Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Analiza eficientei leasingului in cazul industriei automobilelor

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Introducere

Accelerarea progresului stiintifico-tehnic si adancirea specializarii si cooperarii in productie, modificarile semnificative care au loc in durata ciclului de viata al produselor, ca si aparitia unor noi riscuri in sfera productiei si in cea a comercializarii au generat in ultimele decenii abordari noi ale pietelor interne si internationale , acestea reflectand adaptarea la un mediu economic complex si dinamica.




In acest context, al diversificarii formelor de promovare si comercializare in special pe pietele externe a aparut si s-a extins lesingul , aceasta tehnica de vanzare care reuneste finantarea , productia, comercializarea ca etape distincte ale aceleiasi afaceri economice sau le integreaza, fiind dificila departajarea neta a acestora

De ce leasing?

Motivul pentru care a fost ales acest domeniu, aflat la inceputurile dezvoltarii sale in Romania, vine tocmai dintr-o atenta observare si deplina intelegere a complexitatii mecanismelor economiei de piata: nu dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe genereaza profituri pentru companie ci utilizarea cu maxim de randament a acestora.

Folosirea in mod corespunzator a resurselor de capital, investirea continua a disponibilitatilor in noi 'oportunitati' de afaceri, alocarea de fonduri pentru marketing si publicitate, instruirea continua si pregatirea superioara a personalului, reprezinta strategii si politici ce determina progresul unei companii.

Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential in care aceste companii activeaza a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare a resurselor financiare si directionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate. In acest fel leasing-ul a devenit un instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele acestuia, in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe, promovandu-l ca fiind un factor important al cresterii economice la nivel global.

Capitolul 1. Aspecte generale

1.1. Termeni si definitii

Conform reglementarilor romanesti, leasingul este operatiunea “prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada deteminata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/ utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract”

Operatiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor si a bunurilor necorporale.

In Romania operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei 57/1997, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicarii acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicata in Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000.

Cuvantul 'Leasing' vine din limba engleza, de la substantivul 'leasing' si verbul 'to lease' care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin 'a inchiria'. Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele 'to rent' sau 'to hire'.

Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (de exemplu automobilele.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incat utilizatorul (cel care 'primeste' finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea locatorului (cel care 'ofera' finantarea in leasing).

Leasing-ul este solutia ce permite depasirea dificultatilor generate de un mediu economic necorespunzator - finantari limitate si scumpe, birocratia sistemului bancar - si permite companiilor obtinerea dreptului de folosinta, cu eforturi financiare initiale minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduc la cresterea profitului.

1.2. Forme de leasing

Normele disting doua categorii de contracte de leasing: financiar si operational.

Leasingul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe din urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului

dreptul de proprietate asupra bunului;

- utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta

cel mult 50% din valoarea acestuia la data la care optiunea poate fi exprimata;

- perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferat.

Trebuie remarcat, astfel, ca in general o operatie de leasing financiar este indreptata catre achizitia bunului finantat. Oricum, fie datorita duratei mari de utilizare, fie datorita sumelor mari achitate de utilizator se poate constata usor ca utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumata.

Nu in ultimul rand, valoarea de achizitie scazuta a bunului la data finalizarii contractului, face foarte probabila exercitarea optiunii de cumparare si transferarea dreptului de proprietate.

Leasing operational Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational presupune, in adevaratul sens al cuvantului, folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice.

Astfel, utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asupra returnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmand ca locatorul sa preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

O forma speciala de leasing este aceea de “lease back” sau, mai complet ”sell and lease-back” , care si-a pastrat denumirea anglo-saxona in toate tarile care au adoptat-o .Aceasta este o metoda de inbunatatire a situatiei financiare a unei firme, respectiv de creare a unei lichiditati, prin vanzarea terenurilor sau cladirilor aflate in proprietate catre un investitor, cu conditia ca acesta sa lase bunurile acelei firme pentru a fi exploatate in continuare pe o perioada limitata, contra unei rate cuvenite.

Natura obiectului tranzactiilor a condus la aparitia a numeroase denumiri si spete de operatiuni:

- leasing mobiliar, care se refera la bunuri de investitii;

- lesing imobiliar, respectiv pentru terenuri, constructii de baza si cladiri din care s-au desprins forma “ rezidential” cand este vorba de cladiri de locuit, sau “comercial”, cand este vorba de cladiri pentru birouri,depozitare,productie etc;

- leasing de personal, care s-a dovedit o forma foarte eficienta pentru satisfacerea nevoilor temporare de personal ale intreprinderilor mici si mijlocii sau pentru lucrari in strainatate, pe durate mai scurte sau mai lungi.

O alta forma care se afla in plina ascensiune o constituie leasingul de export, ca sursa de finantare externa a tranzactiilor, combinata uneori cu acordarea unor asiguri pentru operatiunile de export.Unele forme de leasing au fost delimitate pentru a pune in evidenta implicarea agentiilor administratiei locale sau centrale. Astfel, in special in Germania, s-a dezvoltat in ultimul deceniu leasingul comunal ca alternativa de gestiune a bugetelor locale in conditii de deficit acut si prelungit ; firma de leasing constituita in acest scop preia conditiile investitorului, inclusiv riscurile acestuia. In SUA se practica si leasingul guvernamental, care presupune implicarea administratiei statale sau federale

1.3. Contractul de leasing

Obiectul contractului de leasing il constituie inchirierea temporara a bunurilor de investitii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cel mai frecvent se inchiriaza masini si utilaje.

Contractul de leasing trebuie sa cuprinda minim umurmatoarele elemente:

a) partile in contractul de leasing:

-locatorul/finantatorul: partea care transmite dreptul de folosinta a bunului;

-utilizatorul: parte care primeste bunul spre folosinta;

b) descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

c) valoarea totala a contractului de leasing;

d) valoarea ratelor de leasing si termenul de plata al acestora;

e) perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

f) clauza privind obligatia asigurarii bunului.

g) pretul: rata de leasing;

Contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic decat un an, iar acestea constituie titlu executoriu daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului precum si in situatia in care contractul a fost reziliat din vina exclusiva a utilizatorului. Prin intermediul acestui contract, cumparatorul obtine beneficii importante, vanzatorul are o piata asigurata pentru produsele sale, iar clientul are posibilitatea sa-si procure masinile si utilajele fara investitii prea mari. Mai mult, el realizeaza reducerea cheltuielilor de productie si de credite pentru plati.

