CREDITUL IN ECONOMIA CONTEMPORANA

Tehnici bancare privind operatiile de creditare ale clientelei

Continut

Trasaturi

Tehnici bancare de creditare

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE SI TERMINOLOGIE

Creditarea in Romania atat a Pf. cat si a Pj se face in conformitate cu Normele BNR .

In acelasi timp fiecare Banca isi stabileste norme interne de creditare proprii, atasandu-le proceduri , tehnici si programe informatice adecvate strategiilor managementului eficient a acestor foarte importante active bancare.

Aceaste Norme se aplica tuturor operatiunilor de credit si altor angajamente oferite de Banca clientilor sai. Ele cuprind principiile de baza ale activitatii de creditare pentru contrapartide rezidente si nerezidente, persoane juridice, persoane fizice, liber profesionisti, banci si societati financiare.

In intelesul acestor norme :

'Credit' reprezinta toate operatiunile de credit si alte angajamente acordate de B. Creditele se acorda numai clientilor, cu exceptia bancilor si institutiilor financiare, care pot beneficia de credite si fara a fi clienti ai Bancii.

Pentru o mai buna intelegere vom defini Creditul prin prisma continutului sau intrisec ca fiind: operatiunile prin care se iau in stapanire imediata resurse , in schimbul unei pronisiuni de rambursare viitoare , in mod normal insotita de plata unei dobanzi care remunereaza pe imprumutataor.

Esetial de retinut este procesul prin care o valoare actuala se transmite de catre un creditor (investitor sau imprumutator ) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa o ramburseze ( sa o restituie) dupa un timp (perioada de creditare) in conditiile stabilite , specificate, in acordeul de credit ( contractul de creditare) in cadrul caruia debitorul se angajeaza (promite) sa plateasca o dobanda pentru a remunera pe creditor .

"Client" reprezinta o persoana fizica sau juridica care are deschis un cont in cadrul Bancii.

"Contrapartida" reprezinta un Client care beneficiaza de un credit din partea Bancii.

"Grup de persoane" reprezinta un grup de persoane fizice sau juridice sau societati aflate sub controlul efectiv al acestora, care actioneaza impreuna.

O societate se afla sub controlul efectiv al unei persoane in situatiile in care persoana fizica sau juridica:

detine cel putin 50% din drepturile de vot intr-o societate,

are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor Consiliului de Administratie al unei societati, sau

poate decide sau influenta asupra gestiunii si politicii de afaceri a unei societati.

"Un singur debitor" reprezinta orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care Banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele in sensul ca:

una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control, sau

nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc pentru Banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca unele dintre ele vor intampina dificultati de rambursare, una sau celelalte vor intampina dificultati similare (de ex. sunt afiliate, au aceeasi conducere, au garantii incrucisate, au interdependenta comerciala directa care nu poate fi substituita pe termen scurt, sunt membrii aceleiasi familii)

Definirea si caracteristicile fiecarui credit oferit de Banca face obiectul unor instructiuni sau proceduri specifice, aplicabile de catre intreg personalul implicat in activitatea de creditare.

Se observa de la inceput ca problema creditului si a procesului de creditare are cel putin :

o abordare juridica : creditul exprima o conventie intre creditori si debitori si serveste sustinerii si dezvoltarii procesului de productie , de investitii , circulatiei marfurilor , etc;

o abordare economica : creditul exprima relatii de repartirie a unei parti din Produsul national sau Venitul national , in vederea satisfacerii unor nevoi de capital.

In economia de piata necesitatea creditului este obiectiv determinata , procesul reproductiei sociale determinand relatii de creditare ( imprumut) care armonizeaza disponibilitatilele de resurse financiare (capitalul de imprumut) aparute in acest proces cu nevoile suplimentare de capital .

Este un proces de piata pe care actioneaza cererea si oferta de capital si se stabileste un pret numit dobanda.

2. FUNCTIILE CREDITULUI .

Din multitudinea de opinii ale specialistilor in legatura cu numarul de functii ale creditului si continutul acestora, impartasim teoria care fundamenteaza , argumenteaza si atribuie creditului , ca si categorie financiata , trei functii :

functia de repartitie ;

functia de control;

functia de emisiune.

Functia de repartitie ( sau functia distributiva ) a creditului se manifesta prin doua mari procese economice : de mobilizare si de redistribuire a trei categorii de resurse financiqare din economie, si anume :

capitalurile disponibile ,degajate temporar din circuitul economic de productie si circulatie a marfurilor;

capitalurile rentierilor;

economiile si veniturile diferitelor clase si paturi sociale.

Capitalurile disponibile ,degajate temporar din circuitul economic de productie si circulatie a marfurilor; sunt efectul conjugat al multor procese si factori care actioneaza in economie , de exemplu :

Modul de circulatie a capitalului fix : parte de amortisment degajata din circuit se depoziteaza (se pastreaza in banci) de catre agentul economic , unde devine un capital disponibil in intervalul de la formare si pana in momentul inlocuirii capitalului fix in forma fizica si in acest context el va fi baza pentru procesul de creditare si banca il va utiliza ca atare.

Modul de circulatie a capitalului de lucru ( capitalului circulant) : o parte din acest capital , concretizata in incasarile din vanzarea productiei , atata cat se pastraza in banci, este mobilizata spre plasamente , spre creditare, . Acest lucru este posibil datorita faptului ca avansarea capitalului circulant intr-un nou ciclu de productie se face in mod treptat , ulterior constituirii lui.

Capitalul marfa ( produsele finite destinate vanzarii) : facturat si vandut dar incasat la un anumit interval de timp convenit intre participantii la actul comercial ( vanzarea pe datorie ) . Vanzarea pe datorie da nastere creditului comercial , care se poate tranforma in credit bancar daca furnizorul va solicita bancii , de exemplu , un credit pe documente sau un credit de descoperire de cont temporara, sau solicita bancii scontarea unor efecte de comert ( bilete la ordin de exp. ) , etc.

Modul de acumulare a capitalului : partea din profitul destinat reinvestirii pastrat la banca din momentul constituirii si pana in momentul transformarii fizice in active fixe sau circulante , poate fi destinat creditarii.

Modul de plata al salariilor , etc.

Capitalurile rentierilor : sunt resurse financiare care au parasit definitiv sfera (circuitul) productiei sau al circulatiei marfurilor , se afla in banci sub forma de depozite la termen pentru care proprietarul (deponentul ) este remunerat de banca cu o anumita dobanda . Este o solutie de investire pe termen mediu si lung preferata de detinatorii de astfel de capital , care nu risca si se multumesc cu o rata de fructificare mai mica decat cea oferita de alte tipuri de plasamente ( bursa de exemplu) .

Economiile si veniturile diferitelor clase si paturi sociale : sunt resurse provenite din salarii , pensii , chirii , rente , etc pa care detinatorii prefera sa la depuna in banci , de regula pe termene scurte.

Capitalul de imprumut = suma tuturor acestor resurse financiare , mobilizate din economie si depuse in banci , sunt metamorfozate prin intermediul procesului de creditare si a creditului in asa numitul capitalul de imprumut si sub aceasta forma sunt indrumate ( repartizate, plasate , ) pentru satisfacerea anumitor nevoi de capital.

In raport cu capitalul real , capitalul de imprumut are unele caracteristici :

creditorul transfera debitorului prin credit doar capacitatea capitalului de imprumut de a aduce profit (doar valoarea de intrebuintare);

capitalul de imprumut are o forma specifica de miscare B (bani) - B ( bani) fata de miscarea capitalului real B - M (marfa) - B .

capitalul de imprumut are o dubla existenta si anume : este capital proprietate in mana creditorului si pe de alta parte capital de folosinta in mana debitorului.

are o forma specifica de transferare si anume transferul lui de la creditor catre debitor nu se suprapune ( nu este dublat) , in acelasi timp ,cu un transfer echivalent de la debitor spre creditor;

Functia de control a creditului este strict dimensionata (circumscrisa) la nivelul relatiilor de creditare si priveste intreaga activitate a firmei sau grupului de firme creditat .

Functia de emisiune a creditului se manifesta prin capaciatatea acestuia de a crea mijloace de plata suplimentare in economie (moneda noua in economie rezultat al procesului de creatie monetara) , functie izvorata din particularitatea banilor de cont de a sa multiplica.

3. PRINCIPII GENERALE DE CREDITARE

Acordarea creditelor se realizeaza numai cu respectarea reglementarilor legale in vigoare, a documentelor normative interne si a competentelor interne de aprobare.

Creditele se acorda in moneda locala si /sau in toate devizele cotate de catre BNR, in conditiile de cost stabilite de catre Comitetul de Directie al Bancii. Deviza unui credit se stabileste in functie de cererea clientului, luand in considerare specificul activitatii acestuia si riscul de schimb sub-adiacent.

Pretul creditului (dobanda si comisioanele bancare) se stabileste de catre Banca, prin negociere cu clientul si reprezinta remunerarea Bancii pentru riscul asumat.

In functie de tipul creditului si de beneficiar, pretul poate fi :

indexabil, compus dintr-o referinta locala sau internationala (benchmark) plus o marja exprimata in procente,

fix pe o anumita perioada,

revizuibil la discretia Bancii,

un procent din valoarea creditului.

In plus fata de acest pret de baza, Banca mai percepe si alte comisioane pentru anumite tipuri de credite: de analiza de dosar, de gestiune, de neutilizare, etc.

La acordarea creditelor B analizeaza si respecta reglementarile legale privind expunerea Bancii fata de client si fata de grupul din care face parte clientul, reglementarile privind cunoasterea clientelei, prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii Bancii in scopul finantarii actelor de terorism.

Principiile care trebuie sa primeze in activitatea personalului implicat in acordarea creditelor sunt:

Prudenta - intreaga analiza de credit va avea in vedere principiul prudentei bancare, in ceea ce priveste analiza contrapartidei, (a firmei, a asociatilor/actionarilor si/sau a conducatorilor ei) a documentatiei de credit si a garantiilor oferite.

Responsabilitatea - fiecare persoana implicata in circuitul de aprobare al unui dosar de credit va analiza cu maxima responsabilitate necesitatea creditului respectiv, precum si riscurile asumate de Banca prin acel credit. Responsabilitatea se manifesta si printr-o atitudine constructiva si flexibila fata de cererile clientilor, fara a pune insa in pericol pozitia de risc a Bancii. Responsabilitatea este individuala se asuma prin semnarea propunerii de credit si apartine in principal conducerii B .

Bunul simt - va guverna toate deciziile de creditare. Orice dosar de credit va fi constituit numai dupa ce contrapartida este indeajuns studiata pentru a nu pune in pericol pozitia de risc a Bancii sau a-i prejudicia buna reputatie ("Cunoaste-ti clientul"), precum si pentru a determina cea mai buna combinatie de facilitati de credit necesara pentru buna functionare a respectivei contrapartide.

Rigurozitatea - toate propunerile de credit se fac in forma scrisa si cuprind toate elementele/piesele scrise necesare pentru luarea unei decizii. Punerea la dispozitie a creditelor se face numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor mentionate in decizia de aprobare si dupa semnarea contractului de credit si inregistrarea garantiilor;

Rentabilitatea - decizia de creditare se ia in functie de rentabilitatea globala a operatiunilor clientului. Creditul - in special cel catre persoane juridice - va constitui numai o baza pentru obtinerea si intretinerea de rulaje ale conturilor comerciale.

4. NOTIUNEA DE GRUP DE CLIENTI.

Persoane aflate in relatii speciale cu Banca

Banca urmareste permanent si raporteaza, in conformitate cu regulamentele interne si ale Bancii Nationale, expunerea de credit fata de grupuri de clienti/un singur debitor si fata de persoanele aflate in relatii speciale cu Banca.

Toate creditele acordate membrilor unui grup de clienti, indiferent de tip, durata sau obiect, vor fi consolidate respectandu-se notiunea de "singur debitor". In acest spirit, Banca va identifica relatiile de proprietate si economice dintre membrii grupului si va evita finantarea fluxurilor comerciale intre membrii aceluiasi grup.

Persoanele aflate in relatii speciale cu banca sunt definite conform reglementarilor in vigoare ca fiind orice membru din grupul de persoane aflate in relatii speciale.

