Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TEORIE SI EMPIRIE. BAZE TEORETICE SI TEORETIZARE.

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AUTORITATE
CONCEPTUL DE CONSILIERE - Tehnici de consiliere
SOCIODRAMA
TEORIILE ROLULUI SOCIAL
Metode de cercetare in psihologia familiei si psihosexologie
RESTRUCTURARI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE - TENDINTE SI MUTATII IN FAMILIA MODERNA
INTERACTIONISM
OBSERVARE PARTICIPATIVA
Politici sociale. Concept. Tipologii de politici sociale
Memoria sociala




TEORIE SI EMPIRIE. BAZE TEORETICE SI TEORETIZARE.

<<Pentru ca un obiect sa fie accesibil analizei, nu este suficienta observarea sa. Trebuie ca si o teorie sa fie gata sa il primeasca>> (François Jacob : 1970, p. 24).




In lucrarea sa 'La place du désordre', Raymond Boudon a aratat ratiunile pentru care ambitia de a elabora o Teorie Generala este astazi abandonata. Sistemele sociale nu se supun unor Legi ale Istoriei susceptibile sa fie extinse la un ansamblu mai mult sau mai putin intins de societati, pentru ca aceleasi cauze nu produc in mod necesar aceleasi efecte (R. Boudon : 1984).

Paul-Marie Boulanger scria in 1980 : <<O teorie este un un sistem de ipoteze care se refera la un obiect factual determinat, astfel ca fiecare element al sistemului este fie o propozitie initiala (axioma, postulat, date), fie o consecinta logica a unora sau mai multora dintre aceste propozitii initiale. Prin urmare, o lege stiintifica se inscrie intr-o teorie atunci cand ea poate fi dedusa in mod logic din postulatele acestei teorii>>(p. 11). Multi alti autori ar putea fi citati, in ratificarea definitiei lui Paul-Marie Boulanger si proslavirea teoriei definite in frumoasa si severa sa rigoare, congorm imaginii stiintelor asa-numite exacte. Cu toate acestea, toti vor fi gata sa recunoasca ca aceasta teorie este putin frecventa in stiintele sociale, pentru care ea constituie in cel mai bun caz un ideal de atins, un fel de tema de realizat sau de finalitate ultima a cercetarii fara mare utilitate imediata (N. K. Denzin : 1970, p. 43).

Astfel, Jean Ladrière (1974, p. 15) sublinia ca <<teoriile nu sunt alfa si omega stiintei, ele nu trebuie considerate decat ca suporturile, intotdeauna provizorii, ale unui elan care nu se sprijina pe ele decat pentru a merge mai departe>>. Teoria este un discurs in curs de a se face, de a se desface si de a se reface de-a lungul cercetarii, inerent procesului insusi al cercetarii si care marcheaza etapele care trebuie depasite, pentru ca obiectivul vizat fiind cunoasterea stiintifica, teoria ramane un instrument necesar.

In cadrul acestei lucrari voi intelege prin <<baze teoretice>> cunostinte dobandite si stiintific recunoscute si prin <<teoretizare>> rezultatul confruntarii bazelor teoretice ale cercetarii cu empiria in cadrul unei etape anterioare unui plus al cunoasterii. Teoria si empiria dialogheaza pentru a confirma sau infirma, pentru a sugera piste noi sau a aminti cai deja parcurse.

Avand in vedere ca un numar de cercetari au fost deja realizate in domeniul obiectului acestei lucrari si prin urmare au fost stabilite unele concepte, au fost coroborate relatii si au fost propuse unele teorii, chiar si numai partiale, eu mi-am propus sa abordez punerea lor in forma de o maniera mai riguroasa si sistematica pe baza schematizarii si sa incerc integrarea intr-o singura teorie a celor care pare integrabile si constituirea in ultima instanta a mai multor teorii concurente. Pe de alta parte, analiza conceptelor, aprofundarea definitiilor lor, a preciziei relatiilor dintre ele si integrarea lor intr-un cadru conceptual dinamic sunt printre celelalte obiective modeste ale acestei lucrari.

