Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Metode de cercetare in psihologia familiei si psihosexologie

Sociologie



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Practica motivarii
VIZIUNEA VIOLENTEI DOMESTICE DIN DIFERITE PERSPECTIVE ALE MEDIILOR SOCIALE
INTERVIU
TERORISMUL
PSIHODRAMA
Cercetarea filiatiei
COMUNICAREA DE MASA
INTERACTIUNEA ATENTA SI DEZVOLTAREA MINTII COLECTIVE
SOCIODRAMA
ROLUL SONDAJELOR DE OPINIE IN SOCIETATE

Metode de cercetare in psihologia familiei si psihosexologie

Iti aduci aminte ca in capitolul despre Functionarea familiei am vorbit despre modalitatile de evaluare a sistemului familial? Iata ca a venit momentul sa detaliez doua dintre ele: desenul familiei si genograma. Le-am ales tocmai pe acestea, deoarece sunt metode psihologice, sunt relativ usor de aplicat si ofera foarte multe informatii despre dinamica psihologica a familiei. Cred ca vei fi foarte interesat de ele si surprins cat de multe vei afla despre propria familie! Cred insa ca este nevoie de multa maturitate si responsabilitate atunci cand folosesti aceste metode, asa ca iti recomand cu caldura sa te pregatesti temeinic inainte de a le aplica altora. Asta presupune sa cunosti foarte bine teoria cu privire la psihologia familiei, pe care ti-am sintetizat-o in acest manual si pe care o poti dezvolta folosind si alte materiale bibliografice. Probabil ca acum intelegi si de ce am lasat acest capitol la finalul manualului si de ce el nu o sa fie foarte bogat in informatii. Restul ramane in sarcina ta, daca vei fi interesat. In plus, deprinderile de interpretare se dobandesc dupa mult exercitiu si, de regula, in cadrul cursurilor postuniversitare. Oricum, mi-as dori la finalul capitolului sa cunosti:

modul de aplicare a celor doua metode;

principiile de baza ale interpretarii.

Desenul familiei

Desenul familiei reprezinta o proba proiectiva de desen, relativ simpla, prin care se pot culege o multitudine de informatii despre membrii familiei, relatiile dintre membrii familiei, atmosfera de familie. Ea poate fi data adultilor si copiilor, incepand cu varsta de 4 ani. Consemnul pentru copil este „Deseneaza o familie' sau „fmagineaza-ti o familie si deseneaz-o'. Daca apar neintelegeri, se poate adauga

„Deseneaza tot ce vrei; persoanele dintr-o familie, daca vrei obiecte, animale'. Copiii vor fi incurajati, indiferent ce fac. Dupa desenare, se intreaba numele, rolul in familie, sexul, varsta. Se pun patru intrebari: „Care este cel mai simpatic dintre toti?.', „Care este cel mai putin simpatic?.', „Care este cel mai fericit?' si „Care este cel mai putin fericit?'. Pentru fiecare intrebare se noteaza si motivatia („De ce?'). La final, copilul este intrebat „Tu pe cine preferi din toata familia?'.

Analiza desenului se realizeaza in functie de elementele de gra­fica a desenului - modul de desenare, zona de plasare etc. - si cele de continut - aici se pleaca de la premisa ca exista o diferenta intre proiectia familiei sale si dorintele proiectate in desen; de aceea, se va compara desenul cu realitatea.

Cele mai importante elemente in functie de care se face analiza

sunt:

dimensiunea desenului si a elementelor componente (persoane, obiecte, animale etc.) - de regula, desenele mari sugereaza extra-versiune a subiectului, tendinta sa de a umple spatiul psihologic, iar desenele de dimensiuni reduse indica tendinta de introversiune, usoara depresie sau tendinta la izolare. De asemenea, valorizarea personajelor se va face si dupa marimea lor: cele inalt valorizate vor avea dimensiuni mai mari decat cele respinse sau nevalorizate;