Din cele prezentate mai sus reiese ca putem defini leasing-ul ca fiind acea operatiune juridica prin care o persoana fizica sau juridica (o societate specializata) cumpara un anumit bun (de regula masini si utilaje) in vederea inchirierii unei alte persoane (o societate care utilizeaza bunul respectiv).

1.4. Leasingul auto

Ratele sunt mai mici decat in cazul unui credit auto, si suma de avans este si ea mai mica. Ratele se stabilesc in functie de pretul de piata al masinii, dobanda, marja de uzura (gradul in care masina isi va pierde din valoare pe parcursul utilizarii sale) etc. La sfarsitul perioadei de 'inchiriere' se poate achizitiona produsul la un pret foarte mic si devenind astfel proprietarul de drept al masinii.

proprietarul bunului este compania de leasing, care transfera dreptul de folosinta utilizatorului, bunul fiind disponibil acestuia din urma in sistem de inchiriere; la sfarsitul perioadei de leasing, finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului (variante: cumpararea bunului, prelungirea contractului de leasing fara a schimba natura acestuia sau incetarea raporturilor contractuale);

presupune plata lunara periodica, denumita rata de leasing (cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului - pret masina fara TVA, rata dobanzii de leasing, plus TVA aplicata lunar la principal);

societatea de leasing va asigura bunul alegand asiguratorul, costurile de asigurare fiind suportate de catre utilizator (daca prin contract nu se prevede altfel); incheierea politelor CASCO si RCA sunt obligatorii;

garantarea leasingului se face prin gajarea bunului vizat si emiterea unui bilet la ordin;

posibilitatea reducerii ratelor lunare prin optiunea de a plati valoarea reziduala la terminarea contractului;

riscul uzurii morale este suportat de catre societatea de leasing;

in cazul incheierii unui contract de vanzare-cumparare la sfarsitul perioadei de leasing (ca urmare a optiunii utilizatorului de a achizitiona bunul), cheltuielile pentru taxa de timbru si timbrul judiciar se calculeaza la valoarea reziduala;

rambursarea anticipata se poate face dupa minimum 12 luni de la semnarea contractului de leasing (art. 7, Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 modificata);

leasingul permite negocierea contractelor la nivelul conditiilor contractuale (deci este posibila si obtinerea unor avantaje suplimentare);

documente necesare: formular tip de prezentare, copie dupa actul de identitate si pasaport sau permis de conducere, copie carte de munca, adeverinta salariu tip.

Societatile de leasing traiesc foarte bine din finantarile autoturismelor. Cei care isi doresc sa achizitioneze o masina, apeleaza la aceasta metoda de finatare, fiind cea mai avantajoasa de pe piata. Nici macar creditele auto nu pot sa se compare cu ofertele venite din partea societatilor de leasing. Ponderea finantarilor pentru autovehicule, in portofoliul institutiilor financiare nebancare, reprezinta mai mult de jumatate din totalul bunurilor finantate.

Capitolul 2. Modele economice

2.1. Modelul teoretic de inlocuire cu contrangerile legate de credit

In acest model, locatarul decide daca vrea sa-si pastreze automobilul (k), daca vrea sa-l vanda si sa achizitioneze altul (P) sau sa-si vanda si sa inchirieze altul .

Daca locatarul alege sa-si vanda automobilul, locatarul trebuie sa plateasca un cost de tranzactie pentru a negocia pe piata automobilelor.

Oficial, se alege o actiune a(k, P, L) care sa rezolve ecuatia (1) de mai jos :

max() (1)

Va este utilitatea maxima pe care locatarul o poate obtine, dat fiind faptul ca locatarul a ales actiunea a(k, P, L) .De aceea, V este utilitatea pe care locatarul o primeste daca isi pastreaza automobilul, VP este utilitatea pe care locatarul o primeste daca isi vinde automobilul si achizitioneaza altul si Veste utilitatea pe care locatarul o primeste daca isi vinde masina si isi inchiriaza alta. Acestea sunt utilitatile indirecte care rezulta din problema maximizarii pe doua perioade pe care am descris-o.

In aceasta problema de maximizare pe doua perioade, date fiind optiunile actiunii a, locatarul alege volumul de venit pe care doreste sa-l cheltuiasca pe bunuri perisabile si pe serviciile automobilelor. Optiunile lui de cheltuieli cu bunurile perisabile c[w,) , unde c este nivelul de existenta al cheltuielilor si se plateste un pret de un dolar pe unitatea de bun perisabil.

De asemenea locatarul isi alege nivelul de servicii al automobilului s[0,1] . Toti locatarii au preferinte comune de conducere in acest interval, in care ei prefera sa mearga de la valori mai mari la valori mai mici. Daca un locatar alege ca serviciile masinii sa fie astazi s, a doua zi nivelul serviciilor masinii va fi sγ, unde (0,1). Locatarul plateste p(s) pentru serviciile masinii s, unde

p(0)=0 p(1)< p`(s)>0 p``(s)>0 (2)

Data fiind alegerea actiunii a, locatorul alege suma din castig pe care o cheltuie pe bunuri perisabile si pentru serviciile masinii. Oficial se alege c = (c1, c2) si s = (s1, s2) pentru rezolvarea ecuatiei 3, unde U( ct, st) este utilitatea din perioada consumarii ct si st iar factorul de reducere din cele doua perioade este.

maxU()+c) (3)

Am facut doua ipoteze simple in plus. Prima ipoteza este aceea ca utilitatea in timpul perioadei este liniara in consumul perisabil si serviciile de masini, unde rata marginala de substitutie a celor doua bunuri este supusa urmatoarelor restrictii:

MRS==)  (4)

A doua ipoteza este ca la inceputul perioadei a doua, locatarul vinde orice masina pe care a castigat-o si foloseste beneficiile ca fiind perisabile. Aceasta ipoteza reduce numarul variabilelor de alegere de la patru la doua presupunand ca in urmatoarea zi consumul de servicii de masini va fi nul.

