiei

investigate (tolerat in cadrul sondajului de opinie publica) este depasit prin

a) ponderea crescanda a modalitatilor interogative de culegere a informatiilor;

b) surse complementare de informare: observatie sau analiza documentara.

c) intermediul intrebarilor de date factuale din chestionar;

d) confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflecta;

1. a+c

2. a+b+d

3. b+c

4. b+c+d

ANS:  2

198. Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:

a) stratifica opiniile populatiei in raport cu diferite variabile socio-demografice;

b) nu se realizeaza pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic;

c) tolereaza erori datorate subiectivitatii umane;

d) se realizeaza pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic;

e) tolereaza erori inevitabile de recoltare si prelucrare a informatiilor;

f) vizeaza studiul opiniilor.

1. a+b+c+f

2. b+c

3. a+c+d+e+f

ANS:  3

199. Intrebarile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite in functie de:

a) opiniile, atitudinile, comportamentul subiectilor;

b) tema si obiectivele cercetarii;

c) ipotezele cercetarii;

d) informatiile rezultate din analiza statistica;

e) indicatorii obtinuti prin analiza operationala.

1. a+d

2. b+c+e

3. a+b+d+e

ANS:  2

200. In cadrul chestionarului intrebarile au functia de :

a) paradigme;

b) indicatori cu ajutorul carora au fost definite operational conceptele;

c) principii axiologice;

d) principii metodologice;

e) stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale.

1. b+e

2. a+c+d

3. a+c+d+e

4. c+d+e

5. a+d

ANS:  1

201. Prin intermediul chestionarului se urmareste:

a) descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital;

b) descrierea obiectiva a realitatii sociale;

c) testarea ipotezelor de cercetare;

d) analiza subiectiva a unei realitati sociale.

1. a+c+d

2. a+b+d

3. a+d

4. b+c

ANS:  4

202. Intrebarile de identificare au o importanta deosebita in structura chestionarului deoarece stau la baza:

a) analizei si interpretarii informatiilor;

b) etapelor de proiectie a cercetarii;

c) stratificarii opiniilor in raport de variabilele socio-demografice;

d) construirii indicatorilor definitionali si a ipotezelor de cercetare.

1. a+b+d

2. b+d

3. a+c

4. b+c+d

ANS:  3

203. Chestionarul de opinie se refera la:

1. caracteristicile socio-demografice ale populatiei cercetate;

2. fapte si situatii obiective;

3. fapte care nu pot fi observate in mod direct.

ANS:  3

204. Superioritatea chestionarelor „omnibus” rezulta din faptul ca

1. pun in evidenta un fapt sau fenomen social;

2. surprind interactiunea faptelor sociale cercetate.

3. faciliteaza prelucrarea si analiza statistica a informatiilor.

ANS:  2

205. Inconvenientul major al intrebarilor inchise, in cadrul chestionarului, este determinat de:

1. operatiile de postcodificare a raspunsurilor;

2. consemnarea dificila a raspunsurilor;

3. sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor;

4. dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri decat intrebarile deschise.

ANS:  3

206. Avantajele chestionarelor cu intrebari inchise sunt date de:

a) usurinta in consemnarea raspunsurilor;

b) bogatia informatiilor ce se obtin;

c) permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi;

d) nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor;

e) usurinta in alegerea raspunsurilor din partea subiectilor.

1. a+b+d

2. b+c

3. b+d

4. b+d+e

5. a+c+e

ANS: 5

207. Avantajele chestionarelor cu intrebarilor deschise, sunt:

a) saracia informatiilor care se obtin prin utilizarea acestor intrebari;

b) usurinta in consemnarea raspunsurilor;

c) evitarea erorilor generate de operatiile de postcodificare a raspunsurilor;

d) nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor;

e) obtinerea unor informatii bogate asupra temelor abordate;

f) pun in evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.

1. a+b+c

2. a+c+d

3. b+c+f

4. d+e+f

5. b+c+e

ANS:  4

208. Avantajele chestionarelor autoadministrate sunt:

a) asigura spontaneitatea raspunsurilor;

b) se elimina efectul de interviu;

c) se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor.

d) asigura nivel superior de concentrare a subiectilor asupra raspunsurilor;

e) asigurarea reprezentativitatii esantionului calculat.

1. b+d

2. a+c+e

3. c+e

4. c+d+e

5. a+c

ANS:  1

209. Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta presupune:

a) se asigura spontaneitatea raspunsurilor;

b) posibilitatea aparitiei fenomenului de supra-sondare;

c) eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta;

d) posibilitatea inregistrarii unor date de observatie;

e) permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.

1. a+c+e

2. c+d

3. a+b+d+e

4. b+c

ANS:  3

210. Un bun operator de ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte:

a) sa respecte succesiunea intrebarilor;

b) sa obtina cu orice pret raspunsuri;

c) sa inregistreze fidel raspunsurile;

d) sa nu manifeste empatie;

e) sa intervieveze numai subiectii cuprinsi in esantion;

f) sa aplice, concomitent completarii chestionarului, teste de semnificatie statistica.

1. b+d+f

2. a+c+e

3. a+b+f

4. b+e+f

5. c+d+f

ANS:  2

211. In cadrul chestionarelor administrate prin intermediul operatorilor de ancheta, comunicarea dintre operator si subiectul intervievat este numita „mod nenatural de comunicare” datorita faptului ca

a) in cadrul acestei comunicari feed-back-ul este diminuat;

b) mesajul este inregistrat in scris;

c) in comunicare nu se manifesta retroactiunea.

