Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Analiza evolutiei Fondului de Rulment (FR) si a Nevoii de Fond de Rulment (NFR)

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Analiza evolutiei Fondului de Rulment (FR) si a Nevoii de Fond de Rulment (NFR)

Pornind de la valorile cuprinse in bilant (Anexa 1) referitoare la:

activ imobilizat (imobilizari necorporale + imobilizari corporale + imobilizari financiare);




activ ciclic (stocuri si in curs + conturi terti);

activul lichid (conturi financiare);

capitalurile permanente (capitaluri proprii + rezultatul exercitiului + provizioane + datorii pe termen mediu si lung);

pasivul ciclic (conturi terti);

si datorii financiare pe termen scurt;

se obtin urmatoarele:

Fondul de Rulment= Capitaluri Permanente Active Imobilizate

FR = Cper - Aimo

Nevoia De Fond De Rulment = Activ Ciclic Pasiv Ciclic

NFR = Aciclic - Pciclic

Trezoreria = Fondul de Rulment - Nevoia De Fond De Rulment

TN = FR - NFR

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

FR = 1074740,80 - 847593,60 = 227147,20

NFR = 868694,40 - 346752,00 = 521942,40

TN = 227147,20 - 521942,40 = -294795,20
Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

FR = 1234531,20 - 944529,60 = 290001,60

NFR = 969841,60 - 403502,40 = 566339,20

TN = 290001,60 - 566339,20 = -276337,60

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

FR = 1351537,60 - 1174712,00 = 176825,60

NFR = 1195297,60 - 492004,80 = 703292,80

TN = 176825,60 - 703292,80 =

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei

FR = 1568403,20 - 1464993,60 = 103409,60
NFR = 1164363,20 - 371448,00 = 792915,20
TN = 103409,60 - 792915,20 = -689505,60

Mil. lei

ANALIZA FINANCIARA

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

anul N

anul N+1

anul N+2

anul N+3

Fond de rulment

Necesar de fond de rulment

Trezorerie



FR scade in anul N+2 si anul N+3: activul imobilizat a crescut mai rapid decat capitalurile permanente.

Capitalurile permanente nu au evoluat in anul N, anul N+1 si anul N+2 decat prin pierderi pe termen mediu si lung (443990,40, 560156,80 si 706876,80 mil. lei in anul N, anul N+1 si respectiv in anul N+2). Numai in anul N+3 intreprinderea si-a crescut capitalurile proprii de la la circa 960467,20 mil. lei.

Un alt motiv a scaderii fondurilor de rulment sunt pierderile care au diminuat capitalurile permanente.

Cresterea NFR se explica in principal prin cresterea stocurilor si productia in curs in anul N+2 si anul N+3. In paralel, in anul N+3 creditul furnizor (contul furnizori in contul tertilor la pasiv ciclic) se schimba de la la 254968,00 mil. lei.

Stocurile si productia in curs au crescut, creditele furnizori au scazut. Aceste doua posturi au evoluat intr-o directie gresita, ceea ce explica degradarea NFR.

Inainte de a trage concluzii definitive trebuie analizat contul de rezultate pentru a vedea daca vanzarile au crescut in aceleasi proportii ca NFR acesta se dubleaza daca vanzarile se dubleaza.

Se constata ca fata de prevederi, societatea a avut o trezorerie neta negativa atat la inceputul perioadei cat si la sfarsit. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite. Abaterile au fost determinate de scaderea valorii activelor imobilizate ( nerealizarea de investitii in cursul anului curent) si de un ritm mai scazut de crestere a capitalului permanent fata de pierderi.

Trezoreria neta a fost influentata negativ si de decalajul intre incasarile creantelor (mai lent) si platile datoriilor scadente (mai rapid).

Se constata ca la o trezorerie negativa exista active de exploatare de finantat prin apel la credite pe termen scurt.

In legatura cu nivelul fondului de rulment, se pot adopta urmatoarele strategii:

- stabilirea medie a fondului de rulment, in acoperirea necesarului financiar al exploatarii, iar pentru diferenta in plus fata de necesarul de varf (mai mare) si diferenta in minus fata de necesarul perioadei cu volumul de activitate cel mai redus, sa se apeleze la credite de trezorerie si, respectiv, sa se replaseze excedentul de lichiditati pe termen scurt;

- stabilirea fondului de rulment la un nivel superior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce inseamna o atitudine prudenta a intreprinderii, deoarece excedentul, care este un fel de rezerva, poate fi utilizat la o eventuala crestere a necesarului. Aceasta strategie da nastere unor lichiditati prea mari;

- stabilirea fondului de rulment la un nivel inferior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce presupune o utilizare permanenta a creditelor de trezorerie. Aceasta strategie nu tine seama de riscul de a nu avea lichiditati pentru efectuarea platilor.