Dezvoltand aceasta specificare " grupul de persoane aflate in relatii speciale cu un membru al grupului institutiei de credit este acel grup reprezentat de :

ceilalti membri ai grupului institutiei de credit;

membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor asupra caruia grupul institutiei de credit: - are o influenta semnificativa; sau

- exercita o influenta semnificativa;

membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor care:

- are o influenta semnificativa asupra grupului institutiei de credit sau

- exercita o influenta semnificativa asupra grupului institutiei de credit;

membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor impreuna cu care grupul institutiei de credit intreprinde o activitate economica si impreuna cu care grupul institutiei de credit:

- are controlul comun asupra acesteia; sau

- exercita controlul comun asupra acesteia.

O categorie speciala de clienti este, conform reglementarilor legale in vigoare, personalul B si familiile acestuia care va avea acces la credite in conditiile prevazute in instructiunile specifice.

Prin personal se intelege:

grupul reprezentat de salariatii unei entitati din cadrul grupului institutiei de credit, angajati cu contract individual de munca, precum si

celelalte persoane care, impreuna cu fiecare salariat, formeaza un grup reprezentand un singur debitor, in speta membrii familiei salariatului.

RISCURILE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE

Nu exista activitate bancara fara riscuri !

1.Riscul bancar poate fi definit :

- drept posibilitatea ca intr- o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere ,sau

sau fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii , diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi.

Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect normala , echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : " Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare'' ????? sau altfel spus ,,Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim '' ?????

Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice , proceduri si tehnici foarte complexe , construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control , monitorizare si combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea.

La baza acestei constructii anti risc stau principiile enuntate mai sus si mai cu seama principiul prudentialitatii bancare alaturi de care se afla reglementarile interne dar si cele externe - din tara si internationale - care obliga B la actiuni prudentiale si de maxima siguranta.

In general, riscurile se regasesc in urmatoarele patru categorii:

• Riscuri financiare , care la randul lor cuprind doua tipuri de risc :

- riscurile pure - incluzand riscul de lichiditate , riscul de credit si riscul de solvabilitate - pot avea ca efect o pierdere pentru banca daca nu sut corect gestionate ;

- riscurile speculative , bazate pe arbitrajul financiar , care pot avea drept rezultat un profit, in cazul in care arbitrajul este corect ,sau o pierdere , daca arbitrajul este incorect. Din categoria riscurilor financiare speculative fac parte riscul ratei dobanzii, riscul valutar, si riscul pretului ( sau pozitiei) de piata.

Riscurile operationale sunt asociate organizarii si functionarii sitemelor interne ale bancii , incluzand sistemele compiuterizate si alte tehnologii. Acestea mai sunt asociate si conformitatii cu politicile si procedurile bancare , precum si cu masurile indreptate impotriva managementului necorespunzator si fraudei.

Riscurile afacerii sunt asociate mediului in care activeaza banca , inclusiv preocuparilor macroeconomice si de politici, factorilor legali si de reglementare , precum si infrastructurii si sistemului de plati existente la nivelul intregului sector financiar

Riscurile aparitiei de evenimente includ toate tipurile de riscuri exogene care , daca s-ar materializa , ar putea pune in pericol operatiunile unei banci sau ar putea dauna conditiei financiare si gradul de adecvare a capitalului respectivei banci.

Fara indoiala ca aceasta structura a riscurilor cum mai ales schimbarea rolului "riscurilor vedete" la un moment dat, cunoaste dinamici nemaintalnite pana acum datorate in fond schimbarilor profunde din mediul economic si implicit bancar , atat la nivelul unei tari cat si la nivelul intregii lumi.

In ultimul deceniu, inovatiile rapide de pe pietele financiare si internationalizarea fluxurilor financiare au modificat sectorul bancar , facandu-l aproape de nerecunoscut. Atat procesul tehnologic cat si liberalizarea au oferit noi oportunitati pentru bancile si institutiile nebancare exercitand presiuni competitive sporite asupra acestor entitati.

Cresterea pietelor financiare internationale si o mai mare diversitate a instrumentelor financiare au permis bancilor un acces mai mare la finantare. In acelasi timp pietele s-au extins si au aparut oportunitati de dezvoltare a unor produse noi si de furnizare a unei game mai largi de servicii.

In timp ce ritmul acestor schimbari difera de la o tara la alta , bancile de pretutindeni au devenit in general mai implicate in procesul de dezvoltare a noilor instrumente , produse, servicii si tehnici. Practica bancara traditionala - bazata pe constituirea de depozite si acordarea de credite - este astazi doar o parte din activitatea tipica a bancilor fiind adesea si cel mai putin profitabila.

Noile activitati bazate pe informatii , cum ar fi tranzactionarea pe piete financiare si generarea veniturilor cu ajutorul comisioanelor , reprezinta acum sursele majore de profitabilitate ale bancilor .

Inovatia financiara a adus insa cu ea si instrumente foarte complicate , din punct de vedere tehnic , si putin intelese de cei care nu sunt experti , in timp ce altele ridica probleme complexe in ceea ce priveste masurarea , gestionarea si controlul riscurilor. Mai mult decat atat profiturile asociate unor astfel de instrumente sunt mari si , intocmai pietelor financiare din care sunt derivate , ele sunt de asemenea si foarte volatile , si in acest fel expun bancile la grade noi sau mai ridicate de risc.

In prezent exista preocuparea generala ca inovatia financiara in sectorul bancar , in special in ceea ce priveste instrumentele extrabilantiere , poate avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul intregului sistem bancar. ( in special in cazul riscului valutar si riscului ratei dobanzii).

La jumatatea lunii aprilie 2007 [1] se publica un studiu realizat de catre prestigioasa firma in furnizarea de servicii profesionale si consultanta, Deloitte & Touche USA LLP, in care se afirma ca "Pe masura ce tot mai multe Consilii Directoare isi asuma responsabilitatea supravegherii management-ului riscului, este necesara o crestere a interesului fata de factorii de risc mai putin traditionali "

Conform celei de-a cincea editii a studiului referitor la management-ul riscului la nivel global, Consiliile Directoare ale companiilor de servicii financiare exprima un interes crescut fata de management-ul riscului, fapt ce necesita realizarea de investitii suplimentare si manifestarea unui grad sporit de atentie din partea management-ului.

Desi Directorii companiilor de servicii financiare au catalogat metodele de management al riscului ca fiind extrem de eficiente, atunci cand au facut referire la piata, la riscul de credit si lichiditate (70% - 80%), subiectii au recunoscut ca nu au dezvoltat procese si sisteme de gestionare eficienta a factorilor de risc maiputin traditionali.

Doar 47% dintre acestia considera ca institutia pe care o conduc este foarte eficienta atunci cand se face referire la gestionarea riscurilor asociate continuitatii afacerii / securitatii TI (Tehnologiei Informatiei), 43% cand este vorba de gestionarea riscului operational si riscului vanzatorului si 35% in cazul riscului geopolitic.

Tot mai multe institutii manifesta un interes ridicat fata de managementul riscului.
Directorii participanti la studiu au aratat ca, in prezent, 70% din Consiliile Directoare au responsabilitatea gestionarii riscului, inregistrand o crestere de 11% fata de anul 2004, respectiv 13% fata de anul 2002. Numarul institutiilor in care exista functia de Director de Risc a atins noi cote, 84% din reprezentantii companiilor au declarat ca au un Director de Risc, fata de 81% cat arata studiul din 2004. 8% din institutiille participante la studiu intentioneaza sa infiinteze o astfel de functie.

"Eficienta management-ului de risc este esentiala in cadrul institutiilor financiare", a declarat Edward Hida, partner in cadrul Deloitte & Touche LLP. "Asteptarile companiilor de servicii financiare in acest domeniu, continua sa creasca, printr-o gama extinsa de componente care cuprinde organisme de reglementare, agentii de rating, investitori si legislatori. Desi in materie de management al riscului s-a inregistrat un progres considerabil, mai sunt foarte multe lucruri de realizat pentru a ajunge la o abordare cuprinzatoare. Aceasta abordare ar trebui sa identifice, sa evalueze si sa gestioneze eficient intreaga gama de factori de risc cu care se confrunta firmele de servicii financiare."

Studiul Deloitte mai arata ca "Eficientizarea metodelor de management al riscului" s-a concentrat pe factorii importanti de risc cu care se confrunta firmele de servicii financiare in prezent. Participantii la studiu au fost Directori de Risc sau omologi ai acestora din 130 de institutii din intreaga lume. Principalele firme participante au fost institutiile comerciale si financiare, precum si bancile de retail; valoarea totala a activelor companiilor participante la studiu atingand aproximativ 21 trilioane de dolari.

Doar 35% dintre Directori au declarat ca institutiile pe care le conduc au implementat deja programe de management al riscului, in timp ce, o treime (32%) sunt pe punctul de a implementa aceste programe.

Companiile care au implementat programe de management al riscului au raportat castiguri considerabile - aproximativ trei sferturi dintre Directorii companiilor cu initiative de management al riscului, au declarat ca valoarea totala a acestor programe a depasit costurile. Aceasta valoare este mai alesc alitativa.

Printre altele, studiul arata ca:

Mai bine de 70% din Directori au declarat ca firmele pe care le conduc au pus la punct programe pentru implementarea Basel II. In aceeasi ordine de idei, numeroase institutii inca mai au foarte multe de realizat pentru a ajunge la standardele impuse de Basel II.

Desi mai bine de 60% din Directori au declarat ca au utilizat ''valoarea la risc'' in cazul veniturilor fixe, schimbului valutar si actiunilor, mai putin de o treime au afirmat ca au intrebuintat acest indicator intr-un grad mai redus in cazul titlurilor garantate cu portofolii de creante ipotecare (asset-backed securities), produselor structurate, instrumentelor derivate de credit si produselor energetice.

In ceea ce priveste riscul operational, doar unul din patru Directori a declarat ca sistemele de management al riscului operational utilizate au fost foarte eficiente in cazul raportarii si colectarii de date. Dintre acestia mai mult de doua treimi au declarat ca aceste sisteme au fost cat de cat rentabile.

Mai bine de doua treimi dintre Directori au raportat o cresteri a cheltuielilor legate de management-ul riscului realizate in ultimii doi ani.

Fara a diminua comportamentul prudential fata de celelalte grupe de risc , literatura de specialitate si mai ales practica bancara moderna acorda o atentie deosebita pentru doua categorii de riscuri , si anume :

riscul de creditare si

riscul operational

2. Riscul de creditare si Regulile de creditare bancara

Riscul de creditare: reprezinta pierderea pe care Banca ar putea-o suferi in urma nerambursarii creditelor acordate. Acestea includ - riscurile individuale (de lichiditate, de insolvabilitate, lipsa de lichiditate a garantiilor aferente creditelor - in caz de executare silita).

ATENTIE : sunt considerate cele mai periculoase riscuri din activitatea bancara !!!!!

RC. este apreciat , controlat , calculat . monitorizat si dimensionat pe baza unei analize temeinice potivit principiului celor 6 C ai creditului , care de fapt dau insasi regulile creditarii bancare, care, in sinteza , sunt :

Caracterul clientului : descris prin integritate , onestitate , educatie si reputatie sociala, modul de respectare a promisiunilor in afaceri;

Capacitatea : legalitate si legitimitatea clientului de a solicita creditul si de a fi creditat, statutul sau juridic, etc.

Cash- ul si capitalul : vizeaza pe de o parte posibilitatea afacerilor clientului de a genera suficiente lichiditati sub forma de venituri sau /si fluxuri de numerar ( asigura capacitatea de rambursare la scadenta a creditului si atasatelor acesuia) , iar pe de alta parte proportia de participare a clientului cu capital propriu la finantarea afacerii si implicit gradul de creditare a acesteia.

Competenta clientului : accentul fiind pus pe legalitatea si profitabilitatea afacerilor derulate , inclusiv a celei ce urmeaza a se credita , prudenta in afaceri , strategiile de piata , politicile privind solvabilitatea, lichiditatea si trezoreria firmei , situatia financiara prezenta si viitoare , garantia unui management competent al afacerii.