1. a+b+c

2. nici unul

3. b+c

ANS:  1

212. In structura chestionarului, intrebarile de trecere au functia:

1. de pregatire a unui stimul ce urmeaza sa actioneze in structura chestionarului;

2. de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele intrebari ulterioare;

3. de a provoca explicatii in raport cu unele opinii exprimate.

ANS:  1

213. Intrebarile filtru, din structura chestionarului au urmatoarea functie:

1. de a destinde subiectul;

2. de contact cu subiectul intervievat;

3. de a marca in structura chestionarului aparitia unei noi grupe de intrebari referitoare la o alta problema;

4. de a opri trecerea unor categorii de subiectii la intrebarile succesive;

5. de a provoca explicatii in raport cu diferitele opinii exprimate.

ANS: 3

214. Efectul „halo”, din structura chestionarului, presupune:

1. trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea

unei intrebari personale);

2. contaminarea raspunsurilor datorate, in special, asezarii intrebarilor;

3. subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o intrebare care vizeaza generalul.

ANS:  2

215. Lungimea chestionarului trebuie masurata in

a) timpul necesar completarii chestionarului;

b) numarul de intrebari;

c) capacitatea de a alege indicatorii relevanti cercetarii;

1. nici unul

2. a+b+c

ANS:  2

216. Ancheta pe baza de interviu presupune:

a) interactiune sociala;

b) comunicarea verbala obisnuita;

c) obtinerea de informatii verbale;

d) testarea ipotezelor de cercetare.

1. b+d

2. a+c+d

3. b+c

ANS:  2

217. Scopul in care este utilizat interviul in stiintele socio-umane, este:

a) de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si tehnici;

b) de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor;

c) de recoltare a unor informatii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator).

1. a+b+c

2. nici unul

ANS:  1

218. In cadrul interviului sociologic relatia dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu este simetrica deoarece:

a) subiectul intervievat actioneaza asupra operatorului de interviu prin intrebari care

determina raspunsuri;

b) rolurile dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu sunt intersanjabile;

c) sensul transmiterii infirmatiilor nu poate fi schimbat.

1. a+c

2. a+b

3. b+c

4. a+b+c

ANS:  3

219. Interviul sociologic de tip directiv presupune:

a) se cer informatii in legatura cu problemele de cercetare;

b) volum mare de informatii centrate pe persoana intervievata;

c) volum mare de informatii centrate pe problema de studiu;

d) abordeaza teme si ipoteze de cercetare dinainte stabilite;

e) convorbirea este focalizata pe experienta subiectilor intervievati in situatia analizata.

1. b+e

2. a+b

3. b+d+e

4. a+b+c

5. a+c+d+e

ANS:  5

220. Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale in cercetarea sociologica surprinde:

1. ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social;

2. ambivalenta comprehensiune- explicatie;

3. date de ordin statistic.

ANS:  1

221. In cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte metodologice:

a) adaptare la tema cercetarii;

b) adaptare la chestionar;

c) fidelitate si validitate;

d) reprezentativitate;

e) numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii.

1. a+b

2. a+c+d+e

3. a+b+d+e

4. b+d

ANS:  2

222. Scopul in care sunt utilizate biografiile sociale in cercetarea sociologica:

a) ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor in faza initiala a cercetarii;

b) ca sursa principala de informatii;

c) ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;

d) ca instrument fundamental al tehnicii interviului;

e) ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici.

1. b+d+e

2. a+c+d

3. c+d+e

4. a+b+c+e

ANS:  4

223. Analiza continutului comunicarii reprezinta:

a) descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii;

b) comunicarea directa, face-to-face dintre operator si subiect;

c) o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii;

d) analiza comunicarii verbale si nonverbale.

1. a+c+d

2. a+b+d

3. b+c

4. b+c+d

ANS:  1

224. Diferenta specifica dintre analiza continutului comunicarii si alte metode si tehnici o

constituie faptul ca:

1. sunt analizate diferite documente sociale;

2. se ajunge la interpretari si explicatii diferite;

3. intregul continut al comunicarii se clasifica in categorii de analiza.

ANS:  3

225. Unitatea de inregistrare, din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:

1. parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza

2. parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa intr-una din

categoriile schemei de analiza;

3. un element al analizei continutului care are functie de cuantificare.

ANS:  2

226. Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:

1. o serie de „categorii standard” de analiza;

2. tema si obiectivele cercetarii;

3. parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea unitatii de inregistrare;

4. parte din comunicare ce ne permite alegerea unitatilor de analiza si a schemei de

categorii.

ANS:  3

227. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplinesca categoriile de analiza utilizate in cadrul analizei continutului comunicarii sunt:

a) sa fie pertinente;

b) sa fie cuantificabile;

c) sa fie exclusive;

d) sa fie exhaustive;

e) sa fie complementare;

f) sa fie obiective.

1. b+c+e+f

2. a+b+e+f

3. b+e+f

4. a+c+d+f

ANS:  4

228. Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observatiei se caracterizeaza prin:

a) se limiteaza la esantioane mici;

b) interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza intr-o mica masura;

c) nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica.

d) este fundamentata teoretic;

e) este sistematica;

f) prezinta avantajul analizei longitudinale a fenomenelor si proceselor sociale.