asezarea in pagina - aici, se respecta regulile de interpretare a pro­belor proiective de desen, adica: asezarea in partea de sus a paginii indica tendinta subiectului de a rationaliza, de a se orienta spre viitor, spre ideal, spre dorinte si, deci, mai putin legat de realitate, de traire si emotionalitate, poate chiar tendinta de a fugi de ceva ce traieste ca fiind dureros. De regula, familiile plasate in partea superioara a paginii indica o tendinta a subiectului de a reprezenta familia dorita. Daca desenul este plasat in josul paginii, atunci avem indicii ca subiectul este legat de trecut, de partea sa instinctiva, de ceea ce traieste, in sensul ca este cuprins de multe emotii puternice referitoare la continutul desenului, in cazul nostru, familia. Prezenta desenului in partea stanga a paginii sugereaza o legatura emotionala cu latura feminina, adica, de exemplu, relatii intense cu toate perso­najele feminine, mama, sotie etc., dar si cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile feminine (pasivitate, emotionalitate, delicatete). Dimpotriva, plasarea desenului in partea dreapta indica legaturi emotionale cu latura masculina (tata, bunic etc.), dar si caracteristici masculine (dinamism, dominanta, agresivitate). Evident, desenele aflate in mijlocul paginii sugereaza un echilibru intre aceste tendinte;

modul de desenare a liniilor - sugereaza modalitatea in care subiectul delimiteaza personajele de mediu sau alte personaje, inclusiv propriile granite dintre eu si lume: liniile groase, dublate indica o tendinta de retragere, izolare, granita rigida cu lumea, iar liniile fine, subtiri sau discontinue, o granita difuza, permeabila la influentele celorlalti;

distanta si raportul dintre personaje - de regula, sugereaza calitatea relatiilor dintre membrii familiei desenati, cei cu relatii apropiate sunt apropiati si in desen, cei aflati in conflict sunt separati prin spatiu, linii, obiecte etc. Tipul de relatie a membrilor unii fata de altii este sugerata prin plasare in diferite tipuri de raport: unii deasupra celorlalti, intorsi unul catre celalalt, unul in casa altul afara etc.;

prezenta sau absenta unor personaje - de regula, omiterea unui membru indica sentimente de respingere sau agresive (constiente sau nu) fata de acel membru, cum este, de exemplu, absenta unui tata vitreg, a unui frate nou-nascut. Adaugarea unor persoane care nu fac parte din familie (vecini, bona, var, prieten propriu sau al parintelui) sau apartin familiei extinse indica sentimente de afectiune si de apartenenta;

culorile folosite - indica, de regula, tendinta la sentimente pozitive (culorile calde, intense) sau la cele negative (culorile inchise, lipsa culorii sau folosirea unei singure culori);

valorizarea unor personaje sau elemente prin marime, culoare, detalii etc. - personajele fata de care subiectul se simte apropiat emotional, pe care il valorizeaza sau cu care se identifica se va distinge in desen prin coloristica folosita, prin numarul detaliilor, prin marimea data personajului. De asemenea, putem observa valorizarea unor obiecte (de exemplu, tablouri de familie, masa, pat, obiecte de picnic), care au semnificatia pentru anumite senti­mente prezente in familie, de regula cele care mentin unitatea familiala. Valorizarea poate fi si fata de animalele de casa (pisici, caini, pasari etc.);

modul de detaliere a personajelor - detalierea poate fi la nivel corporal sau la nivelul mediului. Prea multe elemente de mediu indeparteaza atentia privitorului de la familie, ceea ce poate indica o tendinta a subiectului de a evita dezvaluirea despre familia sa

(oare ce ar dori sa ascunda? - ceva considerat de el neplacut, dureros, de neacceptat), prea multe elemente despre familie poate fi o atragere a atentiei catre familie sau catre un anumit personaj. Modul de desenare al persoanelor din familie respecta criteriile de interpretare a desenului persoanei sau omuletului;

identificarile sau diferentierile sexuale - se remarca prin prezenta tipurilor de imbracaminte, accesorii sau actiuni specific feminine sau masculine. Femeile vor fi des reprezentate in fuste, cu parul lung, cu bijuterii, pantofi cu toc. Ele vor avea linii curbe si indicii de sexualitate (sani). Lipsa acestora poate indica perceptia conflictelor referitoare la feminitatea personajului respectiv. Barbatii sunt, de regula, reprezentati in pantaloni, cu linii drepte, si accesorii spe­cifice (palarii, genti, instrumente de lucru). De asemenea, pot fi folosite aceleasi culori, detalii, marimi intre personajele de acelasi sex. De exemplu, toate femeile din familie sunt imbracate la fel, cu aceleasi accesorii; exista desene in care, de exemplu, fetele sunt imbracate la fel ca tatii, sugerand prezenta unei relatii afectuoase stranse intre cei doi, sau dorinta fetei de a trage atentia tatalui (prezenta complexului Electra) sau identificarea fetei cu tatal, respingand propria feminitate;