Conditiile : relevandu-se cu precadere relatia clientului cu mediul de afaceri , pozitia acestuia pe diferite piete, capacitatea de a raspunde provocarilor de pe piata , calitatea relatiilor clientului cu partenerii , inclusiv cu mediul bancare , etc.

Controlul : constand din actiunile periodice ale bancii de verificare a modului in care clientul respecta conditiile stabilite la creditare , normele si procedurile bancare si nonbancare , inclusiv cele de etica afacerilor.

Unii autori adauga si dau aceiasi importanta ca si acestor princii unelor reguli de creditare intre care amintim doar urmatoarele :

Calitatea garantiei creditului , prin care se stabileste daca exista capacitatea ramursarii creditului din afacere fara a se recurge la giranti , daca sunt oferite garantii adecvate si suficient de substantiale pentru a se asigura soliditatea dreditului. Debitorul prin garantiile oferite isi asuma riscul afacerii alaturi de banca si astfel devine prudent.

Creditul nu trebuie acordat daca sursele rambursarii nu pot fi cunoscute sau sunt speculative , precum si in cazul in care nu se cunoaste destinatia creditului solicitat;

Sursele colateralului (al activelor clientului ) precum si cele ale rambursarii sa nu afecteze reputatia bancii sau sa fie sanctionate de lege;

Valorificarea garantiilor sa fie sursa secundara si nu cea principala pentru rambursarea creditului:

Creditul acordat trebuie sa se refere la o strategie de afaceri a clientului creditat agreata de banca iar utilizarea acestuia sa poata fi urmarita.

Modalitatea de finantarea care sa fie adecvata nevoilor clientului

Tipul, structura si valoarea garantiilor trebuiesc sa fie aferente facilitatilor solicitate . Facilitatile pot fi acordate numai daca riscul este mentinut intre limitele considerate acceptabile

alte conditii de creditare astfel incat pozitia de risc a bancii sa fie protejata ;

Prin aplicarea corecta a principiilor de creditare practic sunt abordate o serie de aspecte care intr-o buna masura fac permisa reducerea considerabila a gradului de incertitudine practic de limitare a riscului de nerambursare integrala si la scadenta a creditului si/sau de neplata a dobanzii aferente acestuia.

Toate operatiunile de credit precum si toate contrapartidele vor avea o cotatie de risc, stabilita pe baza elementelor financiare si nonfinanciare, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Modul de stabilire al acestei cotatii de risc se regaseste in instructiunile specifice.

Cotatiile de risc sunt validate de catre responsabilul de risc, conform nivelului de competenta, cu exceptia creditelor aprobate in baza competentelor individuale si a celor catre persoane fizice analizate prin aplicatii informatice pe baza de scor.

Originea si componentele riscurilor operationale - aplicatie in BRD - Groupe Societe Generale

In contextul economic si financiar extrem de novator al ultimilor ani , asa cum l-am creionat mai sus , este foarte clar faptul ca Banca Romana Pentru Dezvoltare ca membra a unui holding financiar de dimensiunile si prestanta Societe Generale din Paris se va conforma ,in ceeace priveste managementul riscurilor operationale, conceptiilor si practicilor internationale si va aplica intr-o maniera speciala , fara retinere , filozofia , strategiile si procedurile in materie ale firmei mama. De exemplu utilizarea metodei AMA (Advanced Measurement Approach) de calcul a capitalului reglementar al riscului operational pentru care Socit Gnrale a primit acordul de la Regulatorul francez (Comisia Bancara) , la inceputul anului trecut.

In acelasi timp ,ca entitate economica romaneasca , banca trebuie sa-si stabileasca un cadru pentru guvernanta corporatista si managementul riscurilor in contextul romanesc de manifestare a acestora, in conformitate cu elaborarile autoritatilor de reglementare si a autoritatilor de supraveghere bancara din tara noastra.

Dupa stabilirea acestui cadru de manifestare generala , constructia conducerii corporatiste bancare in materie de riscuri continua in BRD - Groupe Societe Generale prin definirea conceptiei proprii privind originea si componentele riscurilor operationale. Fundamentul acestui demers extrem de important banca il gaseste acum in materialele elaborate de catre Comitetul Basel II.

Riscul operational reprezinta marea surpriza de ansamblu a abordarii Basel II. si este prezentat si structurat pe trei axe, astfel :

Ce este de fapt riscul operational?

Conform Comitetului Basel II, riscul operational este riscul de pierderi directe si indirecte rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe.

Sau , conform definitiei date de catre BIS (Bank for International Settlements) riscul operational intr-o banca este riscul de pierderi rezultate prin efectul imperfectiunilor , deficientelor, neglijentelor manifestate in activitatea personalului angajat de banca respectiva , a deficientelor in insasi structura procedurilor interne utilizate sau a sistemelor folosite , sau rezultate in urma unor evenimente externe.

Provocarile aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toata atentia: impactul unui astfel de risc se propaga in intreaga banca si poate afecta relatia cu clientii si satisfactia lor, fara ca implicatiile cantitative, valorice sa poata fi masurate cu exactitate.

Riscurile operationale nu sunt inca bine inventariate, nu sunt obiectul unei inregistrari istorice a evenimentelor (arhivare) si a consecintelor lor, dar au audienta din ce in ce mai mare in banci si exista preocupari pentru gestionarea lor corespunzatoare.

Masurarea riscului operational este realizata direct de catre banca, iar un prim pas esential este inventarierea lor pe categorii si crearea unor metodologii care sa identifice, planifice si asume planuri de evitare a acestor riscuri ca si planuri de criza si remediere a efectului riscului operational, o data ce un eveniment din aceasta categorie a avut loc.

Chiar daca trebuie sa ne repetam, in domeniul riscului operational, bancile trebuie sa stabileasca noi procese, noi categorii de risc, modul de colectare si intretinere a datelor, precum si proceduri de prevenire a pierderii lor.

De asemenea, daca unele reglementari mai pot fi inca rafinate, anumite cerinte sunt clare indiscutabil si anume cele referitoare la impactul asupra sistemelor suport, intrucat date utilizate pana acum numai de ofiterii si analistii de credite, devin obiect de interes transparent si pentru functiile financiar-contabile din banca si devin informatii publice din foste informatii strict private, trebuind sa indeplineasca standarde mai inalte de acuratete si un model de performanta in utilizare corespunzator.

Sintetizand , BRD - Groupe Societe Generale , defineste riscul operational ca fiind riscul de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, rezultat din carente sau deficiente ale procedurilor, personalului si sistemelor interne sau din evenimente externe; include riscul juridic, dar exclude riscul strategic si de reputatie

Din studiul cauzisticii interne si externe precum si a impactului general al riscurilor , banca apreciaza ca din punctul de vedere al valorii pierderilor,riscul operational este riscul cel mai mare dupa riscul de credit, astfel:

Din aceasta perspectiva banca a structurat riscurile operationale in opt categorii de riscuri , astfel :

Intucat banca afirma deschis faptul ca nu limiteaza aceste structuri ,facem propunerea de completare a riscurilor operationale cu un risc suplimentar determinat de expansiunea fara precedent a retei de unitati teritoriale , mai ales in ultimul an. Trebuie sa remarcam faptul ca BRD - Groupe Societe Generale a ajuns la finele anului 2007 liderul de retea in mediul bancar romanesc cu un numar de 806 unitati , pornind de la 181 de unitati in anul 2003. In acelasi timp numrul angajatilor a crescut de la 4292 in anul 2003 la 8489 in 2007 , cu precizarea ca in piramida varstei angajatilor BRD -Groupe Societe Generale grupa celor cuprinsi intre 25 - 35 de ani detine o pondere de aproape 20%.

Fenomenul expansiunii rapide a retelei teritoriale bancare din tara noastra , este comentat sub aspectul generarii de riscuri operationale si in studiile de specialitate din lume.

De exemplu , intr-un material elaborat de firma Fitch in ianuarie 2007 [2] , se arata : 'Fitch este preocupata de expansiunea rapida a retelelor teritoriale ale bancilor romanesti, fenomen care ar putea constitui o sursa de risc operational suplimentar. Sectorul bancar romanesc a cunoscut o dezvoltare accelerata in ultimul timp si, cu timpul, va fi din ce in ce mai greu pentru bancile romanesti sa poata angaja personal bancar inalt calificat'.

Costurile operationale cu care se confrunta bancile romanesti au crescut, pe fondul expansiunii retelelor lor teritoriale, al recrutarii de angajati pentru noile sucursale, al cresterii importantei marketingului, ca efect al intensificarii concurentei in domeniu, precum si al modernizarii infrastructurilor informatice ale bancilor, mentioneaza studiul.

'Exista o criza de resurse umane in sisteul bancar romanesc, ceea ce forteaza bancile sa angajeze tineri fara experienta, acesta fiind un risc operational neacoperit in activitatea institutiilor financiare', declara, la jumatatea lunii noiembrie, Petru Rares, presedintele Consiliului de Adminstratie al Institutului Bancar Roman (IBR).

In prezent, in sistemul bancar romanesc lucreaza aproximativ 72.000 de angajati peste 10% fiind angajati numai in ultimul an.

In incheiere sintetizam riscurile la care se expune o banca (si in general sistemul bancar ) pe parcursul desfasurarii activitatii ei , astfel :

6.ELEMENTELE TEHNICE SPECIFICE CREDITARII

Principiile si regulile de mai sus sunt in conexiune cu si privesc urmatoarele elemente tehnice specifice creditarii bancare :

solicitantul creditului

cererea de creditare

garantiile creditului

punerea la dispozitie, urmarireasi ,reinnoirea si rambursarea creditelor

dobanzile si comisioanele

6.1. Solicitantul creditului

Acceptarea de catre o banca de a acorda unui credit , reflecta, in fapt , punctul sau de vedere cu privire la capacitatea de rambursare prezenta si viitoare a acestuia .

Decizia de creditare se adopta in urma unor analize foarte atente , in mod diferentiat pentru clientii noi si respectiv clientii traditionali , fideli bancii , si presupun administrarea unui volum destul de mare de informatii , referinte , date cu caracter "istoric" despre client si comportamentul acestuia consultand surse diverse de informare cum sunt :

Date furnizate de client:

- informatii despre afacere, obiectul sau concret de activitate - acestea trebuie sa fie analizate intr-o maniera critica de catre Banca intrucat provin de la o sursa subiectiva;

- informatii juridice - dosarul juridic al clientului;

- calitatea managementului firmei

- informatii financiare - documentele contabile;

- informatii privind garantiile propuse - titluri de proprietate, sarcini

Informatii exterioare:

- Centrala Riscurilor Bancare si Centrala Incidentelor de Plata - obligatoriu de consultat, cu exceptiile/limitarile prevazute de instructiunile specifice pe produs. In cazul unei societati care apartine unui grup de firme se va consulta CRB si CIP pentru firma care solicita facilitatea de finantare cat si pentru firmele care au angajamente in sold la B.

- Servicii de informare comerciala

- Servicii globale de la unitatile mama cum de exemplu Socit Gnrale Franta (responsabilii de mari clienti ai Socit Gnrale) pentru BRD di Romania

- Orice alte surse referinte din partea furnizorilor, clientilor, mijloacelor mass media, ORC,

6.2. Cererea de creditare

Aspectele ce urmeaza a fi luate in considerare atunci cand se analizeaza o cerere de creditare sunt in principal urmatiarele :

Competenta legala a solicitantului - care se probeaza cu actele constitutive ale firmei , cu hotarari emise (luate) de asociati privind delegarea ( indreptatirea)unei sau mai multor pf. sa angajeze firma in relatiile cu banca;

Destinatia creditului - care trebuie bine definita atat de catre client cat si de banca si consimtita de parti prin contractul de creditare.Se urmareste ca ob. creditului sa fie legal si in legatura cu activitatile curente ale firmei;

Volumul creditului - este un indicator extrem de important deoarece cuantumul sau exagerat poate declansa riscul de neplata ( de nerambursare ). Iar subdimensionarea nu reprezinta nici un sprijin pentru client sau mai mult ii pericliteaza succesul afaceri. Dimensionare corecta a creditului este sustinuta intre altele si de un cash - flow prin care se surprind lichiditatile curente , veniturile si cheltuielile , precum si castigul net prevazut a se realiza.

