Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


VIOLENTA IN SOCIETATE

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



VIOLENTA IN SOCIETATE

Violenta domestica

Perioada de tranzitie, cu schimbarile si provocarile ei, inseamna implicit o crestere a tuturor formelor de violenta, la nivelul intregii societati, deci si o intensificare a fenomenului de violenta domestica si maltratare a copilului, in viata de zi cu zi. Dovada acestei afirmatii este data de tarile fost comuniste, in care odata cu patrunderea informatiilor, pirivnd cele doua fenomene, cu trezirea interesului specialistilor si al politicienilor, apar statistici nationale care au impus urgent luare de masuri (The MONEE Project, 1999).



Incercarile de analiza a datelor privind violenta domestica se lovesc de dificultatiile de a masura amploarea si severitatea acestui fenomen social "ascuns in spatele usilor inchise ". In ciuda acetor realitati care ingreuneaza interventia profesionistului si care ridica exigente privind formarea lui, exista pe plan international un militantism pentru promovarea egalitatii de gen si a drepturilor copilului, care determina o devansare a cadrului de lucru legislativ fata de resursele interne existente.

Sunt doua aspecte legate de violenta domestica si anume abordarea fenomenului pe plan social de catre specialisti de politicieni si violenta domestica ca fenomen in manifestarea si realitatea sa dramatica.

Violenta domestica poate fi definita ca o amenintare sau producere a unei raniri fizice, in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei; izolarea ei fortata de prieteni, de restul familiei si de alte persoane, care ar putea constitui un potential ajutor pentru victima; amenintari la adresa unor personae semnificative pentru victima, incluzand aici si copii lor; creareea unei atmosfere de amenintari si teroare in jurul victimei; controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana, mijoace de transport, telefon si alte surse de protectie sau ingrijire de care ar putea beneficia.

Violenta domestica nu reprezinta dovada puterii reale a barbatului a dominatiei lui asupra femeii si a implinirii rolului de cap de familie, ci reprezinta mai degraba dovada opusului, a decaderii acestei puteri si dominatiei, rolul de cap de familie al al barbatului ramanand mai mult un mit.

Exista cateva aspecte specifice violentei domestice, care diferentiaza acest fenomen de zona proxima a criminalitatii in general. Violenta domestica este circumscrisa in aria criminalitatii sub aspectul incalcarii drepturilor fundamentale ale omului, dar are in acelasi timp elemente specifice care trebuie sa fie cunoscute de catre cei chemati sa intervina .

Ca diferente specifice ale violentei domestice fata de alte forme de agresiune exista accesul permanent al agresorului la victima, existenta unui ciclu al violentei, schimbari produse in personalitatile celor implicati, relatiile emotionale dintre cei doi, aspecte de tortura a femeii, lipsa de specialisti si toleranta sociala fata de fenomen in diferite culturi.

Ideile feministe au avut un puternic impact asupra modului in care societatea defineste la ora aceasta violenta domestica, femeia ca victima, abuzul si negljarea copilului sau violul intre soti.

Viziunea feminista asimileaza violenta domestica cu victimizarea femeii argumentand ca a utiliza termenul de violenta domestica inseamna doar a oculta esenta acestui fenomen care tine de inegalitatea de gen in familie si societate.

Atitudinea si gandirea feminista se opun celor sexiste care in mod mai mult sau mai putin mascat au impus femeii, conditii de limitare a capacitatilor ei.

Femeia este considerata mai putin "om" decat barbatul. In cercetarea din 1996 un student afirma "Femeia este facuta sa fie de ajutor omului"; in mod implicit, in aceasta formulare femeii i se refuza dreptul de a intra in categoria umanitatii.

Exista patru tipuri de violenta indreptata impotriva femeii si anume emotionala, fizica, sexuala si sociala.

Violenta emotionala este cea mai larg intalnita si se regaseste ca si parte componenta a tuturor formelor de violenta domestica. Ea se poate manifesta si izolat prin cuvinte injurioase, amenintari, intimidari. La nivelul stimei si al increderii in sine a victimei efectul trairii ei de durata este dezastruos, femeia devenind neputincioasa in a-si organiza mental viitorul. Violenta fizica consta in atingeri sau contacte fizice dureroase orientate catre victima sau cei dragi victimei de asemena si intimidarea fizica. Ea incepe cu gesturi si lovituri care tintesc victima si poate duce pana la crima. Poate avea ca rezultat distrugerea bunurilor care apartin victimei. O alta forma a acestei violente este interzicerea accesului si a comunicarii victimei cu personae sau servicii care ar putea sa ii vina in sprijin, sa o ajute in momentele de criza.