deplasarile - adica schimbarea sexului personajelor, a varstei, a situatiei personajului, transformarea unui personaj in animal. Toate acestea indica un fenomen regresiv datorat unor trebuinte nesatisfacute in relatie cu respectivul personaj. De exemplu, un copil poate sa reprezinte mama ca fiind o pisica cu dinti, pentru a comunica agresivitatea ei verbala;

tipurile de detalii - pot indica nevoi ale subiectului, sentimente sau tendinte. Cele mai intalnite detalii sunt casa, pentru a sugera nevoia de stabilitate, de unitate familiala, de siguranta, soarele, ca simbol al caldurii, masculinitatii, puterii, copaci, iarba, flori, ca elemente de infrumusetare sau ca nevoie de relaxare pentru familie, de a strange familia laolalta, mese, paturi, covoare, sol, pentru nevoia de stabilitate, de echilibru, apa, ca element feminin suplimentar, nori, ploaie, pentru tendintele depresive.

Toate aceste caracteristici ale desenului ne vor da informatii despre: sistemul familial, subsistemele sale, coalitiile din familie, tipurile de relatii, de conflicte paterne, fraterne, informatii despre dezvoltarea sexuala (de exemplu, identificarile sexuale, complexul Oedip etc.).

Atrag insa atentia ca am folosit special de fiecare data cuvinte ca „sugereaza' sau „de regula', deoarece aceste interpretari nu trebuie sa fie rigide si nici luate ca atare. Ele se vor combina, se vor confrunta unele cu altele, dar si desenul cu alte metode de evaluare a familiei, si abia apoi se va face o caracterizare a sistemului familial. Iti sugerez ca la primele desene pe care le interpretezi sa iti imparti foaia in doua: in partea stanga sa notezi caracteristicile desenului, iar in partea dreapta scrie toate sugestiile pe care le ai cu privire la acea caracteristica. Ceea ce se va repeta va avea sanse mult mai mari sa fie si adevarat; in plus, nu uita sa corelezi toate informatiile intre ele, pentru a face sens. Daca vorbesti, de exemplu, despre izolarea unui membru, pentru ca asta reiese din pozitionarea lui, acest lucru trebuie sa fie in acord si cu alte elemente din desen, cum ar fi poate coloratura sa, sau marimea. Daca ele sugereaza altceva, atunci poate ca pozitionarea lui sugereaza tendinta de a-l scoate in evidenta si de protectie a sa, prin departarea sa de alti membri. Evident, interpretarea acestor caracteristici ale dese­nului trebuie armonizata si cu datele obtinute din povestea subiectului, cu datele luate de la familie si rezultatele altor teste.


Iata, in continuare, interpretarea desenului de mai sus. El apartine unei fetite, s-o numim Clara, de 8 ani, aflata in clasa a doua. Desenul i-a fost dat la scoala de invatatoarea ei. 138

Desenul este asezat in partea de jos a paginii, ceea ce ne trimite cu gandul spre tendinta Clarei de a fi ancorata in ceva din trecut, ceva ce produce in acelasi timp multa emotionalitate. Ceea ce ne mai arata ea in desen este un carucior in care se afla sora ei, bebelus. Deci, Clara ne vorbeste aici despre evenimentul nasterii surorii ei si despre modul cum resimte acest fapt. Prezenta tatalui in partea stanga, a feminitatii, sugereaza o relatie afectiva cu tata; in acelasi timp, aparent paradoxal, el este cel mai indepartat de ea. Nici mama nu este aproape, Clara fiind despartita de parintii ei prin carucior. In felul acesta, putem afirma ca sentimentele pe care le simte Clara sunt cele de indepartare, sepa­rare de parinti, ceea ce cunoastem si din teorie; atunci cand apare un frate sau sora in familie, primul nascut traieste sentimente de tristete, respingere, gelozie, agresiune. Acest lucru este confirmat si prin desenarea caruciorului, si nu a persoanei surorii, ceea ce ne indica faptul ca subiectul nostru nu este inca pregatit sa accepte cu totul prezenta fiintei surorii sale.