Aceste doua ipoteze simple reduc problema maximizarii la ecuatia (5) unde c si s sunt scalarii alesi in prima perioada si EA(c, s) este valoarea asteptata a bunurilor materiale viitoare masurate in perisabile:

max (5)

Conform achizitionarii de bunuri perisabile si serviciilor de masini, locatarul nu are venituri in perioada curenta, yc > w, venit nesigur in viitor yf > 0, si un nivel initial al serviciilor de masini S≥ 0. Presupunand ca R este rata globala bruta a castigurilor dintre perioade, locatarul maximizeaza utilitatea data de ecuatia (5), subiect in ecuatia (6) pe durata constrangerii bugetare daca a ales sa-si pastreze masina si sa maximizeze utilitatea subiectului pana la existenta constrangerii bugetare in ecuatia (7) daca a ales achizitionarea sau inchirierea altui automobil.

E y-R[c- y]+p(  (6)

E y-R[p(s)+t+c- y-p(S)]+ (7)

Aceste ipoteze sunt suficiente pentru a genera diferente in utilitate intre optiunea de a pastra automobilele neinzestrate si optiunea de a le inlocui. De cand achizitionarea si inchirierea sunt cai prin care locatarul inlocuieste o masina, acele ipoteze nu sunt suficiente pentru a genera diferente intre optiuena de a achizitona si optiunea de a inchiria un automobil. Este necesara o ipoteza in plus. Aceasta ipoteza in plus este motivata de observatia ca un locatar care nu poate sa faca un imprumut destul de mare pentru a achizitiona un automobil, el poate fi capabil sa o inchirieze. Am introdus o constrangere de imprumut, presupunand ca locatarul poate imprumuta in loc sa astepte veniturile viitoare, dar plata debitorului in cauza trebuie sa fie mai mica decat o fractiune din castigul curent d(0,1). Aceasta ipoteza creaza o constrangere de imprumut diferita pentru fiecare dintre cele 3 optiuni. Se intampla asa , deoarece in fiecare dintre cele 3 optiuni, locatarul finanteaza cu sume diferite. Constrangerile de imprumut pentru pastrarea, achizitionarea si inchirierea sunt date de ecuatiile (8), (9) si respectiv (10), unde am presupus ca pretul de inchiriere al automobilului este egal cu costul utilizatorului.

R[c- y]d y (8)

R[p(s)+t+c- y-p(S)] d y  (9)

R[p(s)(] d y (10)

Utilitatea indirecta a fiecarei actiuni a(k, P, L) este utilitatea maxima obtinuta(ecuatia (5) ), data de constrangerea bugetara relevanta pentru fiecare actiune (ecuatia (6) sau (7) ), contrangerea de imprumut relevanta pentru fiecare actiune (ecuatia (8), (9) sau (10) ) si contrangerea in care bunurile materiale perisabile nu sunt mai mici decat un nivel existential, c ≥ w. Utilitatea indirecta a fiecarei actiuni are o forma functionala ce depinde de ce constrangeri sunt legate.

Marimea relativa a unor parametrii determina care constrangere leaga si de aceea determina forma functionala a utilitatii indirecte. Marimea relativa a ratei globale de intoarcere R si factorul de reducere β, constiuie o parte din cele ce determina daca constrangerile de existenta sunt obligatorii. Un factor de reducere mai mic decat inversul ratei globale a intoarcerii ( β < 1/R) rezulta dintr-o neobligativitate a constrangerii existentiale. Acest factor de reducere relativ mic determina locatarul sa imprumute si sa consume mai mult decat la nivelul existential. Acest factor de reducere relativ mare determina locatarul sa consume astazi bunuri perisabile cat se poate de putin. Pentru a se reduce numarul formelor functionale, pentru a se negocia si a se concentra asupra constrangerii de imprumut, presupune ca toti locatarii sa aiba un factor de reducere relativ mare (rate mici la timp redus) astfel incat constrangerea existentiala sa fie obligatorie mereu.

Aceasta ipoteza reduce numarul de forme functionale in solutie pentru VK de la 2 la 1. Aceasta ipoteza restrictioneaza solutia la 1 cu o constrangere obligatorie a existentei. De asemenea, aceasta ipoteza reduce numarul formelor functionale ale solutiilor Vp si VL. Reduce numai numarul formelor functionale de la 3 la 2 deoarece nu e nimic din care sa reiasa ca aceste constrangeri, cea de imprumut si cea de existenta, sunt obligatorii simultan. Utilitatea indirecta ( Va) a fiecarei actiuni a(k, P, L) se gaseste in ecuatiile (11) – (15), unde VaB arata utilitatea indirecta ctiunii a, cand constrangerea de imprumut e obligatorie si VaN arata utilitatea indirecta a actiunii a, cand constrangerea de imprumut nu e obligatorie si unde h()=p si g()=.

V (11)

(12)

(13)

V (14)

(15)

Aceste solutii au cel putin doua caracteristici notabile. Prima, consumul curent de bunuri perisabile e mereu w. Locatarul consuma acest nivel de consumatie din cauza ipotezei ca factorul de reducere e mai bun decat inversul ratei globale de intoarcere (β> 1/R). In al doilea rand, VpN = VLN. Fara o constrangere de imprumut obligatorie, locatarul este indiferent intre a cumpara sau a imprumuta.

Pentru a = P si a = L, veniturile locatarului si dispozitia de a plati (yc si θ) daca este constrans cand alege actiunea a. De aceea, acesti parametrii determina daca locatarul primeste utilitatea Va = VaN sau Va = VaB din actiunea a. Folosind constrangerile imprumutului date in ecuatiile (9) si (10), figura 2.1.1. arata valorile lui yc si θ la care aceste constrangeri doar obliga. Un locatar cu veniturile sub limita “a” este constrans de imprumut cand alege optiunea “a” si, de aceea Va = VaB.

