Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TRANSMITEREA MODELELOR EDUCATIONALE DE-A LUNGUL GENERATIILOR

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Politici sociale. Concept. Tipologii de politici sociale
EGO
Sanatatea vietii sexuale. Tulburarile psihosexuale
DESIGNUL GRUPURILOR SI ORGANIZATIILOR - Nevoia si pericolul grupului
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA - Functia cognitiva a conformitatii
CLASA SOCIALA
Batranetea
ROL SOCIAL
CONSAGVINITATE
INTELIGENTA


TRANSMITEREA MODELELOR EDUCATIONALE DE-A LUNGUL GENERATIILOR .

In opinia lui François De Singly , familia contemporana a inventat  « educatia relationala », al carei obiectiv este “ descoperirea bogatiilor personale ale copilului , respectand autonomia sa “ . Noile principii educative opun satisfactia de sine moralei exterioare, si toleranta  disciplinei




De-a lungul celor trei generatii , modelele de educatie s-au modificat . Educatia autoritara , larg raspandita , in cadrul generatiei mai in varsta ( G1 ) , nu mai constituie o norma printre tineri . Datele culese de la familiile investigate permit evocarea evolutiei stilurilorde educatie , de la educatia primita de varstnici si pana la cea care este data nepotilor lor . Dihotomizand tipurile de educatie in  autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, si “ tolerante “, permisive sau  flexibile pe de alta parte, ancheta a pus in evidenta faptul ca, in cadrul fiecarei generatii, educatia data copiilor este mai supla , mai permisiva decat educatia primita de la parinti . Concluzia generala este ca de la o generatie la alta , in educatie tendinta dominanta este de a fi mai indulgenta decat cea anterioara .

Intotdeauna , generatia intermediara ( “ pivot “ ) este inovatoare , adoptand intr-o maniera larga, moduri de educatie flexibile cu privire la copii , chiar daca generatia insasi a fost educata intr-un stil sever .

Sociologii francezi observa o mai mare apropiere intre generatii. Discordantele dintre marturisirile parintilor si ale copiilor demonstreaza ca vorbele ( cuvintele ) nu au aceeasi semnificatie pentru unii si pentru ceilalti . Criteriile de evaluare s-au schimbat in acelasi timp cu normele relatiilor intergenerationale . Aceste deosebiri sunt mai marcante intre G2 si G1 ( adica intre generatia pivot si cea varstnica ) , decat intre G2 si G3 , dovada suplimentara ca exista mai mult consens – mai multa intelegere – intre generatia intermediara si cea tanara ca urmare a discontinuitatii istorice evocate .

Sensul decalajelor mai frecvente , si totusi constante , este acela in care copiii gasesc aproape intotdeauna ca educatia pe care o primesc este destul de severa , in timp ce parintii lor o estimeaza mereu a fi toleranta . Nepotrivirile dintre marturisirile copiilor si cele ale parintilor reies si din faptul ca , in timp ce un copil se pronunta despre educatia primita personal ( si care poate fi diferita de educatia primita de fratii si / sau surorile lui ) , un parinte califica in mod global educatia data copiilor sai , fara sa individualizeze . De fapt, dupa cum confirma analiza educatiei , un parinte nu da mereu aceeasi educatie copiilor sai , ci « aceasta difera in functie de sexul copilului si de locul acestuia in fratie »Fetele au primit , in general , o educatie mai stricta decat baietii . Cei mai mari sunt crescuti ( educati ) mai sever decat cei mai mici “ . ( C Attias – Donfut , op. cit. , 2000 , p. 653 ).

 Apartenenta sociala nu diferentiaza in mod semnificativ modelele de educatie , cu exceptia generatiilor mai inaintate in varsta . In cadrul acestora din urma s-a constat ca in cazul familiilor , ce apartineau paturii burgheze , educatia primita de catre copii era mai severa decat cea primita de copiii din familiile populare ( sarace ) .



In opinia lui Attias – Donfut, oricare ar fi amplitudinea schimbarii sociale , aceasta nu afecteaza decat o parte din familii in cadrul unei generatii. Reproducerea de stiluri educative – fie ca sunt severe sau flexibile – ramane dominanta : 66% din cei varstnici , 57% din generatia intermediara si 60 % dintre cei tineri prezinta o continuitate educationala cu cea a predecesorilor lor . In acest punct al anchetei , sociologii francezi au fost nevoiti sa-si puna intrebarea : “ de unde vine schimbarea ? “ . In aceasta privinta , declara acestia , mobilitatea sociala este un criteriu si un raspuns mai pertinent decat categoria sociala . “ Anchetatii care estimeaza o reusita sociala superioara parintilor lor au rupt adesea modelele educationale primite , astfel incat continuitatea devine mai puternica doar printre cei care percep ca nivelul lor social este echivalent sau inferior celui al parintilor “ . ( C. Attias – Donfut si colab . , 2002 ) . Rezultatele anchetei arata ca , mai mult decat barbatii , femeile au tendinta de a se desprinde de modelul educational , mai ales cand acesta este de factura autoritara .

Continuitatea , importanta intre generatii succesive dispare la o a patra generatie : stilul educativ aplicat de tineri copiilor lor , a caror varsta medie este de patru ani , este ccorelat cu cel pe care parintii l-au dat lor , dar difera de cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstreaza ca filiatiile in care acelasi stil de educatie a fost primit de trei generatii succesive reprezinta doar 14% din total, restul de 5%  adoptand un stil sever si, respectiv, 9% un stil flexibil.

 In concluzie, in domeniul educational  transmiterea tinde sa se dilueze la a treia generatie . Aceste observatii nu vizeaza, insa, decat una dintre filiatii , ceea ce este insuficient: in realitate procesele de transmitere educationala trec printr-o filiatie dubla ce caracterizeaza un cuplu parintesc si prin patru filiatii ce provin de la fiecare bunic in parte. Educatia data copiilor rezulta dintr-un compromis in gestiunea dublei mosteniri a cuplului parental , in cursul caruia femeile au tendinta de a-si antrena partenerul intr-un sens dominant al schimbarii , respectiv catre ingaduinta in practicile educative .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 793
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site