Observam, de asemenea, ca toate personajele sunt imbracate aproape la fel, cu elemente de diferentiere sexuala (fuste la personajele feminine, pantaloni si cravata la tata). Acest lucru ne sugereaza identi­ficarea Clarei cu parintii ei, in incercarea si nevoia ei de a fi apropiata de ei, de castigarea atentiei si afectiunii lor. De asemenea, prezenta cravatei la tata, element de autoritate si simbol falic in acelasi timp, ne indica faptul ca fetita remarca si valorizeaza masculinitatea tatalui, ceea ce ne-ar putea trimite la faptul ca nasterea surorii ei o forteaza sa rezolve complexul Electra, sa iasa din relatia afectuoasa cu tatal. Ceea ce nu este deloc comod si dorit de Clara, acesta fiind un nou motiv pentru neacceptarea surorii sale.

Daca privim corpurile personajelor, observam ca doar tatal are mainile desenate, ceea ce sugereaza perceptia fetei asupra dina­mismului si actiunilor sale. De asemenea, talpile picioarelor tuturor personajelor sunt bine accentuate, ceea ce sugereaza nevoia Clarei de stabilitate, mai ales in acest moment de restructurare a familiei (ceea ce confirma si teoria referitoare la momentele de restructurare fami­liala, care induc membrilor ei un sentiment de dezechilibru). Lipsa altor detalii arata centrarea Clarei asupra familiei sale, faptul ca acorda importanta propriei familii.

Cu alte cuvinte, desenul Clarei ne da informatii despre: momentul in care se afla sistemul familial, despre modul in care fata percepe relatiile familiale, despre sentimentele pe care le are fata de membrii familiei, dar si despre cum percepe ea caracteristicile membrilor in functie de rolul pe care il joaca (de mama, tata, sora). Este un desen tipic pentru conflictul fratern aparut la nasterea unui frate.

Ca in oricare alt caz de deprinderi, si aici, pentru abilitarea in interpretarea desenelor ai nevoie de teorie si multa practica. Studiaza lucrarile pe care le mentionez in bibliografia suplimentara si incearca sa faci analiza cat mai multor desene, cu ajutorul unor colegi mai avansati in acest domeniu, dar fara a pune un diagnostic si, mai ales, fara a comunica familiei rezultatele, cel putin pana castigi experienta atat in interpretare, cat si in comunicarea rezultatelor (de regula, ele vor depinde de scopul testarii si pregatirea subiectului pentru a auzi rezultatele).

Genograma

Genograma este o reprezentare grafica a familiei, o maniera de a realiza arborele genealogic. Genograma constituie un instrument-cheie in teoria si terapia boweniana; ea asigura, prin vizualizare, o clarificare a proceselor emotionale ale familiei si serveste la identificarea rapida si eficienta a pattern-urilor comportamentale care se transmit din generatie in generatie. Genograma contine informatii despre membrii unei familii si relatiile lor referitor la cel putin trei generatii. Astfel, ea ofera o ima­gine de ansamblu a modelelor de interactiune familiala complexe.

Exista trei tipuri de informatii despre familie care apar in genograma:

informatii de tip demografic - varsta, data nasterii, datele deceselor, locul unde au trait, profesia membrilor, tipul de educatie;

informatii de tip functional - modul in care se manifesta fiecare membru din punct de vedere medical, emotional, comportamental. Aceste informatii se trec in dreptul fiecarui membru, adica langa semnul grafic care il reprezinta pe acel individ. Exemple de astfel de informatii sunt: consumul excesiv de alcool, bolile, modul in care se comporta persoana in situatii importante etc. Evident, aceste informatii vor fi mai degraba subiective, spre deosebire de informatiile demografice care sunt obiective.

informatii privind evenimentele critice - acele evenimente care presupun schimbari majore in persoana si familie, schimbarile de relatie, esecurile, reusitele etc.

In mod frecvent, genograma contine: • Semne grafice care indica sexul membrilor (patrate pentru barbati si cercuri pentru femei), tipurile de relatii dintre ei (linii orizontale continue pentru casatorii, punctate pentru concubinaj, linii verticale continue pentru copii etc.). Exista o serie de simboluri pentru construirea genogramei, pe care le redam mai jos.

Se investigheaza, de asemenea, si relatiile familiei cu exteriorul: prietenii, biserica, medicii, profesorii, toate acele persoane care au semnificatie pentru functionarea familiei. • Caracteristicile esentiale ale membrilor familiei, care dau informatii despre persoane, dar si despre modul de reactie, mai ales emotional, al membrilor familiei in conditii de stres. Aceste informatii se refera la originea culturala si etnica, statutul socio-economic, apartenenta religioasa, profesie, hobby-uri, dar si caracteristicile de personalitate care au relevanta pentru membrii familiei, regulile si caile de a face fata conflictelor si momentelor tensionante, care cresc nivelul anxietatii, dependentele (de alcool sau de drog). Este important sa se ceara informatii despre functiile si rolurile pe care le au membrii; de aceea, merita data atentie si poreclelor, etichetelor folosite pentru fiecare persoana.