Figura 2.1.1: constrangerile imprumutului vs. neconstrangerile

Aceste linii cresc odata cu dispozitia de a plati, deoarece un locatar cu dispozitia de a plati, doreste un automobil mai scump si este mai usor de constrans. Linia pentru a = P este deasupra liniei pentru a = L din cauza ca inchirierea are constrangeri de imprumut mai usoare pentru o alegere a automobilului data. Rezultatul anterior implica, ca pentru o alegere de automobil data, locatarul nu poate fi constrans pentru a inchiria automobilul, in acelasi itmp nu poate fi constrans pentru a-l cumpara Aceasta reduce numarul comparatiilor posibile intre ecuatiile (11) – (15). Posibilitatile ramase pentru problemele maximizarii la care locatarul poate face fata sunt rezumate in ecuatia (16) :

max

max

maxa(VkN, VPB, VLB) (16)

2.1.1. Implicatiile modelului teoretic

Comparatiile acestor utilitati dau un numar intuitiv de rezultate interesante. Primele doua rezultate sunt redate la intrebarea generala despre inlocuirea automobilului. Urmatoarele doua rezultate se refera in special la inchirierea si urmatoarea sectiune a acestei lucrari va testa aceste implicatii intr-un mod empiric.

Propozitia 1: La o contrangere de imprumut, locatarul nu isi va inlocui automobilul daca venitul current si imprumutat este mai putin decat costul de tranzactie al inlocuirii, plus nivelul de existenta al cheltuielilor.

Propozitia 2: Daca costul tranzactiei scade, un locatar prefera sa inlocuiasca masina.

Acest al doilea rezultat este similar cu Bar- Ilan si Blinder (1992). Decizia locatarului de a pastra sau inlocui masina, alegand a = P sau L este corecta.. Daca diferenta dintre nivelul serviciilor automobilului pe care locatarul l-ar alege daca si-ar inlocui automobilul si nivelul pe care finantatorul l-ar primi este destul de mare astfel incat plata costului tranzactiei sa fie justificabila, atunci locatarul inlocuieste automobilul. Daca costul tranzactiei tinde spre 0, locatarul va inlocui mereu, fara a mai lua in considerare la preferintele sale in materie de automobile.

Propozitia 3: Prin leasing creste probabilitatea ca un credit sa-si contranga locatarul sa-si inlocuiasca automobilul.

Figura 2.1.1.1 arata combinatiile de venituri si dispozitia de plata pentru care un locatar cu un automobil dat considera ca il poate inlocui. Daca locatarul are dispozitia de a plati intre θS si θKP, alegerea locatarului de a inlocui vehiculul nu e destul de diferita de vehiculul current pentru a justifica costul tranzactiei de inlocuire. In final, daca dispozitia locatarului de a plati este deasupra θKP atunci daca locatarul nu e constrans bugetar, o sa il inlocuiasca cu siguranta.

Acest grafic arata ca exista o regiune, hasurata cu linii albastre, unde locatarul, constrans bugetar, nu-si va inlocui automobilul fara inchiriere.

Figura 2.1.1.1: Pastrare/Cumparare/Regiuni de inchiriere

Propozitia 4: Orice imprumut obliga locatarul care a ales sa inchirieze optiuni de automobil de clasa superioara decat cea pe care si-a achizitionat-o.

2.2 Modelul de alegere al locatarului pe piata automobilelor

In aceasta sectiune va prezint un model de alegere al locatarului pe piata automobilelor. Voi folosi acest model pentru a testa daca constrangerile de credit vor afecta decizia de a inchiria un nou automobil, preferabila deciziei de a achizitiona unul nou. In plus, voi cerceta propozitiile 3 si 4 de la modelul teoretic prezentat mai sus.

Modelul prezentat in aceastặ sectiune este un model al alegerii discrete al tranzactiei locatarului pe piata automobilelor. Alte studii de acest gen includ Goldberg(1995); Hensher and Le Plastrier(1985)and Ben-Akiva et.al.(1983).

In urma altor cercetặri s-au gặsit mici dovezi pentru ipotezele conform cặrora constrậngerile imprumutului se dovedesc a fi o motivatie in inchirierea automobilelor.(Aizcorbe and Starr-McCluer).Ca diferentặ, gặsesc cặ in timp ce locatarii care inchiriaza au mai multe asemặnặri cu cei care cumpặrặ, ei sunt mai norocosi sa refuze creditul din motive non- finaciare ca de exemplu istoria creditului.

In plus, gặsesc cặ masinile inchiriate sunt masini mai noi si mai scumpe , fapt dovedit de caracteristicile masinilor curente din stoc.

2.2.1. Modelul empiric de estimare a efectului constrangerii creditului asupra probabilitatii unei inchirieri

Locatarul alege o varianta pe piata automobilelor i,unde elementele setate ale alegerii sunt : de a nu dobậndi un automobil nou, a cumpặra sau a inchiria unul nou (in 1995, cateva automobile utilizate au putut fi inchiriate, de aceea am restrictionat inchirierea pe piata masinilor noi). Se alege optiunea care reda utilitatea maximặ, unde presupun ca utilitatea fiecặrei actiuni este separatặ intr-o componentặ observabilặ si intr-una neobservatilặ. Locatarul alege varianta I pentru a maximiza utilitatea in ecuatia 17, unde este vectorul caracteristicilor observabile ale locatorului, este vectorul parametrilor utilitatii care trebuie estmati, si este utilitatea neobservabilặ, unde co-distributia lui este generalizatặ la valoarea extremặ. (Modelele de tranzactie estimeaza deciziile locatorului de a intra pe piata si ia in considerare alegerea vehicului in functie de decizia de a intra pe piata. Sunt in general alegeri discrete, se iau la intamplare modelele de utilitate (Goldberg 1995; Hensher and Le Plastrier1985; Ben-Akiva et.al.1983)).

U=V(c)+u (17)

Cu privire la distribuirea conditiilor eronate, aceasta presupunere implicặ ca conditiile eronate pentru altenativele inchirierii si cumpặrặrii sa fie corelate. Acest caz special al distributiei este ilustrat in ecuatia 18, unde este o masurặ a asemặnarilor dintre a inchiria si a cumpặra un nou automobil.