Din cele prezentate rezulta ca activele circulante au ca surse de acoperire pasivele de exploatare, fondul de rulment si creditele de trezorerie. De asemenea, o crestere puternica a activelor circulante nu trebuie sa fie finantata decat in limitele rentabilitatii investitiilor si a sporului cifrei de afaceri.

Indicele de echilibru financiar

Indicele de echilibru financiar =

 


El arata cum sunt acoperite ele pe termen lung (activ imobilizat) prin resurse pe termen lung (capitaluri permanente).

Studiul acestui indice poate fi completat cu acela al raportului capitalurilor proprii / imobilizarile nete:

Capitaluri proprii

Activ imobilizat net

 


Acest raport indica rata de acoperire a posturilor fixe prin capitaluri proprii. Acest raport este excelent daca este mai mare decat 1: totalul activului imobilizat este finantat din capitalurile proprii. Banii adusi de actionari au permis sa se cumpere utilaje de productie.

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de echilibru financiar =

Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei

Echilibrul financiar se degradeaza in anul N+2 si anul N+3. Aceasta explica (cum am vazut mai sus) ca intreprinderea a investit mult in echipamente si utilaje, in special, pe cand capitalurile permanente nu cresteau in aceeasi proportie.

Indicele de lichiditate general

Indicele de lichiditate general = Activ ciclic + Activ lichid

Datorii pe termen scurt

 


Acest indice arata daca banii realizabili la nivelul stocului si al clientilor (activul circulant) permite acoperirea datoriilor pe termen scurt.

Deoarece este putin hazardat sa se conteze pe o lichidare cvasi-imediata a stocurilor, multi analisti prefera sa utilizeze un indice mai realist luand:

Indicele de lichiditate redus = Conturile tertilor + Activ lichid

Datorii pe termen scurt

 


Acesti indici nu exprima decat situatia calculata la un

moment dat. Ei pot varia in mare masura in cursul unui exercitiu pentru intreprinderile a caror activitate este sezoniera.

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de lichiditate general

Indicele de lichiditate redus

Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de lichiditate general

Indicele de lichiditate redus

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de lichiditate general

Indicele de lichiditate redus

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei



Indicele de lichiditate general

Indicele de lichiditate redus

Indicele de lichiditate generala si redusa se deterioreaza: datoriile pe termen scurt cresc in proportii mari pe cand contul tertilor (credite client) ramane cvasi stabil din anul N+1 pana in anul N+3.

Indicele de lichiditate generala si redusa se deterioreaza: datoriile pe termen scurt cresc in proportii mari pe cand contul tertilor (credite client) ramane cvasi stabil din anul N+1 pana in anul N+3.

Indicele de autonomie financiara

Indicele de autonomie financiarà = Datorii pe termen mediu si lung

Capitaluri proprii

 


Acest indice asigura o informatie interesanta asupra structurii capitalurilor permanente: el arata importanta imprumuturilor pe termen mediu si lung (banii imprumutati de la banci) in raport cu capitalurile proprii. Dupa valoarea acestui indice, intreprinderea este mai mult sau mai putin independenta.

Intreprinderea va putea cu greutate sa aiba un indice de autonomie financiara superior lui 1 (aceasta ar insemna ca datoriile pe termen mediu si lung sunt mai importante decat capitalurilor proprii): bancile ezita in general sa se angajeze mai mult decat actionarii societatii.

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de autonomie financiara

Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de autonomie financiara

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de autonomie financiara

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de autonomie financiara

In anul anul N+2 se observa ca rata de autonomie financiara este supraunitara, aceasta reprezentand o situatie dificila pentru intreprinderea analizata, acest lucru fiind explicat mai sus. In anul anul N+3 intreprinderea s-a redresat din punct de vedere al autonomiei financiare, realizand cea mai scazuta rata, acest lucru fiind posibil datorita cresterii intr-o mai mare masura a capitalurilor proprii de la 601193,60 in anul N+2 la 960467,20 in anul N+3 fata de datoriile pe termen mediu si lung.

Indicele de solvabilitate

Indicele de solvabilitate = Datorii pe termen mediu si lung

Capitaluri proprii
 

Ca si indicele de autonomie financiara, acest indice arata importanta ansamblului imprumuturilor.

Daca acest indice creste, solvabilitatea intreprinderii se deterioreaza (datoriile cresc mai mult decat capitalurile proprii). Pentru

cei care dau credite aceasta inseamna ca riscul devine din ce in ce mai mare (trebuie adesea analizat punctul de vedere al bancii pentru a intelege deciziile sale de a acorda sau de a refuza un imprumut).

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de solvabilitate

Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de solvabilitate

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de solvabilitate

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei

Indicele de solvabilitate

Solvabilitatea se deterioreaza in anul N+1 si anul N+2. Datoriile cresc pe cand capitalul propriu ramane constant.

In anul N+3, solvabilitatea se amelioreaza pentru ca s-a procedat la o crestere a capitalului propriu.