Elaborarea genogramei

Iata cum poate decurge un proces de elaborare a genogramei: vom spune persoanei sau familiei ca avem nevoie de aceste informatii pentru a intelege problema lor sau modul in care ei functioneaza. Tonul va fi calm, linistitor, invitand la curiozitatea de a face si a afla ceva nou.

Etapele sunt urmatoarele:

are loc intalnirea cu persoana, cuplul sau familia si se cere acordul pentru investigare;

se reprezinta grafic, pe o coala mai mare de hartie, cu ajutorul simbolurilor, fiecare membru al familiei si relatiile dintre ei;

se cer informatii despre fiecare membru si acestea vor fi notate in apropierea semnului grafic corespunzator membrului. Este de preferat sa se inceapa cu informatiile obiective si sa se continue cu cele mai subiective, lasand spre final cele mai delicate, mai intime. Evident, in modul acesta, persoana sau familia are timp sa se adapteze procesului.

Intrebarile se vor referi la familia nucleara, cea extinsa, la con­textul familial largit, la situatia familiala actuala si la situatii trecute. Ele vor fi de genul:

Pentru informatii obiective:

„Sa incepem cu familia dumneavoastra. Mai aveti frati sau surori?'

„Unde s-a nascut mama dumneavoastra?'

„Unde s-a mutat fratele tau dupa divort?'

„Care este ordinea nasterii fratilor?'

Evenimente nodale:

„Cand a murit bunicul? Care este cauza decesului?'

„Cum s-au intalnit parintii dumneavoastra? Cum au ajuns sa se casatoreasca?'

„Tatal a mai fost casatorit? A avut copii din aceasta casatorie?'

„Cand ai plecat de acasa? Cum ai facut fata separarii de parinti?'

Pentru caracteristicile sistemului familial (relatii, roluri):

„Cum pastrati legatura cu matusa care este plecata din tara? Cat de des vorbiti sau va scrieti?'

„Cum se rezolvau conflictele in familia in care ai crescut?'

„Cum se exprima iubirea (furia, frustrarea, tandretea) intre parinti atunci cand erai mica?'

„Ce se intampla cu voi cand tata vine baut acasa?'

„Cum a reactionat mama ta cand s-a imbolnavit bunica din partea

tatalui?'

„Cine este vazut in familie ca fiind puternic? Slab? Luptator? Cald?

Distant?'

„Cine este oaia neagra a familiei?'

Pentru caracteristicile membrilor:

„Cum l-ai putea descrie succint pe tatal tau?'

„Care ar fi cele mai importante caracteristici ale bunicii tale, asa cum ai cunoscut-o tu?'

„Cum reactioneaza tatal tau cand tu iei o nota mica la scoala?'


„Au fost probleme de natura legala in familie? A fost cineva arestat? Care a fost motivul?'

Interpretarea genogramei

Dupa ce am completat genograma cu cat de multe date am reusit sa aflam, vom incerca sa identificam ce pattern-uri emotionale, rela­tionale, comportamentale se disting in sistemul familial. Pentru asta, ne vom organiza interpretarea astfel:

Cautam sa observam modalitati repetitive de comportare; de regula, aceste pot fi extrase din descrieri similare ale unor persoane. De exemplu, apare aceeasi caracteristica sau caracteristici apropiate la tata si sot, sau mama si fiica, sau unchi si partener. Exemple de caracteristici sunt: ambitios (ambitioasa), muncitor (muncitoare), distant(a), afectuos (afectuoasa), grijuliu (grijulie) etc. Acestea sunt mai posibil sa apara pe linie masculina sau feminina in familie, adica barbatii sa semene ca mod de a fi sau femeile sa aiba aceleasi caracteristici dominante. Acest lucru se observa foarte clar in familiile de tip traditional, unde rolurile in familie sunt stricte si se transmit direct de la o generatie la alta.