F(u,u,u)=exp (18)

Forma utilitatii in ecuatia (17) si distributia contitiilor eronate in ecuatia (18) este ilustratặ precum un cuibar longitudinal in figura 3.

Figura 2.2.1.1.: Structura cuibarului longitudinal

Asa cum aratặ figura de mai sus, alegerile locatarului pot fi grupate in alegere dobậnditặ (a dobậndi o masina nouặ sau nu) si alegerea financiarặ (a inchiria sau a cumpặra). Alegerea dobậndirii j si k anterior dặ locatarului utilitatea din ecuatia (19) (referitor la alegerea privind inchirierea sau cumpặrarea ca o alegere anterioarặ).

U=V(c)+u   (19)

Pentru a simplifica lucrurile, presupun ca partea observabila a utilitặtii datặ in ecuatia (19) este aproximativ liniarặ in caracteristicile locatarului. Deoarece in utilitate doar diferentele conteaza, utilitatea nedobậndirii unui nou automobil este egala cu zero. Utilitặtile tuturor celor trei actiuni sunt prezentate in ecuatia 20, unde indicele primei utilitati se referặ la alegerea dobậndirii si al doilea indice se referặ la alegerea anterioarặ. Utilitatea dobậndirii unei noi masini , corespunzặtor, nedobậndirii uneia nouặ este afectatặ de variabilele vectorului Xh. De asemenea, utilitatea inchirierii unui nou automobil, corspunzặtor cumpặrặrii unuia este afectatặ de variabilele vectorului Zh.

V=0

V=

V=  (20)

Deoarece utilitatea fiecặrei optiuni are si o componentặ neobservabilặ, alegerea fiecặrei optiuni este descrisặ ca o probabilitate. Distributia neobservabilặ a utilitặtii datặ in ecuatia 18 si forma functionalặ a utilitặtii observabile datặ in ecuatia (20), probabilitặtile pentru fiecare optiune sunt arặtate in ecuatia (21) unde este cunoscutặ ca valoarea variabilặ totalặ, si P(A) este probabilitatea dobậndirii unei noi masini (coeficientul din valoarea variabilặ totalặ () este o mặsurặ a asemặnặrii dintre alternativele inchirierii si cumpặrặrii pentru ca modelul specificat sa aiba utilitatea maxima, acest coeficient ar trebui sặ se afle in intervalul unitar). Parametrii acestor probabilitặti sunt estimati folosind metoda probabilitatii maxime.

P(N)=  (21)

P(AP)=P(P|A)P(A)=

P(AP)=P(L|A)P(A)=

I=1n(1+e)

2.2.2. Date si estimari

Datele folosite au fost investigatiile din 2005 in problema finantelor consumatorului (SCF). Aceste date includ 4.299 locatari, unde locatarul este definit ca o persoanặ puternicặ si independentặ financiar sau grupul si toate persoanele subordonate acestei persoane sau grup. Toate datele ce lipsesc din raspunsurile originale au fost imputate de cinci ori (aceastặ multiplặ imputare tehnicặ sporeste eficienta estimặrilor luate din setặri deoarece aceasta permite folosirea unui numar mai bun de observatii. De asemenea contine informatia pentru a corecta inclinatia ce poate fi gặsitặ in setặri cu data lipsặ. Multiplele imputặri permit ca erorile standard ale estimặrilor sa fie corectate erorii imputặrii. Erorile standard ale tuturor estimặrilor pot fi corectate conform erorii imputatiei folosind tehnica ‘deductia repetatặ a imputặrii’(RII) (Montalto si Surig). In tehnica RII, punctul cel mai bine estimat pentru mostrặ este media estimặrilor pentru fiecare imputare. Cea mai bunặ diversitate estimatặ este media diversitặtilor pentru fiecare imputare, plus etalonul dintre diversitatea imputặrii ce este adaptata numarului imputatiilor.

Din aroximativ 99 de milioane de locatari reprezentati de SCF, cam 9% este procentul celor care si-au achizitionat un automobil nou in anul anterior.

Cele mai multe nume de variabile sunt simplu de justificat, dar in acelasi timp, altele trebuie explicate. Variabila “discount pe termen scurt” este o variabila figuranta care este setata la 1, daca locatarul relateaza ca se foloseste o perioada de planificare financiara mai mare de un an. Variabila “renuntarea la credit” este de asemenea o variabila figuranta. I se atribuie valoarea 1 daca locatarul relateaza ca a renuntat la credit in ultimii 5 ani. In cele din urma, variabila “regiunea VMT” este de asemenea o variabila figuranta careia i se atribuie valoarea egala cu 1, daca consumatorul locuieste intr-o regiune unde media milelor strabatute de vehicule in regiune este mai mica decat media cetatenilor regiunii.

Tabelul 2.2.2.1  Nu a dobandit o cumpararea unei inchirierea unei

masina noua in ‘05 masini noi in ’05 noi masini in 05

Varsta locatarului sef

Ani de educatie

Marimea  familiei

Locatar de gen feminin

Locatar de culoare sau hispanic 

Venit

Media anilor altor vehicule din stoc

Media valorilor altor vehicule din stoc

Discount pe termen scurt

Regiunea VMT

Procentajul proprietarilor

Procentajul paritatii/echitatii casei (proprietatii)

Cardul de credit inlocuitor

Renuntare la credit

Am estimat “cuibul longitudinal” setat cu date complete. Am estimat modelul de cinci ori, o data pentru fiecare imputare si am corectat erorile standard folosind concluziile imputatiei repetate(RII) (vezi Montalto si Sung). Tabelul 2.2.2.2 aratặ coeficientii parametrilor estimati si erorile lor standard.