Randamentul capitalurilor proprii

Randamentul capitalurilor proprii = Rezultatul net

Capitaluri proprii

 


Scopul final al intreprinderii este sa ofere o rentabilitate buna actionarilor sai. Evaluarea acestei rentabilitati este bine sa se faca in raport cu capitalurile proprii investite.

Anul 1 anul N conform anexei 1 in mil. lei

Randamentul capitalurilor proprii

Anul 2 anul N+1 conform anexei 1 in mil. lei

Randamentul capitalurilor proprii

Anul 3 anul N+2 conform anexei 1 in mil. lei

Randamentul capitalurilor proprii

Anul 4 anul N+3 conform anexei 1 in mil. lei

Randamentul capitalurilor proprii

Randamentele in raport cu capitalurile proprii sunt de 4% respectiv 7% in anul N si anul N+1.

In anul N+2 si anul N+3 se poate constata importanta pierderilor in raport cu capitalul investit.

Concluzii

Inainte de a face analiza FR, NFR si a celorlalti indici se pot observa anumite tendinte in evolutia situatiei financiare a intreprinderii.



Dar, aceasta analiza nu este suficienta pentru a trage concluziile generale privind evolutia societatii. O mare parte a informatiilor nu este disponibila decat din contul rezultatelor. Numai analiza combinata a bilanturilor si conturilor de rezultate permite concluzii definitive.

Propuneri de imbunatatire a echilibrului financiar

Exista mai multe posibilitati de imbunatatire a fondului de rulment: fie prin marirea capitalurilor proprii, fie prin diminuarea imobilizarilor.

Restrangerea imobilizarilor

 


Sau Cresterea capitalurilor

Permanente

Trecerea in rezerva maxima distribuind decat minimum de dividende (marirea capitalurilor permanente).

Cresterea datoriei pe termen mediu si lung inlocuind creditul pe termen scurt prin credite pe termen mediu si lung.

Apel la vechii actionari sau gasirea de actionari noi (aceasta contributie poate fi in cont curent blocat, fie in capital).

Reducerea imobilizarilor :

Revanzand o parte a bunurilor intreprinderii (de exemplu un imobil sau a materialelor putin utilizate ;
inchiriind (cand este posibil) anumite echipamente mai curand decat a le cumpara ;
recuperand imprumuturile care au fost consimtite de intreprindere.

Greselile de gestiune care conduc la diminuarea fondurilor de rulment

Scaderea fondurilor de rulment provine din cresterea imobilizarilor si/sau scaderea capitalurilor permanente :

Micsorarea

capitalurilor permanente

 

Cresterea capitalurilor

Permanente sau


Suprainvestire

depasirea bugetelor de investitii prevazute initial
investitii disproportionate in raport cu marimea intreprinderii (de exemplu cumpararea unui imobil complet atunci cand intreprinderea nu are nevoie decat de un singur etaj din acest imobil) ;
investitii inutile.

Nealocarea beneficiilor pentru rezerva

distribuirea totala a beneficiilor actionarilor ;
refuzul de a reduce dividendele (cazul unei intreprinderi care are dificultati financiare dupa o perioada lunga de rezultate bune).

Alegerea gresita a datoriei

Capitalurile permanente scad datorita rambursarii imprumuturilor pe termen mediu si lung. Nu trebuie supraestimate capacitatile intreprinderii luand de exemplu modalitatile de rambursare prea rapide).

Scaderea fondurilor proprii

Din rezultatele negative se vor scadea fondurile proprii si se vor diminua deci capitalurile permanente.

REDUCEREA NEVOII DE FOND DE RULMENT

Nevoia de fond de rulment cuprinde urmatoarele 3 pozitii principale :

stocurile
creantele clientilor
datoriile furnizorilor.

Pentru a reduce nevoia de fonduri de rulment trebuie :

rotatia stocurilor

diminuand nivelul stocului necesar pentru o cifra de afaceri determinata. Pornind de la prevederile bune de vanzare luna de luna, se pot prevedea destul de usor stocurile si atunci cand materiile prime si marfurile sunt realmente necesare. Atunci cand vanzarile scad, trebuie revizuite comenzile de materii prime si de marfuri. Atunci cand vanzarile cresc mai mult decat s-a prevazut, trebuie, de asemenea, sa se revada aceste comenzi (si conditiile de plata.). Trebuie avute in vedere cumpararile anticipate ale unei comenzi viitoare sau cumpararea pentru prevenirea cresterii preturilor ;
reducand durata procesului de fabricatie (imbunatatirea productivitatii : cumpararea de masini mai rapide si eliminand timpi morti si etapele de strangulare) ;

Cresterea rotatiei clientilor

limitand sau reducand creditul acordat clientilor (si facandu-l respectat, si in acest caz trebuie sa avem o urmarire riguroasa ;
incitand clientul sa plateasca in numerar (facandu-l, de exemplu, o reducere).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1001
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site