Singura constrangere pe care mi-am impus-o in numele exigentelor unei reflexii sociologice asupra obiectului cercetarilor mele (generatiile romanesti 1931 si 1951), a fost de a nu ma lasa influentata de tehnicile disponibile, de a nu accepta impunerea definitiilor obiectului asa cum erau ele implicit continute in aceste tehnici. In numele acestui principiu, am tentat o dezvoltare calitativa a demersului cantitativ longitudinal, completand metoda de tripla biografie (familiala, profesionala si migratorie) pusa la punct de Daniel Courgeau la Institutul National de Studii Demografice I.N.E.D. Paris cu demersul etnobiografic, in perspectiva referentului familie ca grup social (cu tentative de genealogii sociale, pentru ca familialul se demultiplica si recompune la fiecare generatie prin incrucisarea de linii purtatoare de istorii specifice : linia tatalui, linia mamei). Aceasta perspectiva mi-a permis studierea fenomenului de traditii profesionale ale familiei, dependenta intre originea sociala a indivizilor si destinul lor social, procesul de transmitere intre cele doua generatii parinti-copii si procesul cu totul nou pentru Romania al instalarii (trecerea de la salariat la independent). Pe de alta parte, nu am negat nici rolul <<liniei de viata individualizate>> (Kohli : 1989), ca rezultand din procesul de individualizare, caracteristica a modernizarii, pentru ca individul este actorul vietii sale si in consecinta el nu suporta pasiv determinari sociale care ii sunt impuse. Concret, aceasta se manifesta de exemplu prin faptul ca marile institutii educative, profesionale, de protectie sociala, se adreseaza indivizilor si nu grupurilor sau familiilor. Programele de formare sunt propuse tanarului, muncitorului, prestatiile sociale sunt individualizate, nominative. Tinta diferitelor politici institutionale sau de stat este individul in functie de biografia sa. El este astfel in acelasi timp socializat si controlat de catre institutii. Ca unitate de baza a societatii, cursul de viata individualizat a devenit un element al structurii sociale. Procesele istorice care l-au produs par sa se supuna necesitatii de a rationaliza, de a controla si de a integra derularile de existente si fluxul lor. M. Kohli a acordat un loc central muncii in acest proces de institutionalizare.



Luand termenul de metodologie in sensul unei reflexii asupra adecvarii tehnicilor la obiectele teoretice pe care ele cauta sa le sesizeze prin observatie (sensul obisnuit este de afinare a tehnicilor de observare si analiza), am pornit de la conceptul central de proces de distributie antroponimica al lui Daniel Bertaux cu cele trei nivele ale sale simultane (indivizii, clasele si societatea globala) si mi-am propus studierea diferentierii antroponimice (constructia de diferente intre persoane) care se opereaza de-a lungul : diferentelor de socializare familiala (in care se repercuteaza intre altele diferentele de mediu social dintre familii); procesului de selectie scolara la sfarsitul caruia diferentele interindividuale se inscriu definitiv prin distributia diferentiata a diplomelor; pietelor muncii, mozaic complex si schimbator al locurilor de concurenta, nici pure, nici perfecte, in cadrul carora diplomele sau alte calitati ai caror purtatori sunt indivizii sunt convertite mai mult sau mai putin bine in tipuri de locuri de munca ocupate; pietelor matrimoniale; normelor formale si practicilor reale la nivelul diferitelor componente structurale ale societatii.

Proiectul unei analize macrosociologice a schimbarii sociale in Romania dupa metoda analizei structurale si modelul lui Louis Dirn (Michel Fosé : 1991) mi-a aparut ca o tentatie interesanta intr-o anumita etapa a cercetarilor mele. Analiza structurala este o metoda de cercetare care consta in modelizarea sub forma matriciala a unui ansamblu de legaturi calitative intre fenomene si ea imi apare ca adecvata studiului relatiilor cauzale intre tendintele schimbarii macro-sociale in Romania. Dincolo de exigentele delimitarii statutului epistemologic al cauzalitatii, matricea care leaga cele 60 de tendinte in transformarea societatii franceze prezentate de Louis Dirn (1990), adaptata caracteristicilor specifice Romaniei poate permite unele diagnostice structurale asupra schimbarii sociale in curs in societatea romaneasca in tranzitie.

Din acest punct de vedere, dupa exploatarea completa a datelor rezultate din ancheta <<3B.R.>> si din cercetarile etnobiografice, analiza structurala va putea fi complementara in explicarea concluziilor.

Teoretizarea este un proces efemer si intotdeauna de depasit, care ia nastere odata cu elaborarea intrebarii-origine a cercetarii si continua in permanenta tentand sa progreseze, cu ezitari si regresii de-a lungul unei duble miscari : miscare de expansiune, pe de o parte, vizand includerea unui numar crescand de concepte, identificarea altor dimensiuni ale conceptelor incluse,, complexificarea relatiilor si amplificarea intinderii lor si pe de alta parte o miscare de contractie, gratie unor definitii care incadreaza mai bine conceptele reducand numarul dimensiunilor lor, pana la eliminarea unor concepte prea rebele. Aceasta dubla miscare este inerenta partilor discursive si intuitive ale procesului de teoretizare si este accentuata prin confruntarea cu partenerul sau necesar, empiria. Teoria este deci relativa, ea nu este obiectiv in sine, ea este instrument al cunoasterii, pentru ca teoretizam pentru a cunoaste si nu invers. Dupa cum spunea Huber Gérard a dori prea mult sa protejezi o teorie, o face sa devina un ecran in calea cunoasterii (H. Gérard : 1987, p. 267-281).

La randul sau M. Bunge scria : <<Nu exista o tehnica care sa permita construirea unei teorii ab initio (). Elaborarea unei teorii este un proces creator incontrolabil la fel ca si scrierea unui poem sau a unei simfonii>> (1975, p. 197).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 422
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site