Tabelul 2.2.2.2  inchiriere/cumparare dobandirea unei noua/ a nu

submodel dobandi noul submodel

Constant

Vậrsta locatarului sef

Ani de educatie

Mặrimea familiei

Locatar de gen femin

Locatar de culoare sau Hispanic

Venit

Media anilor vehiculelor din stoc

Media valorilor altor vehicule  din stoc

Reducerea pe termen scurt

Regiunea VMT

Procentajul proprietarilor

Procentajul echitatii proprietatii

Cartea de credit variabila figuranta



Renuntare la credit

Valoarea cuprinzatoare

semnificativ pentru un nivel de 1 procent

** semnificativ pentru un nivel de 5 procente

***semnificativ pentru un nivel de 10 procente

Tabelul 3 aratặ efectele variabilelor marginale asupra probabilitặtilor estimate. In sprijinul ipotezei ca, constrangerile de credit conteaza , chiar dacặ locatarul a renuntat la credit in ultimii cinci ani are un efect mare si semnificativ asupra conditiilor de probabilitate a imprumutului.

Pe scurt, in prima coloana a tabelului 2.2.2.3, ne este arặtat cặ un locatar mediu care dobandeste o masinặ nouặ si care a renuntat la credit are probabilitatea conditionặrii de 19 % procente, in timp ce sansa unui locatar de nivel mediu, care a renuntat si el la credit, de a imprumuta o masinặ nouặ a fost de 35-1/2procente-a 16-1/2procentaj diferentặ.. Majoritatea locatarilor care au renuntat mentioneazặ motivele relatate in istoria creditului trecut., mai degrabặ decat venituri mici , datoriile mari sau motive personale.

In plus, locatorii rasiali sau cei care apartin altor etnii care sunt predispusi constrangerilor de credit au o probabilitate conditionalặ mai mare la imprumut. Locatarii de culoare sau hispanici au avut o probabilitate conditionalặ de aproape 8 procente mai mult decat un locatar alb .

Propozitia 3 a modelului teoretic implicặ faptul cặ imprumutul a sporit probabilitatea de inlocuire pentru consumatori fatặ de cea a constrangerii creditelor. Locatarii care cumpặrặ o masinặ nouặ si cei care imprumutặ tot o nouặ masinặ au masini mai noi in stocul lor. Cei care imprumutặ, oricum, preferặ cu sigurantặ masini mai noi decat cei care le cumpặrặ.. Intr-un an al reducerilor, in perioada medie a stocului de vehicule sporeste probabilitatea conditionặrii pe care o are un locatar ce imprumutặ cam 1-1/4procente. Acest rezultat implicặ,ca acei locatari care imprumutặ inlocuiesc masinile mai des decat cei care le cumpặrặ.

In plus, propozitia 4 a modelului teoretic, sugereazặ ca persoanele care dau in imprumut ar trebui sặ imprumute masini mai scumpe decat cele pe care le-ar fi cumpặrat. De cand acest model empiric nu implicặ ca locatorul sặ isi aleagặ modelul de automobil, acesta nu ii poate impune locatorului ce automobil ar trebui sa cumpere in lipsa imprumutului. Oricum, locatarii care par cặ preferặ automobile mai scumpe ca mặsurặ la valoarea medie a automobilului ei deja au castigat sau imprumutat, vor fi dispusi sa imprumute urmặtorul vehicul. Pentru fiecare 10.0000$ adaugati la aceastặ valoare medie, probabilitatea ca locatarul sặ imprumute urmặtorul automobil creste cu 2-1/2 procente. Unii care au dat cu chirie pot prefera valori mai mari ale automobilelor decat cumpặrặtorii de automobile, si poate cặ au imprumutat decat sặ cumpere o masinặ mai ieftinặ pe care ei o pot imprumuta sigur. Acesta este in consecventa cu Mannering. Starkey si Winston(1999) care au postulat rezultatele imprumutului de la locatarii care doresc sa-si “promoveze” vehiculele. Dacặ pretul si calitatea automobilului sunt corelate pozitiv, atunci acest rezultat este concordant cu Hendel si Lizzeri(1998) care au demonstrat cặ acei consumatori care pun o valoare mai mare decat calitatea automobilului aleg un contract de imprumut.

Guha si Waldman spun cặ persoanele care inchiriaza sunt consumatori cu un cost mare al mentinerii propriilor automobilele. Ei prevặd cặ acei consumatori cu un castig mai mare prefera sa inchirieze deoarece un cost mai ridicat pe o perioada de timp conduce la un costuri de mentinere al vehicului mai ridicate. Opusul acestui punct de vedere, multe mặsuri financiare ale locatorilor, incluzand veniturile, toate bunurile materiale, toate datoriile, nu afecteazặ mult probabilitatea de a imprumuta.Unii considerặ cặ, cumpặrặtorii au paritatile/echitatile proprietatii egale, ce pot fi folosite pentru a finanta o cumpặrare a unui automobil. Locatorii care cumpặrặ au mai putine sanse sặ castige casa lor decat cei care imprumutặ, oricum ei au mai multặ echitate a proprietatii Unii considerặ cặ cei care dau cu chirie sunt locatari mai nerặbdặtori. Din acest punct de vedere locatarii nerặbdặtori imprumutặ automobile pentru cặ ei preferặ platặ lunarặ mai micặ.Am testat aceastặ ipotezặ si folosind un timp redus ca machetặ pentru a mặsura rặbdarea locatorilor.Aceastặ variabilặ a fost nesemnificativặ pentru estimarea preliminarặ si, de fapt, cei mai multi care dau cu chirie au reduceri mai mici la dobandặ,contrar ipotezei cặ acestia sunt mai nerabdặtori.Locatarii care imprumutặ au tendinta de a locui in regiuni unde media kilometrilor parcursi cu automobilul e mai micặ decat media nationalặ.

Un locatar dintr-o regiune joasặ are o probabilitate de imprumut care a fost aproape de 8 procente mai mult decat cel al unui locatar dintr-o regiune cu VMT inalt. Acest rezultat aratặ cặ restrictiile in cea ce priveste distanta parcursặ in mile poate fi obligatorie in majoritatea cazurilor, si sunt necesare pentru protectie colateralặ.