Variantele de plata. Perioada de rambursare a creditului - Cu ajutorul cash - flow- ului se identifica si durata de rambursare a creditului. De exemplu pentru o afacere care are nevoie de multe lichiditati rambursarea creditului se recomanda sa fie in rate valorice cat mai mici , esalonate pe o perioada de timp cat mai mare , in contextul proiectarii afacerilor firmei in parametrii economico - financiari considerati normali.

Mijloace de protectie impotriva riscurilor - Garantiile

Identificarea riscurilor aferente unui credit implica si identificarea unor solutii de neutralizare sau atenuare a acestor riscuri.

Pe langa perfecta cunoastere a clientului si analiza financiara, alte mijloace de protectie impotriva riscurilor sunt si garantiile.

Creditele acordate de Banca trebuie, in mod normal, garantate. In alegerea tipului de garantie cel mai potrivit pentru un anumit credit se va tine cont de: interesul de clientela (calitate si performante financiare) si calitatea garantiei (stabilitatea valorii garantiei in timp si lichiditatea sa).

Garantarea creditelor trebuie sa constituie doar o masura suplimentara de securitate, Banca estimand ca rambursarea creditului se va realiza din activitatea curenta a imprumutatului.

O atentie deosebita trebuie acordata situatiilor in care cadrul reglementar prevede constituirea de catre Banca de provizioane de risc de credit, datorita mixului de garantii si performante financiare ale imprumutatului. In aceste situatii este recomandata imbunatatirea garantiilor si/sau impunerea de clauze financiare in contractul de credit.

Bunurile aduse in garantie trebuie sa fie usor de evaluat, iar valoarea acestora sa fie relativ stabila in timp. In stabilirea acestei valori se va tine cont si de costurile de lichidare.

In cazul clientilor care beneficiaza de mai multe facilitati de credit din partea Bancii, se recomanda constituirea de garantii comune tuturor acestor facilitati, astfel incat riscurile Bancii sa fie acoperite printr-un "cos de garantii".

6.3.1. Garantii reale: ipoteca, privilegiul imprumutatorului, garantii reale mobiliare (Gajul cu si fara deposedare)

In aceasta categorie intra ipotecile si gajurile pe orice activ corporal sau necorporal, individual sau generic, prezent sau viitor, apartinand imprumutatului sau unui garant tert.

Puncte cheie:

Valoarea estimata a activelor corporale imobilizate care fac subiectul ipotecilor sau privilegiului imprumutatorului;

Valabilitatea si publicitatea contractului de garantie - se vor urmari modelele si precizarile din instructiunile specifice de garantare a creditelor;

Bunurile ipotecate sau gajate trebuie asigurate (atunci cand tipul activului o permite), iar polita de asigurare cesionata in favoarea Bancii

6.3.2. Garantiile personale: fidejusiunea, garantii bancare, garantii guvernamentale, garantii financiare emise de fonduri de garantare, avaluri.

La acceptarea acestor tipuri de garantii se va verifica intotdeauna acceptabilitatea lor, din punctul de vedere al riscului sau al textului, fie prin obtinerea unui text conform cu instructiunile specifice, fie prin obtinerea avizului din partea departamentelor de specialitate din Centrala.

Scrisorile de angajament (oferite de societatile din grup pentru afiliatele lor) pot lua forma unor scrisori de confort sau de garantie. Acestea pot fi luate in considerare in cazul marilor grupuri locale si internationale, avandu-se in vedere onorabilitatea si soliditatea financiara a intregului grup, certificata de un auditor, de preferinta international, acceptat de catre Banca. De asemenea, in bancile mari cum este BRD , in cazul marilor grupuri urmarite centralizat de catre responsabilii de mari din clienti din cadrul Socit Gnrale Franta, scrisorile de angajament pot imbraca si forma unor protocoale globale de finantare semnate de Socit Gnrale cu acesti clienti.

6.3.3. Alte garantii

In aceasta categorie intra orice alte tipuri de garantii acceptabile de catre Banca, cum ar fi:

asigurarea riscului de neplata a ratelor si/sau dobanzilor la o societate de asigurare agreata de Banca;

garantii emise de fonduri de garantare acceptate de Banca;

garantiile autoritatilor locale;

cesiunea drepturilor de incasare din acreditive irevocabile deschise la Banca in favoarea beneficiarului de credit sau a intermediarului exportului, daca acesta din urma este client al Bancii

6.3.4. Clauzele speciale

Acestea reprezinta conditii speciale impuse de Banca imprumutatilor sai, in scopul ameliorarii performantelor financiare ale acestora sau a limitarii riscului Bancii. Aceste clauze pot fi inserate in contractele de credit atunci cand, in urma analizei de credit, se considera ca ar fi oportun.

Acestea pot fi (indicativ):

interdictia de distribuire a dividendelor/rambursare a unor imprumuturi intragrup sau catre asociati (dividende/loan restrictive covenants);

interdictia de gajare a activelor - in scopul conservarii pozitiei de risc a Bancii in raport cu viitori imprumutatori (negative pledge);

clauza de rulaj minim prin Banca (turnover clause);

garantie incrucisata intre mai multe firme ale unui grup (cross guarantee);

exigibilitate incrucisata pentru mai multe firme ale unui grup/mai multe facilitati ale aceluiasi client (cross default);

clauza de mentinere a managementului imprumutatului pe toata durata creditului (management clause);

clauza de mentinere a actionariatului pe toata durata creditului (ownership clause);

impunerea mentinerii sau atingerii unor anumiti indicatori de bilant (financial covenants);

6.3. Acoperirea cu garantii

Modul de acoperire cu garantii a riscurilor in activitatea de creditare este o problema extrem de importanta care priveste de opotriva pe banca si pe client .

De aceea negocierile care se fac pe aceasta tema si rezultatul lor trebuie sa asigure , pe de o parte , banca ca in cazul imposibilitatii de rambursare a creditului ea are reale posibilitati de despagubire din garantiile aduse de client si pe de alta parte clientul nu trebuie impovarat cu blocarea nejustificata a unor resurse ( capital fix sau circulant ) .

Din cele expuse in acest subcapitol precum si din tabelul de mai jos se vede clar ca garantiile sunt clasificate in functie de mai multi factori cum ar fi : gradul de lichiditate ( adica acea calitate a lor de a fi transformate imediat si fara costuri mari in lichiditati) ,continutul , structura , provenienta si starea lor calitativa , etc.

In fuctie de aceasta clasificare garantiile se cuprind in contractele de garantii la valoarea lor ajustata si nu la valoarea lor nominala sau comerciala , astfel:

Modul de determinare a gradului de acoperire cu garantii

Nota : la aprecierea ponderii de risc se va acorda o atentie deosebita  :

- amplasamentului bunurilor ipotecate / gajate (mediu rural sau mediu urban, zona de centru sau zona periferica, s.a.);

-calitatatii asiguratorului (in cazul politei de asigurare), companiei mama, etc.

Gradul de acoperire cu garantii se calculeaza pe total client, si va cuprinde toate angajamentele, atat bilantiere, cat si angajamentele extrabilantiere, dupa formula :

Grad de acoperire cu garantii (%) = ^{Total garantii ponderate}

^{Total angajament}

6.4. Punerea la dispozitie, urmarirea, reinnoirea si rambursarea creditelor

Creditele se pun la dispozitia clientilor in toate unitatile autorizate ale Bancii.

Punerea la dispozitie a creditelor se face dupa indeplinirea tuturor conditiilor de acordare si dupa verificarea:

existentei aprobarii creditului in forma scrisa si semnata;

existentei si corectitudinii contractelor de credit si de garantie si indeplinirii formalitatilor de publicitate a garantiilor;

inregistrarii corecte in contabilitate a garantiilor aferente;

indeplinirii tuturor conditiilor precedente prevazute in contractul de credit, acolo unde este cazul;

existentei documentelor justificative ale tragerii, acolo unde este cazul.

Pe perioada de creditare, creditele sunt urmarite pentru a se preintampina posibile pierderi/nerambursari la scadenta.

Vor fi permanent monitorizate:

semnalele care ar putea indica inrautatirea conditiei economice a imprumutatului;

existenta continua si buna conditie a garantiilor reale sau personale;

indeplinirea continua a conditiilor solicitate prin contractul de credit, acolo unde este cazul;

orice alte elemente care ar putea afecta pozitia de risc a Bancii.

De asemenea, se vor urmari modul si gradul de utilizare a creditelor.

Creditele se reinnoiesc la cererea scrisa a clientului sau automat in cazul celor cu caracter revolving. Dosarul de reinnoire a creditului va contine, pe langa elementele enumerate in instructiunile specifice, si un sumar al modului de utilizare a facilitatilor de credit curente, calculul rentabilitatii efective, alte elemente utile in analiza dosarului.

Rambursarea creditelor se va face prin rate liniare sau descrescatoare si in nici un caz crescatoare. Rambursarea creditelor se face la scadenta, din sursele proprii ale imprumutatului. In cazul in care acestea nu sunt disponibile, se procedeaza automat la inregistrarea la restanta a creditului/ratei scadente si nerambursate.

In activitatea bancara exista intotdeauna riscul ca un credit sa nu poata fi recuperat. Acest risc poate fi insa prevenit printr-o buna cunoastere a clientului si printr-o permanenta monitorizare a perfomantelor economice ale acestuia, a mediului de afaceri si a elementelor externe. De cele mai multe ori, mici intarzieri in rambursare pot fi recuperate printr-o actiune hotarata a sucursalei, dublata de perceperea unor dobanzi penalizatoare. Pot exista exceptii referitoare la perceperea de dobanzi penalizatoare, conform instructiunilor specfice.

6.Dobanda si comisioanele

6.1 Dobanda

Cateva considerente conceptuale privind dobanda ne vor ajuta sa intelegem mai bine continutul functiile si importanta acesteia in relatiile bancii cu clientii el fie pf. fie pj.

- Conceptul clasic a fost elaborat de David Ricardo si A. Marshall : Dobanda este pretul platit pe o piata oarecare pentru folosirea capitalului ;

- Conceptul neoclasic elaborat de Hayek si Irving Fischer : pretul banilor de astazi exprimat in banii de maine;

- Conceptul Keynes -ist defineste D. ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp , ca o recompensa pentru neasteptare;

- Conceptul marxist abordeaza dobanda prin prisma izvorului ei , mergand pe ideea ca dobanda ar reprezenta o parte din plusprodus care si-o insuseste creditorul pentru cedarea temporara a capitalului imprumutat.

O banca va acorda o atentie deosebita dimensionarii nivelului celor doua tipuri de dobanzi :

- dobanda activa ( Da ) adica D incasata pentru creditele acordate , care reprezinta unul din canalele de obtinere a profitului pe seama remunerarii creditului(venit pentru B). Fiind un pret ce trebuie platit de catre client aceasta D trebuie stabilita in corelatie cu nivelul pietei , al cererii si ofertei pentru credite , astfel ca ea sa nu devina un element de inhibare a apetitului pentru credite al clientului si astfel sa nu diminueze potentialul de dezvoltare a afacerilor in economie.

- dobanda pasiva ( Dp ) este dobanda platita de catre banca deponentilor pentru resursele atrase incluzand si sumele patrate in contul curent ( cheltuiala pentru B)

Da - Dp = Md

Md = marja dobanzii trebuie destul de mare ca banca sa realizeze profit dar fara a induce insa in economie un cost excesiv al creditului bancar

Banca trebuie sa tina seama in dimensionarea nivelului dobanzii si de un alti factori si anume ca dobanzile practicate sa fie competitive comparativ cu cele percepute de alte banci sa fie real pozitive si sa masoare , in acelasi timp , riscul la care se expune in relatia cu clientul respectiv.

In acest context , nivelul dobanzii poate fi structurat de principiu astfel :

Da = Dp + Nch + Rcr + Prb

Unde : Da = nivelul in procente al dobanzii percepute pentru creditele acordate ( dobanda activa)

Dp = nivelul in procente al dobanzii bonificate pentru resursele atrase ( dobanda pasiva)

Nch = nivelul relativ al cheltuielilor de administrare a bancii ( in %)

Rcr = prima de risc pentru creditul solicitat (%)

Prb = marja profitului brut sperat de banca (%)

Dobanda este o componenta importanta a veniturilor realizate din creditare si poate fi , dupa caz :

dobanda curenta

dobanda restanta

dobanda penalizatoare

dobanda curenta este aferenta creditelor neajunse inca la scadenta , este o creanta atasata principalului (creditului) , se calculeaza prin aplicarea nivelului procentului stabilit prin contract la soldul angajat al creditului si se percepe lunar , de regula , in ultima zi din luna.