1. a+b+c+d+e+f

2. a+b+c+d

3. a+c+e

4. c+d+f

5. a+b+d+e+f

ANS:  5

229. In cadrul cercetarii sociologice fundamentale se urmareste:

a) dezvoltarea teoretica;

b) scopuri practic- aplicative;

c) descrierea realitatii cercetate;

d) identificarea de elite sociale.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+c+d

ANS:  1

230. Elaborarea chestionarului sociologic presupune:

a) solida formatie tematico-metodologica;

b) imaginatie sociologica dezvoltata;

c) cunoasterea paradigmelor teoretice;

d) cunoasterea procedeelor si regulilor de constructie a instrumentelor de cercetare;

e) cunoasterea procedeelor si regulilor de aplicare a instrumentelor de cercetare;

1. a+c

2. a+b+d

3. nici unul

4. a+b+c+d+e

ANS: 4

231. Chestionarul sociologic are valoare in stabilirea cauzalitatii sociale

a) daca este un chestionar de tip postal;

b) daca intrebarile au functia de indicatori cu ajutorul carora au fost definite operational

conceptele in care este reflectata realitatea supusa cercetarii;

c) daca instrumentul de cercetare este administrat de catre operatorii de ancheta;

d) daca sunt verificate ipotezele de cercetare.

1. a+b

2. b+d

3. c+d

4. b+c

5. a+d

ANS:  2

232. Prin validitatea analizei continutului comunicarii se urmareste:

a) corectitudinea si claritatea unitatilor de analiza stabilite;

b) folosirea corecta a procedeului de analiza ales;

c) identificarea corecta a categoriilor de analiza;

d) relevanta caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii.

1. a+b

2. a+b+c+d

3. a+d

4. nici unul

ANS:  2

233. Numiti autorul afirmatiei: ”Intrucat socotim monografiile ca mijloace de perfectionare de observatie, care imbina intuitia, trairea si intelegerea cu masuratoarea, cu statistica si reconstituirea trecutului () sa dam intaietate observatiei directe, cat mai amanuntita si mai precisa, intr-o ordine metodologica pentru scopurile cele mai inalte ale cunoasterii omenesti”.

1. T. Herseni;

2. D.Gusti;

3. H. H. Stahl;

4. E. Durkheim;

5. S. Haret.

ANS:  2

234. Cum se numeste sociologul care afirma ca la nivelul cunoasterii comune actioneaza

enculturatia si socializarea, ca factori ce confera acesteia un caracter iluzoriu?

1. S. Freud

2. B. Berelson

3. D. Gusti

4. H.H. Stahl

5. P. Lazarsfeld

ANS:  4

235. In metodologia sociologica, totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a indicatorilor unui fenomen poarta denumirea de:

1. univers statistic general

2. spatiu de atribute

3. ancheta-pilot

ANS:  2

236. Care din urmatoarele enunturi constituie ipoteze de cercetare:

a. daca as locui pe Marte, atunci as fi mai fericit

b. cu cat ma hranesc mai bine, cu atat scade senzatia de foame

c. cu cat nivelul de trai al populatiei scade, cu atat rata comportamentelor delincvente creste

d. daca in familie exista un climat conflictual, atunci tendinta spre devianta

comportamentala a copiilor este mai mare

e. daca sunt student, atunci sunt inmatriculat la o institutie de invatamant superior

1. a+c+e

2. c+d+e

3. a+b

4. c+d

5. a+b+c

ANS:  4

237. Intr-o cercetare sociologica concreta operatia de codificare a informatiilor reprezinta:

1. operatia de reprezentare imagistica a informatiilor

2. operatia de reprezentare teoretica a informatiilor

3. operatia de reprezentare conventionala (numerica sau alfabetica) a unei informatii

ANS:  3

238. Chestionarele de date factuale vizeaza:

1. opinii, motivatii, atitudini, comportamente ale oamenilor

2. fapte si situatii ce nu pot fi observate direct

3. varsta, genul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc.

ANS:  3

239. Chestionarele cu intrebari inchise presupun:

a. libertatea subiectului intervievat in formularea raspunsului

b. raspunsul subiectului trebuie sa se incadreze intr-una din categoriile propuse de cercetator

c. intrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate

1. b+c                         

2. a+c

3. a+b+c

ANS:  1

240. In cadrul interviului sociologic, elementul fundamental il reprezinta:

1. principiile axiologice ale cercetatorului

2. convorbirea

3. fenomenul de serendipitate

ANS:  2

241. Recensamantul populatiei reprezinta:

a. forma de observare statistica

b. document cifric public oficial

c. document cifric personal oficial

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

ANS:  1

242. Categoriile de analiza elaborate in cadrul analizei continutului comunicarii sunt stabilite in functie de:

a. rezultatele cercetarii

b. materialul analizat

c. metodele si tehnicile de cercetare

d. ipotezele de cercetare

1. a+b+c

2. c+d

3. b+d

4. a+b

ANS:  3

243. Observatia stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este fundamentata teoretic

b. nu este sistematica

c. este analitica

d. este metodica

1. b+d

2. a+d

3. b+c+d

4. a+c+d

ANS:  4

4. Sociologia culturii

Licenta Sociologie iulie 2008

TRUE/FALSE

44. Interactionismul simbolic considera cultura ca modalitatea prin care individul se adapteaza mediului natural, cu scopul de a-si satisface trebuintele?