Tabelul 2.2.2.3

δProb(L|A) δProb(L)/δx δProb(P)/δx δProb(NA)/δx

Varsta locatarului

-

-0.000

-0.001

0.001

Anii de educatie

-

0.002

0.005

-0.007

Numarul de membrii ai fam

-

0.001

0.005

-0.006

Locatar de gen femin

-

-0.016

-0.053

0.069

Locatar de culoare sau hispanici

0.077

0.009

-0.015

0.007

Venitul

-0.013 x 10-6

-0.019 x 10-7

0.013 x 10-7

0.060 x 10-8

Media anilor a vehiculelor din stoc

-0.012

-0.03

-0.004

0.007

Media valorilor a altor vehicule din stoc

0.026 x 10 – 4

0.097 x 10 - 5

0.018 x 10 - 4

-0.027 x 10-4

Reducere pe termen scurt

-

0.004

0.012

-0.016

Regiunea VMT

0.078

0.010

-0.012

0.002

Procentajul proprietarilor

0.114

0.030

0.025

-0.052

Procentajul echitatii proprietatii

-0.100

-0.008

0.030

-0.021

Cartea de credit

0.135

0.037

0.048

-0.085

Renuntare la credit

0.166

0.021

0.026

0.006

Capitolul 3. Simularea ofertelor de leasing si de creditare banca

3.1. Leasing vs. credit

Leasingul reprezinta o solutie in finantarea intreprinderilor care isi doresc sa achizitioneze automobile, dar care nu au posibilitati financiare ridicate. Aceasta tehnica de finantare vine in sprijinul agentilor economici care nu pot sa obtina credite de la banci, ori nu vor sa-si greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri.

Motivele pentru care leasingul este preferat creditului de catre majoritatea firmelor sunt urmatoarele:

Leasing

Credit

Asigura finantarea investitiilor

Asigura finantarea investitiilor

Nu sunt solicitate – de regula – garantii materiale

Se pot solicita garantii suplimentare

Asigurarea pentru toate riscurile este inclusa in costurile de leasing

Cheltuieli suplimentare legate de constituirea garantiilor si asigurarea acestora (gajuri, ipoteci)

Utilizatorul nu apare cu debite fata de banci, deci documentele de analiza si raportare financiara nu reflecta aceste debite, bonitatea societatii nefiind afectata de acestea

Apare in raportarea contabila debitul fata de banca creditoare + cheltuieli suplimentare legate de comisionul de acordare a creditului, marja lunara

Taxele vamale se platesc la valoarea reziduala

Taxele vamale se platesc la valoarea integrala a bunurilor

Deducerea fiscala a unor cheltuieli

Fara posibilitatea deducerii fiscale decat a costurilor creditului, nu si a ratei lunare

Interesul practic al leasingului este de a asigura finantarea integrala prin fonduri imprumutate a unei investitii fara ca utilizatorul sa constituie masuri asiguratorii; prin aceasta leasingul se distinge de traditionala creditare a investitiilor, unde intreprinderea utilizatoare suporta o parte din valoarea investitiei. De aceea, leasingul ca tehnica de finantare vizeaza in primul rand intreprinderile care urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar pe plan mai general, asigura progresul tehnic.

Leasingul auto are reprezentanti atat in randul subsidiarelor bancilor, dar exista si societati independente. Un studiu comparativ, realizat de finzoom.ro arata faptul ca leasingul a ramas cea mai competitiva metoda de finantare a unui autoturism.

Astfel: cea mai buna oferta, potrivit finzoom.ro, este venita din partea celor de la Raiffeisen, unde DAE (dobanda anuala efectiva) este de 8,5 %.

3.2. Analiza ofertelor

Pentru a arata eficienta contractelor de leasing, am simulat, pentru o persoana fizica in varsta de 25 de ani care doreste sa-si achizitioneze un automobil, ofertele de leasing si de creditare din partea Raiffeisen.

Datele care au reiesit din comparatia dintre creditele auto si leasing avand urmatoarele caracteristici comune: valoare investitie 13.000 Euro (fara TVA), masina noua, la leasing valoarea reziduala este inclusa in ratele lunare, demonstreaza ca diferenta este facuta de dobanda anuala efectiva mai mare in cazul creditului auto cu doar cateva sutimi procente, avansul mai mare la credit si durata contractului.

DAE (dobanda anuala efectiva) a fost calculata luand in considerare un credit de 10.000 Euro acordat pe 60 de luni, in cazul ofertei de creditare. Raiffeisen Bank percepe si o taxa in valoare de 30 Euro aplicabila dosarelor aprobate. Rata dobanzii este in valoare de 7,9 %, comisionul de procesare in valoare de 1,9 % iar comisionul de plata anticipata de 3,0%. (vezi Anexa 2)

Calculul complet al costului ia in considerare mai multe elemente, printre care nivelul avansului, valoarea reziduala, valuta in care se prefera sa se faca plata. Conform noii legislatii, conditiile de leasing sunt asemanatoare celor de creditare. Conditiile depind de valoarea avansului (15 % in cazul nostru – la leasing, si 23,08 % - la credit), de asigurator si de valuta in care se ofera finantare (Euro in cazul nostru).

Leasingul ofera o anumita flexibilitate datorita faptului ca valoarea reziduala poate varia intre 100 EUR si 20% din valoarea finantata, influentand astfel rata lunara de leasing. Daca un client doreste sa isi schimbe masina inainte de incheierea contractului de leasing, el poate returna masina si incheia un contract de leasing pentru o noua masina. Metoda se numeste buy-back si este o facilitate acordata de Grupul Financiar Porsche in colaborare cu importatorul Porsche Romania.

In plus, pentru leasing se ofera servicii de logistica: compania se ocupa de formalitatile vamale, de procedura de inmatriculare, de radiere si de toate documentele necesare. Un alt avantaj, pe langa conditiile de finantare este faptul ca asigurarea CASCO este inclusa in rata de leasing.

In calculul nostru, valoarea ratelor nu include si primele de asigurare. Primele de asigurare vor fi platite separat. Cuantumul primelor de asigurare este orientativ, el va fi stabilit de Activ Asigurari, broker al Raiffeisen Leasing SRL. Plata primelor de asigurare se face trimestrial pe baza instiintarii primite de la broker.