Formula de calcul folosita in acest scop este :

Szcc * Nz * Dc

Dobanda curenta = ----- ----- --------------

365 * 100

Unde : SZcc = soldul mediu zilnic al creditului curent angajat de client;

Nz = perioada in zile pentru care se face calculul;

Dc = procentul de dobanda stabilit prin contract pentru creditul curent;

dobanda restanta - este dobanda curenta neachitata de catre client la scadenta . Este un semnal de alarma pentru banca sa investigheze cauzele ( este un accident sau ne aflam in fata unui fenomen de degradare a afacerii ????) pentru care clientul nu si-a onorat corect serviciul datoriei.

dobanda penalizatoare se datoreaza de catre client atunci cand nerespectarea contractului devine cronica si nu un accident ca mai sus , si se calculeaza dupa urmatoarea formula :

Szcr ( Szdr) * Nz * Dp

Dobanda penalizatoare = ----- ----- --------- ----- --------

365 * 100

Unde : Szcr = soldul zilnic al creditului restant ;

Szdr = soldul zilnic al dobanzii restante ;

Nz = nr. de zile pentru care se face calculul.

6.2. Comisioanele reprezinta astazi cea mai importanta componenta a veniturilor bancii rezultate atat din activitatea de creditare dar mai ales din viramente ( in lei si valuta) si numerar pe care clientul le plateste bancii in conformitate cu contractele incheiate intre cele doua parti.

Cele mai reprezentative comisioane din activitatea de creditare sunt considerate urmatoarele :

comision de analiza si instrumentare destinat acoperirii cheltuielilor ocazionate de analizele premergatoare acordarii / prelungirii / rescadentarii / reesalonarii creditului , de verificare pe teren a existentei si starii garantiilor , de incheiere a contractelor de credit , a actelor aditionale , contracte de garantie , etc.

Se percepe integral la data semnarii contractului de credit sau a actului aditional si se calculeaza , ca procent , dupa formula :

Sc * Ca

Comisionul de analiza si instrumentare = ----- ----- -----------

100

Unde : Sc = suma ( plafonul ) creditului acordat / prelungit / rescadentat / reesalonat .

Ca = nivelul procentual al comisionului de analiza.

comisionul de gestiune = acopere cheltuielile bancii ocazionate de : urmarirea scadentelor, a evolutiei situatiei economico - financiare a clientului prin analiza periodica ( cate o data chiar lunara) a balantelor , altor documente contabil financiare , notificari , telefoane cu debitorul , etc. Se percepe lunar o data cu dobanda si se calculeaza dupa formula :

Szcc * Cg

Comisionul de gestiune = ----- ----- ----------

100

Unde : Szcc = soldul mediu zilnic al creditului curent angajat

Cg = procentul comisionului de gestiune.

Comisionul de neutilizare a liniei de credit platit de client bancii pentru utilizarea doar partiala a plafonului aprobat al liniei de credit . El are o justificare economica clara fiind in stransa legatura cu masurile de plasare eficienta de catre banca a resurselor de care dispune la un moment dat . Acest cost are un caracter de penalizare pentru acele situatii in care resursele mobilizate de banca si puse la dispozitia clientului raman neangajate efectiv.

Se percepe lunar , o data cu dobanda , fiind stabilit astfel :

Szn * Cn

Comisionul de neutilizare = ----- ----- -------

100

Unde : Szn = soldul mediu zilnic al plafonului neutilizat a liniei de credit;

Cn = procentul comisionului de neutilizare.

Comisionul de emitere / prelungire a scrisorilor de garantie bancara (SGB) = se calculeaza in functie de destinatia si termenul pentru care se emite SGB ,se incaseaza la data emiterii sau prelungirii SGB , dupa formula :

Vsg * Csg

Comisionul de emitere a SGB = ----- ----- -------

100

Unde : Vsg = valoarea SGB emise / prelungite;

Csg = procentul comisionului de emitere /prelungire a SGB .

7.CLASIFICAREA CREDITELOR

In economia de piata exista o tipologie extrem de diversa a creditelor dupa cum si criteriile de clasificare sunt deosebit de stufoase . Noi vom retine doar cateva din criteriile si desigur formele apreciate drept fundamentale a creditului in zilele noastre .

7.1. Clasificarea creditelor in functie de calitatea creditorului delimiteaza urmatoarele doua forme de credite :

- creditul comercial

- creditul bancar

Creditul comercal prezinta in esenta urmatoarele caracteristici :

subiectii implicati in relatia de credit sunt intreprinzatori din diferite sectoare din economie, care se imprumuta reciproc cu scopul derularii unor afaceri , potrivit intereselor lor;

obiectul creditului il constituie de regula un transfer de capital sub forma de marfa , care este specific " vanzarii pe datorie" transferul banesc urmand a se face ulterior. Se folosesc acum instrumentele de plata adecvate : cecul , biletul la ordin , cambia .

miscarea Cc este paralela si in acelasi sens cu cea a capitalului industrial , adica o crestere a capt. Industrial , considerat capital real , antreneaza o crestere a Cc. ca efect

al dezvoltarii afacerilor si multiplicarii actelor de comert in economie ;

- este considerat elementul de baza al creditarii in economia de piata , dar ii sunt recunoscute anumite limite ale extinderii generate de faptul ca se rezuma in principal la capitalul devenit temporar disponibil sub forma de marfa , de viteza ( frecventa ) cu care sumele revin la creditor , si nu in ultimul rand de sfera si natura limitata de afaceri unde acesta functioneaza .

Creditul bancar are drept caracteristici recunoscute urmatoarele :

subiectii participanti la relatia de credit suntpe de o parte bancile care in calitatea lor de entitati specializate cu scop lucrativ crediteaza si pe de alta parte clientii acestora Pf. si Pj. care se imprumuta ;

obiectul creditului il reprezinta un transfer de capital de imprumut in exclusivitate sub forma baneasca ;

miscarea creditului poate avea loc in orice directie lucru permis de forma baneasca a capitalului mobilizat si redistribuit ca atare , ceeace confera Cb. o mare mobilitate si elasticitate.

Cb. actioneaza ca un factor de eficienta , pe seama lui se asigura cresterea capitalului real (finantarea investitiilor ), se sustine circulatia normala a capitalului circulant ( creditul pentru trezorerie) , si contribuie la cresterea indicatorilor de viata a populatiei ( creditele de consum , imobiliare si ipotecare);

In ultima perioada se pun in evidenta o seama de mutatii cantitative si calitative in ceeace priveste creditul si in special creditul bancar, intre care mentionam :

a crescut semnificativ ponderea , rolul si contributia Cb la sustinerea actelor de comert , la dezvoltarea afacerilor si in consecinta la realizarea reproductiei sociale;

se constata o impletire tot mai stransa intre cele doua credite fenomen inlesnit de utilizarea mult mai frecventa a unor tehnici si metode adecvate precum scontarea , factoringul , forfetarea, creditarea pe documente remise spre incasare etc. care permit o trecere rapida de la un credit la altul;

este o crestere mult accentuata a Cb la finantarea investitiilor , achizitionarea de imobile si bunuri de folosinta indelungata:

cand mediul economic se modifica si apar factori de risc se pot efectua multe manevre cu nivelul dobanzii pentru a descuraja sau pentru a incuraja apetitul de creditare;

creditul se deplaseaza din sfera productiei si a circulatiei marfurilor spre sfera bancara fenomen generat de cautarea febrila a unor plasamente sigure si mai eficiente , cu deosebire in contextul globalizarii , a resterii ponderii creditului speculativ si de consum.

7.2 Operatiuni de credit in banca comerciala ( clasificare in functie de natura clientului , natura comerciala si destinatia creditului

7.2.1 Credite pentru persoanele juridice

7.2.2. Credite pentru persoane fizice

7.2.1 Credite pentru persoanele juridice

Credite pentru comertul intern;

Credite pentru comertul exterior;

Descoperitul de cont (Linia de credit);

Plafonul global de finantare;

Creditele de investitii;

Operatiunile de piata;

Credite pentru banci/ financiare societati

Credite catre municipalitati

7.2.1.1. Credite pentru comertul intern

Credite de trezorerie

Alte angajamente

Credite de trezorerie categorie care , in general cuprinde :

Avansuri punctuale tehnice legate de circuitul de decontare al viramentelor locale si internationale. Acestea se acorda in baza incasarilor prin ordine de plata, confirmate de catre banca emitenta;

Avansuri punctuale in baza unor creante comerciale (cecuri, bilete la ordin sau facturi acceptate la plata);

Credite pe contract - acordate in baza unor contracte ferme ale clientului, cu termene de livrare si sume precise;

Scontarea - reprezinta o modalitate de finantare pe termen scurt prin care Banca plateste clientilor in avans valoarea neta (valoarea nominala minus taxa scontului) a creantelor materializate in efecte de comert avalizate;

Vs * Ts * Nz Unde : Vs = valoarea docum. scontate;

Taxa scontului = ----- ----- ------------- Ts = % taxei de scont;

365 * 100 Nz = perioada ramasa pana la scadenta

Creditul sezonier - se acorda pentru finantarea unor stocuri sau nevoi sezoniere pentru clientii cu specific de activitate ciclica.

Alte angajamente

Scrisori de garantie - reprezinta angajamentul Bancii de a plati, in locul clientului, in cazul in care acesta nu o face direct, o anumita suma de bani in moneda locala, la un anumit termen si in anumite conditii, si in principal pot fi :

o       pentru participare la licitatie;

o       de buna executie si performanta;

o       de restituire a avansului;

o       de buna plata;

o       pentru asigurarea platii drepturilor de import (import temporar sau tranzit vamal);

o       pentru plata unor taxe datorate bugetelor de stat;

o       pentru procurarea carnetului de trecere prin vama sau carnete TIR;

o       de buna executie a licentelor de export la produse supuse regimului de contingentare;

o       alte tipuri de scrisori de garantie.

Avalul - reprezinta angajamentul Bancii de a plati, solidar cu clientul, un efect de comert cu plata amanata la termen (bilet la ordin, trata).

Acreditivul in lei - reprezinta un instrument de credit in lei emis de Banca, prin care se garanteaza platile pe care un client le are de efectuat unui beneficiar, pe o anumita perioada si atunci cand sunt indeplinite anumite conditii.

Factoringul intern - reprezinta o relatie contractuala intre Banca (Factor) si Aderent (client al bancii) prin care:

Aderentul cesioneaza Factorului total creantele rezultate din contratele comerciale incheiate cu unul sau mai multi parteneri;

Factorul va presta cel putin doua dintre urmatoarele servicii:

finantare;

administrarea si incasarea creantelor;

protectie impotriva riscului de neplata.

7.2.1.2. Credite pentru comertul exterior

Credite pentru importatori

Credite pentru exportatori

Alte angajamente

Credite pentru importatori

- Creditele documentare - acreditive de import - reprezinta un instrument de credit in valuta emis de Banca, prin care se garanteaza platile pe care un client le are de efectuat unui beneficiar, pe o anumita perioada si atunci cand sunt indeplinite anumite conditii.

Credite pentru exportatori

- Prefinantari de export - se acorda in baza contractelor de export, a acreditivelor de export irevocabile si confirmate, scrisori de garantie neconditionate sau efecte de comert avalizate de o banca.

Alte angajamente

- Scrisori de garantie - reprezinta angajamentul Bancii de a plati, in locul clientului, in cazul in care acesta nu o face direct, o anumita suma de bani in devize, la un anumit termen si in anumite conditii, care , in acest caz pot fi :

o       pentru participare la licitatie;

o       de buna executie;

o       de restituire a avansului;

o       de buna plata;

o       de restituire a garantiilor retinute.

- Factoring international - reprezinta o relatie contractuala intre Banca (Factor) si Aderent prin care:

- Aderentul cesioneaza Factorului toate creantele rezultate din contratele comerciale incheiate cu unul sau mai multi parteneri;

- Factorul va presta cel putin doua dintre urmatoarele servicii:

- finantare;

- administrarea si incasarea creantelor;

- protectie impotriva riscului de neplata.

- Avalul - reprezinta angajamentul Bancii de a plati, solidar cu clientul, un efect de comert cu plata diferata la termen (bilet la ordin, trata).

- Scontarea - reprezinta o modalitate de finantare pe termen scurt prin care Banca plateste clientilor in avans valoarea neta (valoarea nominala minus taxa scontului) a creantelor materializate in efecte de comert avalizate sau in acreditive de export irevocabile a caror plata la scadenta a fost acceptata de banca emitenta.

- Forfetarea - reprezinta o modalitate de finantare care consta in cumpararea de catre Banca, la valoarea neta (valoarea nominala minus taxa scontului) a creantelor in valuta materializate in efecte de comert avalizate sau insotite de scrisori de garantie neconditionate, irevocabile, platibile la prima cerere si transferabile, fara drept de regres impotriva oricarui detinator anterior al acestora.

7.2.1.3. Descoperitul de cont (Linia de credit) - este forma cea mai comuna de finantare a nevoilor de trezorerie pe termen scurt; de cele mai multe ori are un caracter revolving.

7.2.1.4. Plafonul global de finantare - reprezinta o combinatie de doua sau mai multe tipuri de finantari, de obicei pe termen scurt.

Plafonul global de finantare are o limita maxima, care poate sau nu sa fie distribuita pe sub-limite pentru fiecare tip de finantare in parte. Sub-limitele pot glisa intre tipuri de finantari, insa totalul lor nu va depasi limita maxima. Incadrarea in limita maxima aprobata, va fi efectuata cu ocazia fiecarei utilizari punctuale in cadrul plafonului daca prin contractul ce se incheie cu clientul nu se stabileste un alt ritm/data pentru evaluarea expunerii in raport cu valoarea aprobata. Garantiile plafonului global pot fi comune sau separate pentru fiecare tip de finantare.

In aceasta categorie intra si

- facilitatile multi-deviza (creditul se poate utiliza, simultan, in mai multe devize) sau

- multi-imprumutat (creditul este disponibil simultan catre mai multi clienti care fac parte dintr-un grup, cu sau fara sub-limite pe fiecare client in parte).

7.2.1. Creditele de investitii

- Creditele de investitii (  propriuzise );

- Leasingul

Credite de investitii - se acorda in completarea surselor proprii si atrase ale clientilor, pentru finantarea investitiilor in active corporale.

Leasingul - se realizeaza prin subsidiarele specializate ale Bancii si poate fi:

- Leasingul mobiliar - reprezinta o modalitate de finantare a bunurilor mobiliare, prin intermediul unei societati de leasing. Poate fi, in general, financiar sau operational.

- Leasingul imobiliar - modalitate de finantare a bunurilor imobile, prin intermediul unei societati de leasing.

Sale and Lease back - reprezinta o modalitate de refinantare in leasing a unor investitii deja efectuate de catre investitori.

7.2.1.6. Operatiunile de piata pot fi :

Operatiuni de piata monetara si de capital: titluri de credit (obligatiuni, euroobligatiuni), reverse repo;

Operatiuni de piata de schimb valutar: schimburi in numerar (care cuprind valuta today si tomorrow) pe baza de linii forex;

Operatiuni pe piata de capital: finantari de privatizari, de achizitii de actiuni, underwriting de obligatiuni si de actiuni, etc.

7.2.2.Credite pentru persoanele fizice ( A se studia si din mapa prezentata la seminar

- Credite de consum

- Credite imobiliare

- Credite ipotecare

- Alte angajamente

- Credite pentru persoane fizice care desfasoara activitati liber autorizate sau liberi profesionisti, fermieri, cu scopul desfasurarii sau dezvoltarii afacerii

Credite de consum , includ toate produsele de imprumut pe termen scurt sau mediu, cu sau fara destinatie precisa:

nevoi personale;

bunuri de folosinta indelungata;

autoturisme;

carduri de credit;

nevoi gospodaresti.

Credite imobiliare includ toate produsele de imprumut pe termen scurt, mediu si lung avand ca destinatie finantarea achizitiei sau constructiei de locuinte si case de vacanta:

- constructii de locuinte si case de vacanta;

- modernizare si terminare locuinte si case de vacanta;

- cumpararea de locuinte, case de vacanta/terenuri;

• Credite ipotecare se trateaza conform reglementarilor legale si instructiunilor interne, specifice;
• Alte angajamente

- credite cumparare de actiuni;

- scrisori de garantie bancara.

Credite pentru persoane fizice care desfasoara activitati liber autorizate sau liberi profesionisti, fermieri, cu scopul desfasurarii sau dezvoltarii afacerii

- credite pentru desfasurarea afacerii;

- credite de investitii;

- scrisori de garantie bancara.

7.3. Clasificarea creditelor in functie de criteriile BNR

In conformitate cu Regulamentul B.N.R. nr. 5 / 2002, modificat si completat prin Regulamentul BNR nr. 7/2002 si Regulamentul BNR nr. 8/2005, toate creditele si plasamentele se clasifica prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii de incadrare :

serviciul datoriei;

initierea de proceduri judiciare.

performanta financiara a clientului ;

Criteriile de incadrare pe categorii de clasificare a creditelor pentru client persoane juridice pot fi sistematizate astfel: :

Performanta financiara Serviciul datoriei	A	B	C	D	E	Nu s-au initiat proceduri judiciare S-au initiat proceduri judiciare
0 - 15 zile	Standard	In observatie	Substandard	indoielnic	Pierdere
	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
16 - 30 zile	in observatie	Substandard	indoielnic	Pierdere	Pierdere
	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
31 - 60 zile	Substandard	indoielnic	Pierdere	Pierdere	Pierdere
	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
61 - 90 zile	indoielnic	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
Peste 91 zile	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere
	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere	Pierdere

Observam ca creditele si plasamentele se clasifica in urmatoarele categorii:

standard = sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri , rambursarea lor facandu-se la timp si la termenele prevazute in contractul de creditare , sunt acordate unor clienti solvabili , sunt destinate afacerilor performante , etc;

in observatie = sunt acordate clientilor cu bune rezultate dar care , in anumite perioade de timp, intampina greutati in rambursarea principalului si/sau a creantelor atasate;

substandard = sunt credite care prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza rambursarea datoriei fata de banca , iar daca deficientele din activitatea debitorilor nu pot si remediate pe parcurs aceste credite nu vor putea fi recuperate in intregime nici dupa sfarsitul perioadei de creditare;

indoielnic = sunt imprumuturile nu pot fi rambursate , sau partial si extrem de greu , iar garantiile lor sunt incerte.

pierdere = credite care nu mai pot fi restituite bancii cum nici creantele atasate acestora, creaza bancii pierderi si inregistrarea lor in continuare ca active nu mai este garantata.

Pentru a intelelege mai bine continutul si rolul fiecarei categorii de credite in totalul portofoliului de credite al unei banci si prin aceasta calitatea activelor de acest gen pe care o banca le detine , vom analiza tehnicile bancare de clasificare potrivit fiecarui criteriu de mai sus.

In context vor fi prezentate si tehnicile bancare de determinare constituire , utilizare si regularizare a provizioanelor specifice de risc.

7.3.1.Clasificarea potrivit serviciului datoriei

Categoria de clasificare potrivit serviciului datoriei se determina pe total client potrivit criteriilor din tabelul de mai sus , pe cinci intervale de timp.

Aceast criteriu se aplica angajamentelor, atat bilantiere cat si extrabilantiere ale clientului, potrivit principiului declasarii prin contaminare. Acest principiu prevede ca cea mai veche restanta inregistrata la un contract de credit (credit restant sau dobanda restanta), sa determine categoria de clasificare pentru toate celelalte angajamente ale clientului.

Trebuie sa remarcam faptul ca banca va fi extrem de prudenta in afacerile cu clientii care s-au dovedit a fi rai platnici si va studia ( prin consultarea bazelor de date de risc nationale CRB sau ale sale proprii ) istoricul corectitudinii acestuia si in relatiile cu alte banci .

Tratarea cu superficialitate a serviciului datoriei de catre client ( " lasa , ce daca am intarziat cu plata ratei , cateva zile " ???!!!!! platesc eu pana la finele lunii." conceptie extrem de periculoasa si din pacate inca des intalnita la clientii , mai ales persoane fizice ) obliga banca sa reanalizeze sa reincadreze creditul in alta categorie si evident sa calculeze si sa constituie provizioane. Adica sa nu realizeze venituri ci cheltuieli !!!!!.

In cazul in care clientul are mai multe credite si din neglijenta clientului ( sau din alte cauze care trebuiau intuite inainte de acordarea creditului !!!! - principiul prudentialitatii!) ) unul ajunge sa fie incadrat in categoria pierdere , de exemplu , conform principiului declasarii prin contaminare , toate celelalte credite , indiferent de calitatea lor , vor fi declasificate in pierdere iar provizioanele vor fi imense , adica egale cu valoarea expunerii (creditului si dobanzii !!!!!!.)

7.3.2. Clasificarea potrivit criteriului procedurilor judiciare

In sensul legii initierea de proceduri judiciare are semnificatia , cel putin a unei dintre urmatoarele masuri luate in scopul recuperarii creantelor bancii :

Fata de debitor

- Acceptarea de catre instanta a cererii introduse de banca , de un tert sau de debitorul insasi pentru declansarea procedurilor de reorganizare judiciara sau , dupa caz a procedurii de faliment;

- Declansarea procedurilor de executare silita impotriva patrimoniului in cazul pf.

Fata de contractul de creditare

- Investirea cu formula executorie a contractului de credit precum si a contractelor de garantie daca este cazul

- Investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti ramase definitive care dispune asupra contractului de credit sau/si a contractelor de garantie sau asupra contractului de plasament

7.3.3. Clasificarea potrivit criteriului performantelor financiare ale clientilor.

In practica bancara evaluarea performantelor financiare ale clientilor se se va realiza diferentiat pentru persoane fizice si pentru persoane juridice.

7.3.3.1.Evaluarea performantelor financiare ale persoanelor juridice.

In cazul clientilor persoane juridice evaluarea se va face diferentiat pentru clientii mari (primii 300 clienti / grupuri de clienti in ordinea descrescatoare a angajamentelor), pentru clientii mici si mijlocii, si pentru societati financiare nebancare.

Pentru acesta clientela evaluarea performantei financiare se va realiza pe baza de scoring atribuit unor factori cantitativi si a unor factori calitativi.

Totalul punctajului obtinut de client il plaseaza pe acesta in una din categoriile de performanta financiara notate de la A la E , in ordinea descrescatoare a calitatii , care au urmatoarea semnificatie :

categoria A = client cu performante financiare foarte bune care permit achitarea la scadenta a tuturor obligatiilor asumate fata de banca prin contractul de creditare;

categoria B = performantele financiare sunt bune si foarte bune dar nu pot fi mentinute in toata perioada de creditare sau pe perioade de timp indelungate , la aceste nivele ;

categoria C = clienti al caror performante financiare sunt satisfacatoare dar inregistreaza evidente tendinte de deteriorare;

categoria D = performantele financiare ale clientului sunt modeste si cu evidenta ciclicitate in intervale scurte de timp;

categoria E = client cu activitate nonperformanta financiar caz in care exista perspectiva clara ca nu pot fi achitate nici una din obligatiile asumate cu banca prin contractul de crditare,

Factorii cantitativi pot inregistra un scor maxim de 50 de puncte iar factorii calitativi pot insuma de asemenea maxim 50 de puncte asa incat un client poate fi incadrat in una din categoriile de performanta financiara de mai sus pe o grila de la 0 la 100 de puncte , asa cu se prezinta in tabelul urmator

GRILA DE CLASIFICARE A PERFORMANTEI FINANCIARE

potrivit punctajului obtinut

Indicatorii cantitativi pentru entitatile economice se vor determina pe baza situatiilor financiare intocmite conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice sau autoritati cu competente similare din alte tari, iar categoria de performanta financiara se determina si contribuie la stabilirea categoriei de clasificare in luna urmatoare celei in care banca are acces la raportarea respectiva.

a) Evaluarea factorilor cantitativi / calcul de indicatori

In analiza sunt luate in considerare 5 grupele de indicatori (de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate, de gestiune si capacitatea de rambursare) care contin un numar total de 14 indicatori.

Scoringul maxim este de 50 de puncte, cate 10 puncte maximum pentru fiecare grupa de indicatori.  Calculul se va efectua pentru toti cei 14 indicatori mai jos mentionati, cu precizarea ca pentru primele 4 grupe de indicatori se va selecta pentru fiecare grupa numai unul din indicatorii specifici, care va fi punctat in functie de limitele valorice stabilite(criteriile de selectie sunt prezentate mai jos

In cazul grupei a cincea (indicatori de gestiune) se vor calcula toti cei 3 indicatori, iar punctajul final se va obtine calculand media aritmetica a acestora.

Grupele de indicatori cantitativi sunt urmatoarele

GRUPE DE INDICATORI

*Se scad stocurile fara miscare sau cu miscare lenta, clientii incerti.  

Selectarea unuia dintre cei doi indicatori va tine seama de natura activitatii desfasurate de fiecare client in parte, asfel , pentru clientii care desfasoara activitati preponderent comerciale si la care rotatia stocurilor este rapida se va utiliza lichiditatea curenta. In mod similar se va utiliza primul indicator in cazul societatilor care desfasoara activitati sezoniere, sau a caror aprovizionare se realizeaza sezonier si la societatile la care ciclul de fabricatie este lung.

In alte cazuri decat cele nominalizate se utilizeaza lichiditatea imediata.

**Valoarea activului net = Total Activ - Total Datori

La selectarea unuia dintre cei trei indicatori din aceasta grupa se va tine seama de structura pe termene a datoriilor societatii ( termen scurt sau termen mediu si lung), si respectiv ponderea acestora in total datorii.

La selectarea unuia dintre cei 3 indicatori se vor avea in vedere urmatoarele:

• In cazul societatilor productive (industrie, constructii, transporturi, etc) la care se constata  aplicarea metodei de amortizare accelerata , sau constituirea de provizioane de risc diverse de volume importante sau se inregistreaza volume mari de cheltuieli financiare generate de costuri cu plata dobanzilor, diferente de curs valutar, s.a., se va utiliza indicatorul ' Rentabilitate operationala'
• In cazul societatilor care presteaza activitati comerciale sau servicii si la care rotatia fondurilor este mai rapida, se va utiliza indicatorul ' ROE-Rentabilitatea capitalului'.
• In alte situatii decat cele prezentate mai sus se va utiliza indicatorul ' Rentabilitate neta'.

Alegerea unuia dintre cei trei indicatori va avea in vedere natura creditelor si ponderea acestora in total datorii bancare.

N = numar de zile corespunzatoare perioadei

Total punctaj factori cantitativi 0 - 50

b) Evaluarea factorilor calitativi

Factorii calitativi se refera la: calitatea managementului, calitatea actionariatului, pozitia de piata, conduita tranzactionala si calitatea garantiilor primite.

Cei 5 factori calitativi vor fi apreciati cu obiectivitate, punctajele alocate fiecaruia tinand cont de definitiile alaturate.

Conduita tranzactionala				traditionala, foarte buna
				Buna
				fara incidente
				fara relatie, fara incidente
				incidente CRB sau / si CIP sau / si arierate la BRD
Calitatea garantiilor primite (*)			Garantii primite, foarte lichide acoperind integral facilitatea
			Garantii lichide care acopera peste 80% facilitatea
			Garantii usor lichidabile ce acopera peste 50% facilitatea
			Garantii usor lichidabile care acopera sub 50% facilitatea
		Total punctaj factori calitativi					7.3.3.2.Evaluarea performantelor financiare ale persoanelor fizice Si In cazul persoanelor fizice, performanta financiara va fi incadrata in categoriile de la A la E. procesul de evaluarea fiind obligatoriu atat la analiza cererii de credit cat si la creditele in sold . Pentru o mai buna cunoastere a starii performantelor financiare banca , prin compartimentul de specialitate, monitorizeaza evolutia performantei financiare a clientelei si pe parcursul perioadei de creditare. a) La analiza cererii de credit perfomanta financiara a persoanelor fizice se determina prin corelarea a doua criterii de analiza : gradul de risc asociat clientului determinat in mod diferit functie de modul de efectuare a analizei: in aplicatii pe baza de scor sau prin analiza manuala acoperirea naturala cu venituri realizate in valuta creditului . Gradul de risc Pentru creditele de consum acceptate prin aplicatii pe baza de scor performanta financiara va fi determinata functie de scorul calculat de aplicatie si reflectat in decizia sistemului : clientii cu decizie "Acceptat" sau decizie "Nefinalizat" si Aviz favorabil care au acoperire naturala pentru riscul valutar, vor fi incadrati in categoria A clientii cu decizie "Nefinalizat" (in studiu) - datorata scorului (regula decizie:Nefinalizat) si/sau clientii pentru care nu se asigura acoperirea naturala a riscului valutar si cei acceptati prin procedura de "fortare decizie", vor fi incadrati in categoria B. Clientii acceptati prin fortare decizie vor fi incadrati in categoria C Aplicatiile informatice de scor (Transact /Autonet) vor calcula automat performanta financiara . Precizare : scorul cuprinde un punctaj alocat in functie de o serie de variabile si este ajustat periodic functie de analize statistice efectuate privind comportamentul pe perioada creditului al clientilor acceptati anterior. In functie de punctajul obtinut decizia sistemul poate fi : acceptat - scor favorabil nefinalizat - scor - in studiu - clientul presupune o analiza suplimentara refuzat Declasificarea clientului in categoriile C, D si E se va realiza in cazul in care potrivit informatiilor existente in banca sau constatate pe parcursul diverselor verificari efectuate de echipele de audit intern sau extern se constata: locului de pierderea munca a debitorului (pe o perioada ce depaseste 12 luni) - categoria C de performanta financiara; decesul/invaliditate permanenta a debitorului si polita de asigurare la riscul de neplata sau de deces este cesionata in favoarea bancii, si este valabila - categoria D; decesul/invaliditate permanenta a debitorului si inexistenta unei polite de asigurare de risc financiar sau deces cesionata in favoarea bancii - categoria E. Pentru creditele imobiliare/ipotecare - cu acceptare manuala se vor utiliza urmatoarele criterii de determinare a performantei financiare: Nr. Crt. Criteriu Valori Punctaj Obiectul creditului Cumparare Constructie Terminare/modernizare Nivel avans >35 % Grad de indatorare imo <20% Grad de acoperire cu garantii >150 Sursa venituri Salarii, pensii,independenti Dividende Chirii, drepturi de autor Varsta <25 >60 Vechime activitate < 1an 1 an 1-5 ani >5 ani Incidente plata BC Fara Incidente intamplatoare Punctaj este urmatorul : categoria A : > 100 p B : 80 -100 p C : 65 - 79p D: 50 - 65p E: < 50p Clientii cu punctaj de categoria A pentru care nu se asigura acoperirea naturala a riscului valutar vor fi incadrati in categoria B. Analiza acoperirii naturale cu venituri realizate in valuta cotata: este un proces in care se va verifica daca venituri in valuta sunt > rata (principal si dobanda) in valuta Pentru clientela persoane fizice documentele ce justifica venituri in valuta sunt : adeverinta de salariu pe care angajatorul certifica in spatiul special ca salariul este platit in valuta. in cazul veniturilor din chirii - contractele de inchiriere incheiate cu persoane fizice sau cu misiuni diplomatice, reprezentante ale unor firme straine, in care se prevede in mod expres plata in valuta a chiriei. Nota se considera de asemenea ca fiind acoperite in mod natural de risc valutar creditele de nevoi temporare si/sau creditele pe card MCG , in valuta , garantate cu depozite colaterale in valuta cotata, doar in cazul in care depozitul colateral apartine debitorului. b).Pentru creditele in sold se va ajusta clasificarea actuala a clientilor care se incadreaza in categoria A la B pentru clientii cu solduri/angajamente de credite in valuta, pentru care nu se asigura acoperirea naturala de risc valutar . Dupa acordarea creditului ajustarea lunara a clasificarii clientilor se va realiza conform matricei, functie de evolutia serviciului datoriei. Pe tot parcursul derularii creditului, daca exista elemente care detemina o modificare a profilului de risc al clientului ( ex.informatii referitoare la pierderea locului de munca, sau diminuarea/ cresterea gradului de acoperire cu garantii etc.) unitatea bancara va reevalua performanta financiara a clientului, modificand categoria de incadrare in mod corespunzator. 7.4.Clasificarea creditelor in functie de calitatea contrapartidei. Creditele Bancii se clasifica in conformitate cu instructiunile specifice, in functie de calitatea contrapartidei si de serviciul datoriei, astfel: - Credite sanatoase - credite catre contrapartide cu un bun nivel financiar si cu serviciul datoriei corect; - Credite sensibile - credite catre clienti cu structura financiara dezechilibrata, afacere in declin, dar cu un serviciu al dotoriei corespunzator; - Credite neperformante - credite catre clienti cu indicatori de performanta financiara degradati, care pot genera pierderi pentru banca. In aceasta categorie vor intra obligatoriu creditele cu un serviciu al datoriei mai mare de 45 de zile in cazul persoanelor juridice si cele pentru care a fost initiata procedura judiciara impotriva clientului. In cazul creditelor pentru persoane fizice (cele analizate prin intermediul aplicatiei credit scoring, cele acordate pe card bancar ca si cele analizate manual) se predau in gestiunea creditelor neperformante si vor fi urmarite conform instructiunilor specifice Creditele neperformante se provizioneaza conform instructiunilor specifice. Masura deprecierii calitatii activului Bancii ca urmare a unei calitati necorespunzatoare a contrapartidei creditate si a unor intarzieri in rambursare este data de provizioane. Acestea se calculeaza si se inregistreaza in conformitate cu instructiunile specifice si legislatia in vigoare. 7.Determinarea provizioanelor specifice de risc Provizioanele specifice de risc se determina numai pentru angajamentele bilantiere ale clientului. Calculul volumului necesar de provizioane se realizeaza pe fiecare contract de credit in parte, functie de categoria finala de clasificare a clientului . Pentru stabilirea volumului necesar de provizioane pe fiecare contract se parcurg urmatoarele etape: se determina categoria de clasificare a clientului; se stabileste expunerea bruta pe fiecare contract de credit, prin identificarea tuturor elementelor bilantiere si extrabilantiere care sunt aferente contractului; se determina expunerea ajustata pe contract prin deducerea din expunerea bruta a garantiilor acceptate; se determina volumul necesar de provizioane pe contract, respectiv pentru fiecare element bilantier ce face parte din contract, prin aplicarea coeficientului de provizionare la expunerea ajustata. COEFICIENTII DE PROVIZIONARE A CREDITELOR potrivit Regulamentului BNR nr. 5 / 2002 Categoria de clasificare Coeficient de provizionare STANDARD IN OBSERVATIE SUBSTANDARD INDOIELNIC PIERDERE Pentru determinarea expunerii ajustate, se vor deduce din expunerea fata de entitatea de risc garantiile prevazute in tabelele de mai jos numai la valoarea lor justa . Valoarea justa a garantiilor se asimileaza valorii de circulatie . Exceptie de la aceasta regula o fac cazurile in care, urmare informatiilor celor mai recente din banca (constatari sau vizite pe teren efectuate de personalul bancii cu sarcini in activitatea de urmarire a creditelor sau de recuperare a creditelor neperformante, alte informatii), se constata alterari ale valorii garantiilor (de exemplu: deteriorarea garantiilor, lipsa lor, etc). In acest caz valoarea justa va fi reevaluata si inregistrata in evidentele bancii astfel incat sa reflecte cu acuratete situatia constatata. Lista garantiilor prevazute in Anexa nr. 1 la Normele Metodologice BNR nr. 12/2002 Tipul de garantie Coeficient maxim pentru deducere din expunerea institutiei de credit fata de entitatea de risc a b Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale administratiei publice de specialitate a statului roman sau ale BNR Titluri emise de administratia publica centrala de specialitate a statului romAn sau de BNR Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale administratiilor centrale, bancilor centrale din tarile de categorie A sau Comunitatilor Europene Titluri emise de administratiile centrale, bancile centrale din tarile de categorie A sau Comunitatile Europene Depozite colaterale plasate la banca insasi Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insasi si incredintate acesteia Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale bancilor de dezvoltare multilaterala sau de BEI Titluri emise de bancile de dezvoltare multilaterala sau de BEI Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale administratiilor locale din Romania Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale bancilor din RomAnia Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale administratiilor regionale sau locale din tarile de categoria A Garantii exprese, irevocabile si neconditionate ale bancilor din tarile de categoria A Garantii personale exprese, irevocabile si neconditionate emise de fondurile de garantare a creditelor (FGC) din Romania Lista altor garantii ce vor fi luate in considerare la diminuarea expunerii fata de entitatea de risc Tipul de garantie A Ipoteci in favoarea bancii de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori, asupra locuintelor ce sunt sau vor fi ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de catre acesta Ipoteci in favoarea bancii de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori Gajuri asupra stocurilor de materii prime si materiale, produse semifabricate sau finite Gajuri asupra echipamentelor Determinarea expunerii ajustate se realizeaza astfel: se identifica elementele bilantiere si cele extrabilantiere ce reflecta contractul de credit; se stabileste ponderea fiecarui element bilantier si / sau extrabilantier in totalul expunerii brute; se identifica garantiile aferente contractului, se grupeaza garantiile pe grade de risc de credit, si se pondereaza cu gradul de risc corespunzator fiecarui tip de garantie, conform anexei nr. 1 la Norma BNR nr. 12/2002 tabelul de mai sus si respectiv urmatorul tabel . se aloca proportional garantiile ponderate fiecarui element bilantier si extrabilantier ce compun expunerea bruta a contractului de credit. Expunerea ajustata (Ea) pe fiecare element bilantier si extrabilantier din componenta contractului va fi egala cu : Ea = Expunerea bruta - Garantia ponderata Expunerea ajustata pe contract este egala cu suma tuturor expunerilor ajustate corespunzatoare tuturor elementelor bilantiere si extrabilantiere ale contractului. Provizionul de risc necesar pentru contractul de credit se determina prin inmultirea expunerii ajustate aferente numai partii bilantiere a contractului, cu coeficientul de provizionare determinat de categoria de clasificare a clientului. In Tabelul de la pag 51 sunt prezentati coeficientii de provizionare corespunzatori fiecarei categorii de clasificare. Precizare : Pentru clientii clasificati PIERDERE potrivit performantei financiare coroborate cu serviciul datoriei, cu un serviciu al datoriei: mai mic sau egal cu 90 zile se determina expunerea ajustata, iar provizionul necesar va fi egal cu expunerea ajustata; mai mare de 90 zile, provizionul necesar va fi egal cu expunerea bruta, rezultata din insumarea elementelor bilantiere ale contractelor de credit Pentru toti clientii (agenti economici si persoane fizice) banca va pastra detaliul de calcul al provizioanelor specifice de risc pe suport informatic, astfel incat sa se poata demonstra in orice moment fundamentul constituirii / regularizarii provizioanelor specifice de risc. Constituirea si regularizarea provizioanelor specifice de risc Constituirea provizioanelor specifice de risc se refera la crearea acestora si se realizeaza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentand nivelul necesarului de provizioane specifice de risc, in cazul in care nu exista un provizion. Regularizarea provizioanelor specifice de risc se realizeaza prin modificarea nivelului existent al acestora, in vederea restabilirii egalitatii intre provizionul existent si cel necesar. Aceasta operatiune se realizeaza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand diferenta intre nivelul existent in sold si cel necesar. In evidenta contabila se inregistreaza numai provizionul necesar rezultat ca urmare clasificarii creditelor potrivit serviciului datoriei coroborat cu performanta financiara a clientului si / sau initierea de proceduri judiciare. Constituirea si regularizarea provizioanelor specifice de risc se efectueaza la finele fiecarei luni, astfel incat evidenta contabila corespunzatoare lunii respective sa reflecte volumul necesar al provizioanelor specifice de risc. Constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc se vor realiza utilizand moneda de exprimare a creditelor si /sau plasamentelor pe care le corecteaza. Utilizarea provizioanelor specifice de risc si scoaterea in afara bilantului a creantelor bancii Scoaterea in afara bilantului a tuturor sumelor aferente unui credit conform art. 79 (3) din Legea nr. 58/1998 republicata si art.16 din Regulamentul nr. 5/2002 al BNR,, se face in urmatoarele situatii: cel putin una din sumele aferente unui credit inregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 360 zile; s-a solicitat investirea cu formula executorie, a contractului de credit, precum si a contractelor de garantie daca este cazul. s-a investit cu formula executorie hotararea judecatoreasca definitiva ce dispune asupra contractului de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul s-a declansat procedura de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice si juridice. instanta a dat hotararea de deschidere a procedurii de faliment. De la data scoaterii in afara bilantului, indiferent de prevederile graficului de rambursare, toate creditele sunt considerate credite restante. Pentru creditele evidentiate extrabilantier se calculeaza in continuare dobanzi cu exceptia creantelor negarantate sau partilor negarantate din creantele garantate aferente clientilor pentru care s-a deschis procedura in baza Legii nr. 64/1995 republicata. Operatiunile de scoatere in afara bilantului efectuate in cursul lunii, ca urmare a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 79 (3) din Legea nr.58/1998 republicata si art. 16 din Regulamentul BNR nr. 5/2002 vor fi precedate in fiecare caz de incadrarea sumelor respective in categoria "PIERDERE" si de constituirea sau regularizarea dupa caz, a provizioanelor specifice de risc conform prevederilor art. 17 din Regulament. In aceste conditii, la scoaterea in evidenta extrabilantiera, toate creditele si dobanzile vor fi provizionate integral. 7.6.Creante reesalonate Ca regula banca isi protejeaza propriile interese , fonduri si expuneri dar in acelasi timp nu-i este indiferenta evolutia cantitativa si calitativa a afacerilor clientilor sai mai ales a celor care solicita , obtin sau detin deja credite. Printr-o monitorizare eficienta si permanenta a afacerilor clientului banca va putea sa identifice posibilele cauze care pot sa modifice nefavorabil performanta financiara a clientilor ei , situatii care-i pot pune pe acestia in imposibilitatea onorarii promisiunilor si angajamentelor consemnate in contractul de credit si in cazuri bine justificate va proceda la reesalonarea datoriilor. ( reesalonarea creantelor) Performanta financiara a clientilor pentru care banca a aprobat reesalonarea datoriilor se va determina dupa cum urmeaza: 7.6.1.Reesalonarea creantelor in cazul Persoanelor juridice In cazul in care, din analiza solicitarii de reesalonare a datoriilor catre banca, rezulta faptul ca restantele inregistrate de client s-au datorat unor cauze obiective, sau unor factori externi asupra carora clientul nu putea interveni (cum ar fi modificari legislative, fluctuatii semnificative ale cursului de schimb, intarzieri in finalizarea investitiei, suplimentari ale devizului general, etc) dar din analiza bancii rezulta faptul ca nu exista riscuri suplimentare in rambursarea datoriilor reesalonate, se va mentine categoria de performanta financiara determinata pe baza ultimelor situatii financiare semestriale ale clientului.; In situatia in care urmare analizei solicitarii de reesalonare a clientului, banca reuseste sa impuna conditii prin care se reduce riscul final de nerambursare a datoriilor de catre client (cum ar fi garantii reale suplimentare, majorarea capitalurilor proprii, imprumuturi actionari subordonate datoriilor bancare, garantii corporate puternice de la firmele mama, etc) atunci se va mentine performanta financiara determinata pe baza ultimelor situatii financiare semestriale ale clientului. In cazul in care banca accepta reesalonarea datoriilor unor clienti in scopul de a obtine conditii mai stricte sau garantii suplimentare, in scopul diminuarii pierderii finale anticipate, desi din analiza rezulta ca rambursarea integrala a datoriilor fata de banca este incerta, atunci se va proceda la o noua determinare a categoriei de performanta financiara pe baza celor mai recente si relevante situatii financiare precum si la verificarea garantiilor inregistrate in sistemul informatic, pe care le va actualiza astfel incat sa reflecte riscul real indus de respectivul client. 7.6.2. Reesalonarea creantelor i cazul Persoanelor fizice In cazul in care, din analiza solicitarii de reesalonare a datoriilor catre banca, rezulta faptul ca restantele inregistrate de client s-au datorat unor cauze obiective, sau unor factori externi asupra carora clientul nu putea interveni, dar banca reuseste sa impuna conditii prin care se reduce riscul final de nerambursare a datoriilor de catre client (respectiv constituirea de garantii reale suplimentare) atunci se va mentine performanta financiara existenta. In cazul in care banca accepta reesalonarea datoriilor unor clienti in scopul de a obtine garantii suplimentare in scopul diminuarii pierderii finale anticipate, desi din analiza rezulta ca rambursarea integrala a datoriilor este incerta, atunci banca va proceda la declasificarea categoriei de performanta financiara cu o categorie. Reguli generale In orice situatie in care banca se gaseste in imposibilitatea de a determina performanta financiara a unui client din afara celor din sectorul institutiilor de credit, acesta va fi incadrat in mod automat in categoria E de performanta financiara. In cazul in care un client are numai angajamente extrabilantiere si nu s-au initiat proceduri judiciare, categoria de clasificare potrivit serviciului datoriei va fi STANDARD. In cazul in care impotriva clientului au fost initiate proceduri judiciare, categoria de clasificare potrivit serviciului datoriei va fi PIERDERE. BIBLIOGRAFIE Basno C., Dardac N., Floricel C., : Moneda ,Credit , Banci, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti . 2003 Dardac N., Barbu T., : Moneda , Banci si Politici monetare , Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2005 Danila Nicolae , : Retail Banking , E. Expert , Bucuresti , 2004 Rosca Teodor, : Moneda si Credit, Ed. Casa Cartii de Stiinta , Cluj Napoca, 2001 Stoica Maricica, : Gestiune bancara , Ed. Lumina lex , Bucuresti , 2002. Berea Aurel , Berea Octavian ,: Orientari in activitatea bancara contemporana , Ed. Expert , Bucuresti , 1999. Berea Aurel , :Restructurarea sistemului bancar in perioada de tranzitie la economia de piata , Revista de finante , credit contabilitate , nr.2, Bucuresti, 1993. Paun Nicolae , Bani si banci in structuri europene, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj - Napoca , 1995 Trenca Ioan , : Metode si tehnici bancare , Ed. Casa Cartii de Stiinta , 2003 Turcu Ion , Operatiuni si contracte bancare. Tratat de Drept Bancar, Editia a V-a , Ed. Lumina Lex, 2004 Ungureanu Pavel , Banking. Produse si operatiuni bancare , Ed. Dacia, Cluj-Napoca , 2001. Rotaru Constantin , Sistemul bancar romanesc si integrarea europeana, Ed. Expert , Bucuresti , 2000, Nitu Ion , Controlul si audit bancar , Ed. Expert , Bucuresti , 2002 Nitu Ion , : Managementul riscului bancar , Ed. Expert, Bucuresti , 2000 Nitu Ion , Principii ale profitabilitatii bancare , Ed, Expert , Bucuresti , 2002 Turliuc V ., Cocris V., Moneda si Credit , Ed. Ankarom , Iasi, 1998. Roxin Luminita ,: Gestiunea riscurilor bancare , ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1997. Deloitte Romania , 19 04 2007 Sursa : News In Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare DISTRIBUIE DOCUMENTUL Vizualizari: 1510 Importanta: Comenteaza documentul: Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact © SCRIGROUP 2024 . All rights reserved Distribuie URL https://www.scrigroup.com/finante/CREDITUL-IN-ECONOMIA-CONTEMPOR21665.php Adauga cod HTML in site <a href="https://www.scrigroup.com/finante/CREDITUL-IN-ECONOMIA-CONTEMPOR21665.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/finante/CREDITUL-IN-ECONOMIA-CONTEMPOR21665.php">CREDITUL IN ECONOMIA CONTEMPORANA</a>