Identificam modalitati repetitive de functionare. Adesea, problemele actuale ale unei familii sau ale membrilor ei se regasesc la generatiile anterioare. Asa se intampla cu diverse simptome, precum alcoo­lismul, incestul, violenta, esecurile profesionale, simptomele fizice. Regasim des intr-o familie modele transgenerationale de succes si esec. De asemenea, gasim frecvent modele de succes la o generatie, urmat de esec la urmatoarea. Asta se poate datora mai ales la familiile cu renume, deoarece copiii pot dezvolta sentimente de inferioritate si culpabilitate din pricina presiunii exercitate de reputatia parintilor sau de standardele pe care acestia le impun in educatia lor.

Cautam modalitati similare de relationare de-a lungul generatiilor, cum ar fi triunghiuri repetate (cele mai frecvent intalnite sunt parinti-copii, cuplu-soacra, cuplu-prieten), coalitii, separari, tipuri de conflict. De exemplu, putem observa ca o bunica a realizat o coalitie cu fetele sale impotriva bunicului, iar actualmente una din fete face acelasi lucru in familia sa, coalizandu-se cu copilul impotriva sotului, ceea ce poate fi un indiciu pentru o identificare prea puternica a femeii cu mama sa. Putem identifica si tipul de relatii din familie: fuzionala, distanta, ostila, conflictuala etc.

Cautam coincidente de date, cum ar fi situatia in care decesul unui membru coincide cu aparitia unui simptom la un alt membru al familiei sau cu producerea unei separari. Aici este vorba despre aceeasi emotie: sentimentul de abandon care se repeta. Poate fi vorba de un proces de doliu neterminat, care se continua intr-o generatie viitoare. Sau, in cazul in care varsta la care a debutat un simptom al unui membru coincide cu varsta la care un alt simptom a aparut la alt membru al familiei. Aici poate fi vorba de un nivel de diferentiere foarte mic, adica de o identificare sau repetitie a unui pattern emotional semnificativ.

Cautam modul in care o schimbare are impact asupra familiei si daca evenimentele specifice etapei de viata familiala s-au petrecut in etapa respectiva sau au fost avansate sau intarziate. De exemplu, daca intr-o familie copiii pleaca de acasa foarte devreme, atunci este posibil ca ei sa doreasca de fapt sa paraseasca mediul familial pe care il resimt ca fiind ostil sau nestimulativ. Dimpotriva, daca ei se desprind prea greu sau tarziu de cuibul familiei, atunci ei se pot teme sa faca fata vietii singuri, fiind prea dependenti de ajutorul parintesc sau sunt retinuti de o loialitate familiala care poate fi fatada unei temeri a parintilor de a fi lasati singuri in fata unei casatorii subrede.

Examinam si evenimentele de viata stresante sau traumatizante, deoarece acestea produc numeroase emotii foarte puternice, care pot sa nu fie descarcate si integrate suficient de membrii unei familii. Astfel, aceste emotii pot trece la generatiile viitoare, amplificandu-se si generand simptome sau comportamente care altfel nu ar putea fi justificate decat superficial. De exemplu, esecul profesional intr-o anumita meserie a unui membru al familiei poate fi explicat de un conflict interior intre dorinta de a urma acea meserie pentru a continua actiunile unui bunic important (care vine in slujba unei dorinte inconstiente de a fi considerat la randu-i important si de a atrage atentia membrilor familiei) si dorinta membrului actual de a isi urma propria cale profesionala, dar care ramane neindeplinita din cauza temerii de a fi respins sau criticat de propria familie.

Examinam, de asemenea, si reactiile la aniversari, adica asa-numitul „sindrom aniversar': un membru poate reactiona cu un simptom la faptul ca este data de aniversare a unui eveniment stresant sau trau­matizant. De exemplu, o persoana poate avea depresii, migrene sau esecuri in actiunile intreprinse de fiecare data cand se apropie data de aniversare a unui divort sau deces.

Luam in calcul si lipsa sau omisiunea informatiilor. Ele reflecta, de regula, lipsa contactelor cu acei membri, adica lipsa emotiilor pozitive, care sa favorizeze legaturile si cunoasterea. Dar absenta informatiilor poate semnifica si emotii negative, cum ar fi respingerea constienta sau inconstienta a membrilor respectivi sau a laturii familiale respective.

• Punem in evidenta contrastele intre modelele de echilibru si dez­echilibru. De exemplu, daca intr-o familie toti membrii reusesc si doar unul esueaza, atunci acest dezechilibru ridica intrebarea ce functie joaca acest esec in sistemul familial. Aceasta poate fi de atragere a atentiei si grijii, de demascare a unei emotii nespuse, cum ar fi rejectia etc.