Violenta sexuala incepe cu comentarii degradante la adresa femeii si continua cu atingeri neplacute si diverse injurii provocate victimei in timpul sau in legatura cu actul sexual. Violul este o forma de violenta sexuala pe care femeia o suporta suferind in tacere, aceasta mentalitate determinand si faptul ca femeia victima nu vorbeste despre acest tip de suferinta indusa de partener ca si cand nici nu ar realiza faptul ca sufera, ca este umilita si ca i se incalca dreptul de a consimti sau refuza.

Violenta sociala este o conditie care inrautateste situatia de victima a femeii aici intra rolul sexual rigid conturat de asteptarile sociale fata de femeie si barbat si care in continuare va limita resursele existente in comunitate pentru a ajuta femeia victima sau chiar o va blama pe aceasta pentru situatiile de violenta pe care le traieste. Violenta sociala este in acelasi timp o bariera in calea valorizarii resurselor femeii in afara familiei si un cadru care favorizeaza agresionarea ei pe planul vietii private si intime.

Cresterea statistica a fenomenului de violenta domestica trebuie pusa atat pe seama schimbarilor petrecute la nivel de sistem, in special a "posibilitatilor de vizualizare, de expunere" a fenomenului, precum si a receptivitatii crescute a sistemului. Dincolo de supozitiile explicative, atentia publica este alertata de cifrele, inregistrand incidentele de violenta domestica, intr-o dramatica crestere, in toate tarile lumii.

Violenta domestica poate avea desigur si barbatul in rol de victima. Cateva studii au lansat afirmatia ca numarul barbatilor victime ale violentei domestice este la egalitate cu cel al femeilor.

In Romania acest tip de violenta contra femeii este putin urmarit statistic, se poate, insa, afirma ca violenta domestica a fost cauza de divort in peste 70% din cazuri, in toata perioada 1980-1993, mai ales cand sotii erau din paturi sociale defavorizate, cu nivel de instruire si cultura mai scazut, alcoolici. (Raport National privind Statutul Femeii in Romania, 1980-1994). Mentionand faptul ca "evidentierea in statistici ale acestor forme de violenta este sub nivelul realitatii", acelasi document oficial ne arata ca media anuala a constatarilor medicale de loviri si raniri a femeilor, in Bucuresti este de 11.700 (0.2% din totalul populatiei feminine urbane)

Statisticile mai recente ne indica o inalta rata de producere a fenomenului de violenta domestica in tari cu culturi, traditii, economie, religie, clase sociale foarte diferite. Astfel in tari ca Zambia, Guatemala si Japonia se inregistreaza aceeasi rata de producere a incidentelor de violenta domestica.

Se vorbeste despre fenomenul "milioanelor absente". Se estimeaza ca populatia globului ar fi putut sa numere cu aproximativ 60 de milioane mai multe femei daca acestea nu ar fi fost victime ale diferitelor forme de abuz, in diferite tari ale lumii.

Violenta domestica reprezinta o problema sociala, o problema de sanatate si in acelasi timp de incalcare a drepturilor omului.

Tratarea cu violenta a partenerului, cat si relationarea violenta in cadrul familiei sunt comportamente invatate. Daca nu se intervine pentru stoparea violentei domestice, de la un eveniment la altul severitatea agresiunilor se accentueaza.

Concomitent cu cresterea riscului, scade capacitatea victimei de a se proteja.

Un studiu facut pe un numar de 127 de femei batute (Irlanda) arata o ierarhizare a ponderii dificultatilor traite de femeia victima a unui partener de viata violent, astfel, tortura mentala (30), viata in spaima si teroare (27), violenta fizica (27), depresie si orice lipsa de orice incredere (18), efecte asupra copiilor (17), victimei ramanandui patru modalitati de iesire din situatia de criza in care traieste si anume:sa ramana in situatia abuziva care se cronicizeaza si a carui moment de acutizare capata un potential letal tot mai accentuat, sa se separe sau sa divorteze, sa moara sau sa dezvolte comportamente abuzive, copiindu-si calaul.