ANS:  F

245. Functionalismul considera cultura ca un sistem de „semnificatii”, de „simboluri colective”.

ANS:  F

246. Sociologia culturii studiaza, sistematic, faptele de cultura, fenomenele si procesele culturale, ca forme ale unei realitati sociale complexe?

ANS:  T

247. Orice domeniu al realitatii sociale poate deveni obiect de studiu al sociologiei culturii daca poarta un mesaj uman cu semnificatie axiologica.

ANS:  T

248. Sociologia culturii are drept obiect studiul practicilor simbolice individuale si colective, al interrelatiilor dintre ele, evidentiind functiile, semnificatiile si consecintele lor sociale?

ANS:  T

249. Societatea, ca sistem cu o structura sociala data, influenteaza structura culturii.

ANS:  T

250. Cultura influenteaza starea societatilor?

ANS:  T

251. Relatia societate-cultura este o relatie de influentare reciproca.

ANS:  T

252. In conceptia lui Emile Durkheim, cultura reprezinta un fenomen al solidaritatii sociale.

ANS:  T

253. In conceptia lui Emile Durkheim, societatea se prezinta ca lume a valorilor sociale, iar cultura ca lume a contactelor sociale?

ANS:  F

254. In conceptia lui Pitirim Sorokin, sistemele socio-culturale nu se bazeaza pe o cauzalitate diferita de cea a fenomenelor naturale.

ANS:  F

A255. Potrivit lui Pitirim Sorokin, sistemele socio-culturale sunt mixte, semnificative si cauzale?

ANS:  T

256. Obiectivismul axiologic identifica valoarea cu obiectul si neaga rolul subiectului in

constituirea valorii.

ANS:  T

257. Directia autonomista reduce valoarea la o simpla proprietate.

ANS:  F

258. In conceptia lui Petre Andrei, valoarea reprezinta o relatie functionala a unui subiect si a unui obiect.

ANS:  T

259. In conceptia lui Petre Andrei, criteriul absolut de valorificare a valorilor nu este valoarea totala culturala.

ANS:  F

260. In conceptia lui Petre Andrei, valoarea reprezinta, in esenta, un raport social?

ANS:  T

261. Exista teorii care identifica civilizatia cu cultura?

ANS:  T

262. Civilizatia poate fi definita ca ansamblu al valorilor spirituale ale societatii?

ANS:  F

263. In conceptia lui Nicolae Balcescu, implinirea romanului ca ins, cetatean si natiune nu se poate face printr-o revolutie nationala.

ANS:  F

264. Mihail Kogalniceanu considera ca modernizarea culturii romane este posibila fara

modernizarea bazelor economice ale societatii.

ANS:  F

265. In conceptia lui Mihail Kogalniceanu, civilizatia nationala cuprinde o civilizatie sanatoasa si o civilizatie falsa?

ANS:  T

266. Garabet Ibraileanu considera ca prezenta unei „scoli a criticii culturale” reprezinta

mecanismul care garanteaza asimilarea influentelor straine in conformitate cu spiritul unui popor.

ANS:  T

267. In viziunea lui Dimitrie Gusti, conceptul sociologic „cultura nationala” este esential?

ANS:  T

268. In conceptia lui Dimitrie Gusti, cultura superioara, creatoare trebuie despartita de cultura poporului.



ANS:  F

269. In conceptia lui Dimitrie Gusti, cultura trebuie cladita pe specificul national?

ANS:  T

270. In conceptia gustiana, cultura trebuie impusa de sus.

ANS:  F

271. In conceptia gustiana, institutiile de stat, raspunzatoare de organizarea culturii nationale, trebuie sa fie autonome.

ANS:  T

272. In conceptia gustiana, nivelul care exprima aspectul „acumulat” al culturii se concretizeaza in „cultura institutionala”?

ANS:  F

273. In conceptia gustiana, nivelul „actualizat” sau „socializat” al culturii se exprima prin

conceptul de „cultura personala”.

ANS:  T

274. Dimitrie Gusti construieste o conceptia sociologica militanta asupra culturii?

ANS:  T

275. Prin elaborarea conceptului sociologic de „cultura a poporului”, teoria gustiana dobandeste functii nemijlocit transformatoare, active.

ANS:  T

276. Potrivit conceptiei gustiene, trebuie facuta distinctie intre cultura poporului si asa-zisa cultura generala?

ANS:  T

277. In conceptia gustiana, „cultura nationala” nu semnifica ideea de totalitate a proceselor care au drept scop sa formeze comunitatea si constiinta nationala.

ANS:  F

MULTIPLE CHOICE

278. Care sunt principalele directii in interpretarea data conceptului de valoare?

a) directia subiectiva

b) obiectivismul axiologic

c) directia autonomista

d) directia mixta

1. b+c

2. a+b+c

3. c+d

4. a+c

ANS:  2

279. Cine este autorul care precizeaza ca: „Prin sociologia valorii se intelege studiul infatisarii valorii in societate sau mai clar: legatura dintre valoare si realitatea sociala”?