Dupa cum se observa, genograma familiei serveste drept instrument care ajuta familia si pe cercetator sau terapeut sa inteleaga sistemul emotional al familiei respective, atat in punctele sale forte, cat si in cele vulnerabile. De asemenea, functioneaza ca ghid in terapie si poate fi impartasit familiei, discutat cu aceasta, ca o componenta a procesului terapeutic. Astfel, sunt facilitate insight-uri referitoare la procesele emotionale si la nivelul de diferentiere. Membrii familiei isi pot imbunatati modul de functionare, stimulandu-si pattern-urile pozitive de comportament si iesind sau transformand pattern-urile rigide sau negative, constiente sau inconstiente.

Rezumatul capitolului

Am surprins in acest capitol doua dintre cele mai uzitate metode de studiu si de evaluare ale familiei: desenul familiei si genograma. Desenul familiei este o proba proiectiva care ne furnizeaza informatii despre organizarea sistemului familial, granitele acestuia, tipurile de relatii dintre membri, conflictele dintre parinti si copii, conflictele fra­terne etc. Principiile de baza in interpretare au in vedere caracteristicile fenomenului proiectiei si se refera la urmatoarele caracteristici ale desenului: asezarea in pagina, dimensiune, prezenta sau absenta unor personaje, distanta si raportul dintre personaje, valorizarea personajelor prin marime, culoare, detalii etc. Genograma este un instrument de reprezentare grafica a sistemului familial, in urma caruia aflam detalii despre sistemul emotional al familiei, nivelul de diferentiere al sinelui al membrilor familiei si putem identifica procesul de transmitere transge-nerationala a pattern-urilor emotionale, relationale si comportamentale.

Glosar de termeni folositi

Genograma

Reprezentare grafica a familiei pentru a putea identifica
gradul de diferentiere a sinelui si procesul de transmitere
transgenerationala.

Exercitii si teme pentru seminar

Deseneaza propria ta familie. Apoi, fa schimb de desene cu un coleg sau o colega. Interpretati-va reciproc desenele. Apoi, stati de vorba despre ceea ce ati aflat.

Analizeaza un desen al unei persoane necunoscute, dupa care verifica rezultatele cu cineva care cunoaste familia respectiva.

Aminteste-ti o fotografie a familiei tale (cea de origine). Priveste-ti cu atentie cu ochii mintii fotografia. Opreste-te pentru cateva clipe asupra fiecarei persoane de acolo. Gandeste-te la ea si noteaza toate rolurile pe care le au in familia ta: de sotie/sot, mama/tata, bunic/ bunica, fiu/fiica, nepot/nepoata. Noteaza in dreptul fiecarei persoane ce face ea in calitate de: sotie/sot, mama/tata, bunic/bunica, fiu/fiica, nepot/nepoata. Discuta cu un coleg (o colega): Care sunt comporta­mentele pe care le exercita? Care sunt comportamentele specifice fiecarei persoane din familia ta? Care sunt comportamentele comune si diferentiale exercitate de persoanele de gen feminin din familia ta? Care sunt comportamentele comune si diferentiale exercitate de persoanele de gen masculin din familia ta? Care dintre aceste comportamente iti sunt caracteristice si tie? Cum le-ai „mostenit' (exercitiu adaptat dupa Elena Anghel, psiholog si consilier scolar).

Construieste-ti genograma sau ia-o pe cea pe care ai facut-o la capitolul 3 si interpreteaz-o cat de aprofundat poti. Dupa ce ai facut tot ce ai putut, roaga un coleg sa o interpreteze si el. Comentati apoi diferentele de interpretare si gasiti explicatii pentru ele.

Realizeaza genograma unei persoane cunoscute, dar nu foarte apropiata emotional de tine (pentru a-ti pastra obiectivitatea si a putea sesiza pattern-urile transmise transgenerational). Care este nivelul ei de diferentiere a sinelui?

Bibliografie suplimentara

JOURDAN-IONESCU, C., LACHENCE, J., Desenul familiei, Ed. Profex, Timisoara, 2003.

MINULESCU, MIHAELA, Teste proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucuresti,

MITROFAN, IOLANDA (coord.), Psihopatologia, psihoterapia si consilierea

copilului, Bucuresti, Ed. SPER, 2001.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1193
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site