Unele din motivele ce o determina pe victima sa ramana in aceasta situatie distructiva ar fi ca victima capata tot mai mult convingerea ca ceea ce se intampla este din vina ei, ca ea trebuie sa caute solutii pentru a evita incidentele si ca acestea sunt de neevitat. Exista de asemenea mitul ca, daca va fi in stare sa suporte suficient de mult timp, lucrurile se vor schimba. In relatia cu partenerul violent, femeia victima isi va accentua sentimentul de neputinta, de lipsa de valoare si datoria de a suporta. Adesea victima depinde din punct de vedere material de partenerul violent, dependenta care ii intareste sentimentul neputintei de a duce o viata autonoma.. Pentru agresor, dependenta materiala a victimei de el reprezinta o garantie a exercitarii controlului asupra situatiei.

Pentru o iesire salvatoare din situatia de violenta domestica, femeia are nevoie sa isi poata asigura in mod independent minimumul economic necesar, ceea ce inseamna de obicei, un loc de munca in afara casei.

Violenta domestica in care traieste o face pe femeie victima, sa se simta stigmatizata si sa se izoleze de prieteni, cunostinte care ar putea sa o ajute la nevoie. Izolarea este in acelasi timp urmarita si impusa de catre partener. Izolarea accentueaza sentimentul de dependenta fata de partener. Acesta devine factorul social cel mai important, adeseori unic, pentru optiunile sau judecatile femeii victima.

Studii transculturale asupra violentei domestice au aratat existenta unor factori predictivi privind gradul de violenta dintre parteneri, astfel violenta scazuta in relatiile interpersonale coreleaza pozitiv cu dobandirea unei competente a femeii in afara casei, interventia activa a comunitatii, existenta unor grupuri de sprijin pentru femeie, existenta unor spatii sigure pentru femeia in situatie de risc, etc.

In ceea ce priveste violenta crescuta impotriva femeii, in societate, aceasta coreleaza pozitiv cu urmatorii patru factori si anume: inegalitatea din punct de vedere economic dintre barbat si femeie, obisnuinta de a folosi violenta fizica in rezolvarea problemelor, autoritatea masculina si controlul barbatului asupra deciziilor care se iau in familie, si restrictiile in privinta divortului.

Conceptul de homeostazie aplicat la functionarea familiei ca sistem, se refera la aspectul de stabilitate al familiei. Homeostazia este un principiu de baza al biologiei si in viziunea sistemica asupra organismului exprima supravietuirea sistemului viu si deschis in limite destul de restranse spre a fi recognoscibil si prin tipare de operatii adaptative relative stabile. Familia ca sistem sociocultural este adesea asimilata cu un organism ale carui mecanisme adaptative au ca scop pastrarea caracteristicilor care o fac sa fie functionala, viabila. Ca sistem, familia este caracterizata prin doua forte tranzactionale si anume forta morfostatica si forta morfogenica. Forta morfostatica genereaza procese de autoreglare care au ca scop stabilitatea, continuitatea si coerenta sistemului iar forta morfogenica se refera la procese de autoreglare care permit schimbarile, maturizarea inovatii si dezvoltari ale viabilitatii sistemului. Din acest joc de forte se naste capacitatea sistemului familiei de a-si mentine identitatea fiind in acelasi timp flexibil la schimbari.

Violenta domestica, din perspectiva simultana a homeostaziei si a socialului, presupune o anomie care blocheaza realizarea unui cadru optim de comunicare, cooperare, negociere si compromis pentru gasirea de solutii la problemele inerente vietii de familie.

Homeostazia familiei care implica violenta domestica va afecta intr-un mod decisiv si cu consecinte pentru intreaga lui viata, copilul. Familia in care isi face loc violenta domestica, devine un spatiu al trairilor emotionale de doliu provocat de pierderea bunei intelegeri dintre membrii sai si a securitatii caminului. Este o situatie de criza cu un amalgam de sentimente demobilizatoare; de la negare la frica si manifestari de instrainare si chiar de resentimente fata de cei dinafara care nu se implica.