1. Mihai Eminescu

2. Lucian Blaga

3. Tudor Vianu

4. Petre Andrei

5. Dimitrie Gusti

ANS:  4

280. Cine sunt reprezentantii marcanti ai teoriei opozitiei dintre cultura si civilizatie?

a) Oswald Spengler

b) Arnold Toynbee

c) Pitirim Sorokin

d) Talcott Parsons

e) Petre Andrei

1. a+c+e

2. b+d

3. c+d+e

4. a+b

5. a+b+c+d+e

ANS:  4

281. Cine a formulat critica „formelor fara fond”?

1. Nicolae Balcescu

2. Titu Maiorescu

3. Mihail Kogalniceanu

4. Dimitrie Gusti

ANS:  2

282. Cine este autorul care apreciaza ca civilizatia trebuie sa fie nationala, intemeiata pe munca si economie, sa faca posibila dezvoltarea omnilaterala a personalitatii?

1. Titu Maiorescu

2. Garabet Ibraileanu

3. Eugen Lovinescu

4. Mihai Eminescu

ANS:  4

283. Cine este autorul care a enuntat si aplicat un principiu de baza al sociologiei stiintifice a culturii, acela al tratarii culturii in istoricitatea sa?

1. Titu Maiorescu

2. Garabet Ibraileanu

3. Eugen Lovinescu

4. Spiru Haret

ANS:  2

284. Cine este autorul studiului Spiritul critic in cultura romaneasca?

1. Spiru Haret

2. Lucian Blaga

3. Garabet Ibraileanu

4. Constantin Radulescu Motru

ANS:  3

285. Cine este sociologul potrivit caruia „teoria si politica culturii” trebuie privite in acelasi

sistem de cunoastere si actiune?

1. Nicolae Balcescu

2. Spiru Haret

3. Garabet Ibraileanu

4. Dimitrie Gusti

5. Petre Andrei

ANS:  4

286. In conceptia lui Dimitrie Gusti, care sunt nivelurile analitice propuse pentru definirea

conceptului de cultura?

a.nivelul care exprima aspectul „acumulat” al culturii

b. nivelul regulativ al culturii

c. nivelul „actualizat” sau „socializat” al culturii

d. nivelul etico-politic

1. b+d

2. c+d

3. a+b+d      

          4. a+b+c

ANS:  4

287. Cine este sociologul care dezvolta o conceptie sociologica militanta asupra culturii?

1. Garabet Ibraileanu

2. Spiru Haret

3. Dimitrie Gusti

ANS:  3

288. Ce sociolog a formulat legea paralelismului sociologic?

1. Emile Durkheim

2. Spiru Haret

3. Talcott Parsons

4. Dimitrie Gusti

ANS:  4

289. Cine este sociologul care construieste formula:

V (vointa) + C (cadre) = M (manifestari)?

1. Spiru Haret

2. Dimitrie Gusti

3. Petre Andrei

4. Constantin Dobrogeanu Gherea

ANS:  2

290. Potrivit lui Dimitrie Gusti, ce trebuie sa cuprinda o conceptie cu privire la cultura ca sistem dinamic?

a) subsistemul creatiei nationale a culturii

b) subsistemul circulatiei si asimilarii bunurilor create si acumulate

c) subsistemul organizarii si conducerii procesului cultural

d) subsistemul cercetarii starii reale a culturii poporului

1. b+c

2. c+d

3. a+b+d

4. a+b+c+d

ANS:  4

5. Sociologia familiei

Licenta Sociologie iulie 2008

TRUE/FALSE

F291. Pozitia pe care un stramos o ocupa in cadrul unui grup de rudenie poate fi definita numai printr-o relatie genealogica reala (succesiune de sange) cu descendentii sai.

ANS:  F

F292. Prin „legea concentrarii progresive”, Durkheim sustine independenta formei familiei

moderne de conditiile fundamentale ale evolutiei istorice.

ANS:  F

F293. Descendenta este definita ca grup de filiatie ai carui membri sunt prinsi in relatii fraterne care ii leaga unii de ceilalti, in dimensiunea solidaritatii orizontale.

ANS:  F

F294. Esenta adoptiei ca forma de rudenie sociala practicata in societatile traditionale era de a oferi urmasului adoptat siguranta si confortul existentei sale biologice.

ANS:  F

MULTIPLE CHOICE

295. Conform teoriei lui A. Comte, familia este domeniul de preponderenta a:

1. fortei materiale

2. fortei intelectuale

3. fortei afective

ANS:  3

296. Care dintre urmatorii autori ilustreaza pesperctiva conflictualista de explicare a familiei?

a) Reuben Hill

b) Jetse Spray

c) Peter Berger

d) Randall Collins

e) Sheldon Stryker

f) K. Marx

g) F. Engels

1. e+f+g

2. a+b+c+d+e

3. b+c+d+e

4. a+c+d+e

5. b+d+f+g

ANS:  5

297. Le Play recomanda, ca instrument de investigatie asociat metodei monografice,

1. chestionarul

2. ghidul de interviu

3. fisa locuintei

4. bugetul de familie

ANS:  4

298. Metoda istorica a fost sustinuta in cadrul cercetarii sociologice a familiei de catre:

1. Emile Durkheim

2. Frederic Le Play

3. Fustel De Coulanges

4. Auguste Comte

ANS:  1

299. Obiceiul incheierii casatoriilor intre membrii aceluiasi grup de rudenie se numeste:

1. exogamie

2. endogamie

ANS:  2

300. Casatoria dintre un barbat vaduv si sora sotiei decedate se numeste:

1. levirat

2. sororat

3. poligamie

4. casatorie avunculara

ANS:  2

301. Natia este o forma a

1. rudeniei mitice

2. rudeniei spirituale

3. rudeniei prin alianta

ANS: 2

302. Categoria de statut asociata cel mai adesea filiatiei este:

1. succesiunea

2. autoritatea

3. legitimitatea

4. moralitatea

ANS:  3

303. Conform lui Lewis H. Morgan, rudenia naturala include:

a) relatiile de alianta sau afinitate

b) relatiile de inrudire legala (adoptia)

c) relatiile de inrudire spirituala

d) relatiile de consanguinitate

1. a+b+c

2. a+d

3. b+d

4. a+b+c+d

ANS:  2

304. Reducerea nuptialitatii in epoca moderna are drept cauze principale:

a) interventia moralei ascetice crestine

b) generalizarea celibatului

c) cresterea varstei la prima casatorie

1. a+b

2. a+c                   

3. b+c

4. a+b+c

ANS:  3

305. Familia nucleara este familia:

1. formata din mai mult de trei generatii

2. formata din parinti si copiii acestora

3. epocii atomice

4. rezultata in urma divortului parintilor

ANS:  2

306. Casatoria traditionala avea, ca functie principala:

a) unirea a doi tineri intru credinta crestina

b) stabilirea de aliante intre neamuri

c) oferirea de legitimitate copiilor nascuti de cuplu

d) consacrarea sociala a dragostei conjugale

1. b+c+d

2. a+b+c+d

3. a+c

4. b+c

ANS:  4

307. Functia reproductiva a familiei consta in:

1. asigurarea satisfacerii nevoilor sexuale ale partenerilor conjugali

2. nasterea copiilor cuplului conjugal

3. reproducerea patrimoniului material al familiei

4. educarea si socializarea copiilor

ANS:  2

308. Benedictio thalami era:

1. un ordin al calugarilor crestini in Evul Mediu

2. o formula ritualica rostita la casatorie in antichitate

3. imbracamintea miresei in antichitatea romana

4. binecuvantarea iatacului tinerilor casatoriti, in Evul Mediu

ANS:  4

309. Care sunt dimensiunile pe care se manifesta functia economica a familiei:

a) proprietatea

b) activitatea educativa asupra copiilor

c) productia

d) diviziunea muncii

1. b+c+d

2. a+b+c+d

3. a+c+d

4. b+c

ANS:  3

310. Initial, proprietatea avea sens:

1. preponderent economic

2. preponderent religios

3. preponderent legal

4. exclusiv legal

ANS:  2

311. Averile patrimoniale, in antichitate, erau:

1. divizibile intre mostenitori

2. indivizibile

ANS:  2

312. In fisa locuintei, instrument de masurare a gradului de realizare a functiei economice a familiei, se include:

a) salariul membrilor familiei care locuiesc impreuna

b) mobilierul si dotarile din locuinta

c) titlul de proprietate asupra locuintei

d) arborele genealogic al familiei rezidente

1. b+c

2. a+c

3. a+b+c

4. b+c+d

ANS:  1

313. Manifestarea functiei etico-juridice a familiei presupune:

a) existenta unor norme familiale specifice

b) respectarea formelor de autoritate extrafamiliale

c) existenta unui sistem de sanctiuni specifice

d) o structura de autoritate familiala

1. a+b+c+d

2. a+b+c

3. b+c

4. a+c+d

ANS:  4

314. Abuzul familial desemneaza:

1. orice forma de violenta exercitata in familie

2. violenta fizica exercitata de barbat asupra femeii si copilului

3. violenta legitimata de autoritatea familiala

4. violenta care nu este sustinuta de autoritatea familiala legitima

ANS: 4

315. In esenta, socializarea este:

1. un fenomen demografic

2. o actiune pedagogica

3. un fenomen cultural

4. un proces psihic

ANS:  3

316. Teoretizarea paideumei, ca realitate culturala independenta, cu viata proprie, a fost facuta de:

1. Fustel de Coulanges

2. Leo Frobenius

3. Arnold Van Gennep

4. Homer

ANS:  2

317. Sociologul care a definit educatia ca fiind actiunea exercitata de generatiile mai varstnice asupra celor mai tinere in vederea crearii in acestea a fiintei sociale este:

1. Robert K. Merton

2. Emile Durkheim

3. Talcott Parsons

4. Auguste Comte

ANS:  2

318. Momente care semnifica desprinderea omului de animalitate sunt, conform lui J. Ortega y Gasset:

a) articularea

b) perturbarea

c) rationalizarea

d) interiorizarea

e) actiunea

f) mersul biped

1. a+b+d

2. b+d+e

3. a+b+c+d+e+f

4. c+e+f

5. a+b+d+e+f

ANS:  2

319. Statusurile pe care o persoana le poate detine au fost clasificate, conform sociologilor, in urmatoarele categorii:

a) status material

b) status biologic

c) status cultural

d) status familial

e) status extrafamilal

f) status educational

1. a+d+e

2. c+d+e+f

3. a+b+c+d+e

4. a+b+d+e+f

5. b+d+e

ANS:  5

320. La romani, cineva numit Publius Cornelius Scipio avea drept cognomen:

1. Publius

2. Cornelius

3. Scipio

ANS:  3

6. Teorii, doctrine si institutii politice

Licenta Sociologie iulie 2008

TRUE/FALSE

321. Potrivit aprecierii prof. Dimitrie Gusti, „partidele cu program integral” risca sa se indeparteze de realitatile socio-politice.

ANS:  T

F322. Institutia „regentei” functioneaza in sistemul institutional politic din momentul instituirii monarhiei constitutionale in Romania.

ANS:  F

323. Una din conditiile pentru aparitia si dezvoltarea statelor o constituie formarea si manifestarea existentei natiunii.

ANS:  T

A324. Accentuarea considerabila a rolului guvernelor in raport cu puterea legislativa se manifesta in spatiul politic democrat in ultima perioada de timp.

ANS: F

F325. Cetatea oligarhica este o cetate unitara.

ANS:  F

MULTIPLE CHOICE

326. Principalele trasaturi ale ideologiei politice sunt:

a) ofera un cadru explicativ despre lume si existenta acesteia;

b) are utilitate teoretica si practica in sfera politica;

c) sunt mai rezistente la schimbari sociale;

d) repertoriul tematic este identic cu cel al doctrinei.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+b+d

d. b+c+d

ANS:  B

327. Tipologia ideologiilor si doctrinelor politice se poate realiza in raport de:

a) plasamentul lor in spatiul politic;

b) atitudinea exprimata fata de schimbarea socio-politica;

c) modul de organizare si conducere a societatii;

d) gradul de coerenta;

e) intensitatea perceperii lor socio-politice.

a. a+b+c+d

b. a+b+c+e

c. a+c+d+e

d. b+c+d+e

e. a+b+c+d+e

ANS:  A

328. Liberalismul “clasic” s-a pronuntat si a sustinut:

a) libertatea individului ca valoare suprema a fiintei umane;

b) egalitatea in fata legii;

c) promovarea in functii publice, posturi sau demnitati in raport de venituri si avere;

d) apararea proprietatii private;

e) libertatea nelimitata de actiune a individului in spatiul social si politic.

a. a+b+c

b. a+b+d

c. a+b+d+e

d. b+c+d+e

e. a+b+c+d+e

ANS:  B

329. “Ordinea democrata” reclama un sistem politic a carui functionalitate este conferita de:

a) separarea puterilor in stat;

b) pluralismul politic;

c) alegeri libere in baza votului universal;

d) manifestarea suverana a statului in relatia cu cetatenii;

e) libertatea de gandire si exprimare a opiniilor, credintelor etc.

a. a+b+c+d+e

b. a+b+c+d

c. a+b+c+e

d. b+c+d+e

e. c+d+e

ANS:  C

330. Esenta 'liberalismului bunastarii' consta in:

a. Implicarea statului in micsorarea decalajelor sociale

b. Implicarea societatii civile in derularea unor programe sociale

c. Implicarea unor partide politice in sustinerea campaniei antisaracie

d. Implicarea liderilor de sindicat in actiunea pentru incheierea unui pact social

ANS:  A

331. Neoliberalismul social (sustinut de fostul presedinte francez Giscard D'Estaing) sustine:

a. Retragerea statului din economie

b. Moderarea interventiei statului in economie

c. Interventia accentuata a statului in economie

d. Interventia statului numai in “sectorul tertiar”

ANS: D

332. Omul trebuie eliberat de lanturile societatii - este conceptia initiala a liberalismului anarhic promovata de:

a. Ludwig von Mises

b. David Friedman

c. Ayn Rand

d. Max Stirner

ANS:  D

333. Comunitarismul, ca varianta neoliberala in spatiul nord-american (S.U.A.), urmareste, in esenta:

a) Critica pozitiei liberale privind liberalitatile individuale

b) Critica pozitiei liberale cu privire la neutralitatea statului

c) Critica reformelor neoliberale avand ca subiect 'statul providenta'

d) Proiectarea unui nou tip de societate mai putin vulnerabila la seisme sociale, economice,politice, demografice etc

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+c+d

d. b+c+d

ANS: B

334. Care din tezele si principiile urmatoare configureaza esenta doctrinei conservatoare?

a) 'Ordinea naturala', traditiile si continuitatea trebuie aparate cu prioritate

b) Individul trebuie sa se supuna fortei puterii si ordinii

c) Revolutia constituie calea ce conduce la schimbari 'organice'

d) Valoarea libertatii individuale nu este absoluta

a. a+b+c

b. a+b+d

c. b+c+d

d. b+c

ANS:  B

335. Spatiul doctrinar conservator se diferentiaza cu timpul in raport de:

a) Deosebirile existente in planul traditiilor, obiceiurilor, cutumelor intre societati

b) Modificarea obiectivelor conservarii

c) Criticile aduse liberalismului

d) Revenirea la sursele originare de inspiratie doctrinara

a. a+b+c

b. a+b+c+d

c. a+c+d

d. b+c+d

ANS: A

336. Principalii adepti ai conservatorismului individualist sunt:

a) Edmund Burke

b) John Adams

c) Ronald Reagan

d) Margaret Thacher

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+c+d

d. c+d

ANS: D

337. In viziunea socialismului revolutionar (marxismului 'clasic') “noua societate” proclama.

a) Desfiintarea propretatii private si inlocuirea ei cu proprietatea colectivist-etalista

b) Planificarea dezvoltarii economice

c) Libertatea muncii

d) Desfiintarea claselor

a. a+b+c

b. a+c+d

c. a+b+d

d. c+d

ANS:  C

338. “A treia cale” (A. Giddens) este o noua proiectie de ordin social plasata intre modelul

capitalist si cel comunist, a carei esenta consta in:

a) Orientarea oamenilor in raport de provocari actuale si viitoare (globalizare, relatia

om-natura etc.)

b) „Democratizarea democratiei” (reformarea statului si a guvernarii)

c) Redefinirea raporturilor dintre individ si comunitate

d) Promovarea unei „noi economii mixte”

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+c+d

d. b+c+d

ANS:  A

339. O grupare politica poate deveni partid daca:

a) Are un numar de membri

b) Manifesta vointa cuceririi si exercitarii puterii politice

c) Are o existenta durabila

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

ANS: C

340. Un guvern isi inceteaza activitatea in conditiile:

a) Retragerii increderii parlamentare

b) Votarii de catre parlament a unei motiuni simple

c) Pierderii alegerilor generale

a. a+b+c

b. a+b

c. a+c

ANS: C

341. Forma de guvernamant din Romania interbelica era:

a. Monarhie constitutionala

b. Monarhie absolutista

c. Regim monarhic formal

ANS:  A

342. O utopie este:

a. o scriere ilizibila

b. o scriere ce descrie o societate a viitorului

c. o scriere ce descrie o societate ideala si imposibila

ANS:  C

343. Thomas Morus a scris o lucrare intitulata:

a. Utopia

b. Politica

c. Republica

ANS:  A

344. Utopiile au rolul de a:

a. critica societatea dintr-o perspectiva moderata

b. critica societatea dintr-o perspectiva radicala

c. nu au rol critic, ci unul constructiv

ANS:  B

345. Platon crede ca filosoful:

a. are toate sansele sa devina un conducator respectat de multime

b. nu poate imbunatati viata in cetatea reala

c. trebuie sa ajute conducatorii politici in rezolvarea problemelor practice din cetate

ANS:  B

346. Ce este cetatea luxului?

a. o cetate normala, ca toate celelalte

b. o cetate in care opulenta aduce cu sine dizarmonia lumii sociale

c. o cetate care ii face fericiti pe cei bogati

ANS:  B

347. Cetatea sanatoasa, la Platon, apare pentru ca:

a. oamenii nu agreeaza singuratatea

b. oamenii vor sa traiasca mai bine din punct de vedere material

c. oamenii nu sunt autonomi si au nevoie unii de ceilalti

d. oamenii sunt invidiosi unii pe ceilalti

ANS:  C

348. Formele corupte ale statului ideal la Platon sunt:

a. timocratia, oligarhia, democratia, tirania

b. oligarhia si tirania

c. democratia si oligarhia

d. tirania

ANS:  A

349. Timocratia este constitutia amatoare de:

a. onoruri

b. onoruri si bani

c. bani

ANS:  A

350. Democratia este, in viziunea lui Platon:

a. un regim politic perfect

b. un regim politic preferabil tuturor celorlalte

c. un regim politic imperfect (corupt)

ANS:  C

351. Tirania se naste:

a. din democratie

b. din oligarhie

c. din timocratie

d. direct din cetatea ideala

ANS:  A

352. Comunismul lui Platon se refera la:

a) educatia paznicilor cetatii

b) capacitatea cetatii de a purta razboaie de cucerire

c) proprietatea comuna asupra bunurilor materiale

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

ANS:  B

353. Virtutea suprema care trebuie sa domneasca in societatea civila este, la Augustin:

a. credinta in Dumnezeu

b. iubirea aproapelui

c. justitia

ANS:  C

354. Adevarata libertate este inteleasa de catre Augustin:

a. ca supunere la vointa lui Dumnezeu

b. ca eliberare din constrangerile politice ale vremii

c. ca eliberare de pacatul originar

ANS:  A

355. Ce este cetatea lui Dumnezeu, la Augustin?

a. o cetate in care omul nu poate ajunge niciodata

b. cetatea formata din cei care cred in Dumnezeu si actioneaza crestineste

c. o cetate utopica, dupa model platonic

ANS:  B

356. In viziunea lui Machiavelli, pentru reusita actiunilor principelui este nevoie de:

a. virtute din partea acestuia

b. curaj

c. ajutorul fortunei, fara de care, chiar virtuos, principele nu are sanse de izbanda

ANS:  C

357. Machiavelli crede despre Biserica Catolica:

a. faptul ca ar trebui sa se implice mai mult in treburile politice

b. faptul ca dauneaza procesului de constituire a unei Italii unitare

c. faptul ca are un rol benefic in viata politica a Italiei

ANS:  B

358. Ce trebuie sa faca principele lui Machiavelli cand isi da cuvantul?

a. sa-si respecte acest cuvant, deoarece poporul va avea astfel incredere in el

b. Machiavelli nu mentioneaza nimic despre aceasta situatie

c. sa nu se tina de cuvant si sa fie viclean, pentru a avea un avantaj fata de supusi

ANS:  C

359. Ce este razboiul, in viziunea lui Carl Schmitt?

a. un fapt regretabil din punct de vedere moral

b. un fenomen de ostilitate

c. un fenomen care duce la purificarea rasei umane

ANS:  B

360. In ce consta esenta politicului in conceptia lui Carl Schmitt?

a. relatia amic-inamic

b. conducerea pe care o exercita elita politica asupra masei

c. constrangerea maselor de catre elita politica

ANS:  A






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1311
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site