3.2.1. Simularea dupa oferta de leasing de la Raiffeisen Leasing SRL:

Client:

X

 

Furnizor:

Porsche Romania

 

Rate lunare cu efectuarea platii la inceputul lunii

Obiect leasing

VW Polo

Numar de unitati:

Pret de achizitie

Avans

Suma creditata

Durata leasing

Dobanda p.a.

Valoare reziduala:

Taxa de operare:

Chelt vama/inmatriculare

AVANS

Taxa operare +taxa inmatr.

Avans

Avans total

Avans cu TVA

Nr. Rate

Dobanda

Rata capital

Valoare rata

Valoare cu TVA



Total rate

Valoare reziduala

Sume totale:

3.2.2. Simularea dupa oferta de creditare de la Raiffeisen Bank :

Obiect credit

VW Polo

 

Numar de unitati:

 

Pret de achizitie

 

Avans

 

Suma creditata

 

Durata credit

 

Dobanda p.a.

 

Valoare reziduala:

 

 

Taxa de operare:

 

Chelt vama/inmatriculare

 

AVANS

Taxa operare +taxa inmatr.

Avans

Avans total

Avans cu TVA

Nr. Rate

Dobanda

Rata capital

Valoare rata

Valoare cu TVA



Total rate

Valoare reziduala

Sume totale:

Capitolul 4. Concluzii

Renumitele falimente bancare, performanta lor cronic scazuta si apetiul redus pentru riscul imprumutarii societatilor a condus adesea clientii sa gaseasca solutii de finantare inovative si adaptate, cheia criteriului de selectie fiind calitatea serviciului si pretul comparativ. Astfel, cele mai multe companii ce opereaza in sectorul leasingului au inregistrat cresteri puternice si o performanta buna.

Avantajele fiscale implicite ale leasingul financiar vor alimenta in continuare cresterea in sector, favorizata de refacerea intregii economii romanesti.

Companiile de leasing concureaza cu bancile pentru clienti de calitate dar societatile de leasing au un avantaj competitiv datorita avantajelor fiscale furnizate utilizatorului (reducerea taxelor vamale si plata cu intarziere a TVA si a taxelor vamale). Astfel, industria leasingului se va confrunta cu amenintarea reducerii taxelor vamale pentru produsele din UE, cateva avantaje fata de creditul bancar insa vor ramane pentru companiile ce cauta resurse de finantare.

Ratele la leasing sunt mai mici decat cele la credit, la aceeasi valoare si pentru acelasi interval de timp, dar in cazul de fata banca nu a dorit sa acorde creditul persoanei in varsta de 25 de ani, pe un termen de 48 de luni.

Un alt avantaj al leasingului legat tot de flexibilitate este dat de posibilitatea ca rata sa fie mai mare de 30% din veniturile titularului contractului de finantare. Ea poate ajunge la 50% din veniturile titularului de contract sau chiar mai mult. Porsche Leasing, spre exemplu, cere in cazul persoanelor fizice ca venitul lunar net pe familie minus cheltuielile fixe (chirie, intretinere) sa fie de doar 1,5 ori mai mari decat rata daca poate fi adus si un girant care sa indeplineasca aceeasi conditie.

Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici.De asemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii.

Imprumutul este un contract financiar alternativ in care un locatar poate finanta costul unui automobil mai degrabặ decat intregul pret al cumpặrặrii. In schimb, locatarii sunt de acord cu conditiile ce oferặ automobilului statutul de colateral. Leasingul asigura flexibilitatea restrictiei de credit a indivizilor care sunt dispusi sa semneze astfel de contracte. Printre acesti locatari pentru care constrangerile creditelor i-ar obliga dacặ ei ar cumpặra o masinặ, imprumutul poate afecta decizia lor de a dobandi un alt automobil.

Modelul teoretic prezentat in capitolul 2 prezintặ decizia locatarilor de a-si inlocui masina. Cuprinde si constrangerile creditelor pentru a distinge intre a cumpặra sau a imprumuta un automobil. Acest model demonstreazặ cum imprumutul poate sporii probabilitatea unui locatar de a-si inlocui automobilul si cum acei locatori care imprumutặ aleg automobile de calitate mai mare.

Modelul empiric dặ anumite dovezi ca suport al acestor observatii. In particular, dặ dovezi pentru notiunea cu privire la locatarii care imprumutặ contra constrangerilor creditelor, cel putin in trecutul lor. Aratặ de asemenea cặ in timp ce locatarii care imprumutặ o masinặ nouặ se asemanặ putin cu cei care le cumpặrặ, ei aratặ diferentele in concordantặ cu teoria. Desi sunt constransi mai mult din cauza creditelor ei preferặ masini mai noi si mai scumpe, cele care au mai mai putinặ paritate a proprietatii cu care sa isi achizitioneze automobilul si trặiesc in regiuni in care restrictiile pentru distantele parcurse la imprumut sunt mai putin probabile.

Leasingul a devenit necesar datorita ritmului alert al concurentei, al cererii si ofertei, al progresului tehnic care implica decizii si interventii imediate ce depasesc uneori posibilitatile de autofinantare ale intreprinzatorului cat si capacitatile de creditare de care dispune.

Anexa 1

Exemple pentru diverse transe valorice, calculate pe o perioada de 6 ani :

Valoarea solicitata (EUR)

Rata lunara fixa (EUR) – Credit Standard

Rata lunara fixa (EUR) – Credit Clasic

Valoarea solicitata (Lei – cu dob fixa)

Rata lunara fixa (lei) – Credit Standard

Rata lunara fixa (Lei ) – Credit Clasic

Anexa 2

Principalele dobanzi si comisioane :

Denumire

Rata dobanzii

Comision de administrare

Comision de plata anticipata

DAE

S

C

S

C

S

C

S

C

Credit pentru achizitionarea de auto in lei – cu dobanda fixa

Credit pentru achizitionarea de auto in lei – cu dobanda variabila

Credit pentru achizitionarea de auto in EUR

Credit pentru achizitionarea de auto in USD

Bibliografie






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 797
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site