Iesirea din criza nu poate aparea de la sine pentru ca manifestarile sunt repetitive si in progresie privind severitatea si periculozitatea lor. In absenta unei interventii dinafara sau a unei decizii de separare a membrilor, criza se cronicizeaza si potentialul letal al violentei domestic creste. Riscul unor "accidente" tragic petrecute in momentele de violenta sau a crimei mai tarziu, creste in timp. Statistici ale FBI arata ca 25% din crime au loc in familie si sunt comise de soti. De asemeni ele arata ca femeile si barbatii, in mod egal, isi ucid partenerii si se afla in consecinta in inchisori ispasindu-si pedepsa.

Ca trasaturi definitorii portretul barbatului agresiv cu partenera este descris astefel: oarecare raceala afectiva si distantare emotionala, lipsa unor bune abilitati de comunicare, preocupari obsesive, dependent in relatii sociale si adesea dependent de alcool si consum de droguri sau medicamente.

Exista o explicatie psihologica, ce se bazeaza pe specificul relatiilor violente, care dezvaluie mecanismele prin care femeia este transformata incet, incet, in obiectul nedorit si lipsit de valoare al autoritatii masculine. Acest fenomen malign este cunoscut de catre specialist ca "Sindormul Stockholm", al legaturilor traumatice dintre doi parteneri. Fenomenul este rezultatul escaladarii violentei, in corelatie directa cu intensificarea si infantilizarea atasamentului victimei fata de agresor.

Sindromul femeii batute se defineste ca un complex de probleme fizice si psihosociale generate de relatia cu un partener cu comportament violent si in relatie cu interventiile inadecvate si negljarea institutional. Acest sindrom include probleme medicale generale, un risc crescut al violului, nasteri premature si avorturi; abuzuri de diverse substante cum ar fi: alcool, droguri sau medicamente; retragere progresiva si izolare din relatiile sociale; tentative de suicid; maltratarea copilului; insanitate mentala.

Interventia in cazul violentei domestice presupune un plan cu doua tipuri de obiective precise unul de lunga durata (urmarind reabilitarea victimei) si altul pe termen scurt (pentru iesirea din criza). Viziunea care sta la baza interventiei isi pune amprenta asupra metodelor de lucru cu femeia, copilul si ceilalti membri ai familiei devastate de violenta. Marile domenii de interventie in violenta domestica sunt recastigarea sanatatii fizice si psihice a femeii si a copiilor, recastigarea poftei de viata si intreruperea trecerii comportamentelor violente la generatia copiilor. Pentru femeia victima elementele de baza care se cer schimbate in vederea modificarii situatiei in care se afla sunt imaginea de sine, starea de dependenta, deprivarea de emotii pozitive si tandrete fizica.

Curentul feminist, preocupat de cauzele porfunde ale violentei domestice precum si de consecintele fatale pe care le are asupra femeii victime impune o interventie radicala prin separarea de agresor si sprijinirea ei in porcesul de reluare a atributiilor sociale care revin unei personae autonome.

Adevaratul semn al "vindecarii" femeii este capacitatea ei de a face planuri de viata realiste privind viitorul imediat si viitorul indepartat.

In 1993, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat declaratia pentru eliminarea violentei fata de femei, primul instrument international referitor la drepturile omului, care trateaza exclusiv violente impotriva femeiilor. In preambulul documentului se arata ca : "violenta fata de femei este impotriva instaurarii egalitatii, a dezvoltarii si a pacii" si dispune ca statele "sa condamne violenta fata de femei si sa nu invoce consdideratii privind cutumele, traditia sau religia pentru a se sustrage de la obligatia de eliminare".

Bibliografie

Bryant, P.E., Colman, A.M.- Developmental Psychology, Longman, London, New York-1995

Davis, H-Counselling parentsof children with chronic illness or disability, British Psychological Huysmans, 1994

Duby, G., Barthelemy, D., LaRonciere, C.de., -Viata privata in familiile aristocrate din Franta feudala.

-Viata privata nobiliilor toscani in ajunul Renatterii, in Istoria vietii private, coord. Philippe Aries, George Duby, ed. Maridiane, Bucuresti, 1995

MONEE Project- Women in Transiton, Arti Grafiche Ticci, Siena, 1999     

Ana Muntean - Violenta Domestica si Maltratarea copilului - Ed. Eurostampa,2000.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2630
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved