Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

CREDITUL, PRODUS BANCAR PRINCIPAL

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




CREDITUL, PRODUS BANCAR PRINCIPAL

1 CONCEPTUL DE CREDIT




Creditul este produsul bancar prin care se ia in stapanire imediata, resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal, insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.

Etimologia cuvantului “credit” este de origine latina - creditum - creditare- care inseamna a crede , sau a avea incredere.Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absolut indispensabil existentei unei operatiuni de credit : increderea.

Potrivit articolului “3”, litera”g” din legea bancara, creditul reprezinta “ orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani”.

Elementele creditului sunt:

- schimbul in timp;

subiectii raportului de credit: debitor & creditor;

- promisiunea de rambursare;

scadenta -momentul rambursarii creditului;

dobanda - pretul creditului.

Este de precizat ca, numai cedarea si restituirea unei sume de bani reprezinta o operatiune de credit.Intr-unul din cele doua momente, al cedarii sau acordarii si restituirii sau rambursarii, in loc de o suma de bani poate sa apara o cantitate de marfuri, o executare de lucrari sau o prestare de servicii. Este vorba de vanzarea pe credit (credit comercial), aceste bunuri inlocuind suma de bani in momentul acordarii sau rambursarii creditului.

Acordarea de credite se face pe baza documentatiei de credit. Documentatia care sta la baza unei conventii intervenite intre o banca si o alta persoana pentru acordarea unui credit cuprinde :

- situatiile financiare ale solicitantului de credit si ale orcarui girant al acestuia, inclusiv proiectia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor;

- o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantiei;

- o descriere a conditiilor creditului, cuprinzand valoarea creditului, rata dobanzii, schema de rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul;

- semnatura fiecarei persoane care a autorizat creditul in numele bancii.

2 TIPURI DE CREDIT

Exista mai multe clasificari ale creditelor bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit. Astfel exista urmatoarea clasificare a creditelor:

- credite bune - unde rambursarea creditului se face conform scadentarului, iar banca nu are nici un motiv de a pune la indoiala capacitatea de rambursare a debitorului. Pentru aceste credite nu se constituie rezerve;

- credite rambursabile la scadenta - sunt acele credite la care nu s-a respectat un termen de plata sau referitor la care banca are informatii suplimentare care pun sub semnul intrebarii capacitatea de rambursare a debitorului si pentru care fondul de rezerva trebuie alimentat cu cel putin 2 % din valoarea lor;

- credite suib supraveghere - au o probabilitate si mai mica de rambursare sau mai multe evenimente la plata;

- credite standard - pentru ele rezerva trebuie se fie cel putin egala cu 20 % din valoarea angajamentului;

- credite indoielnice - sunt cele pentru care banca a redus deja valoarea angajamentului, in urma unor renegocieri, deoarece crede ca nu va putea recupera decat o parte din valoarea creantei, avand provizion de 50 % din valoarea renegociata.

Pierderile apar atunci cand banca apreciaza ca nu mai poate recupera nimic di valoarea creantei si nu mai considera creditul un plasament. Acestea trebuie acoperite in proportie de 100 % din rezerve.

Bancile comerciale din tara noastra acorda urmatoarele tipuri de credite, in functie de scopul pentru care sunt solicitate:

- credite pe termen scurt, cu durata de rambursare pana la 2 ani;

- credite pe termen mediu, cu durata de rambursare de 1- 5 ani;

- credite pe termen lung, cu durata de rambursare de peste 5 ani.

Creditele pe termen scurt sunt de urmatoarele feluri:

- pentru aprovizionari in vedera productiei;

- efectuarea altor cheltuieli de productie si de intretinere;

- reintregirea fondurilor incorporate in produse livrate, cu lucrari executate si servicii prestate aflate in curs de incasare;

- efectuarea cheltuielilor privind achizitionarea, depozitarea prelucrarea si desfacerea produselor la fondul de consum sau la fondul pietei;

- cheltuieli pentru productia anului urmator;

- achizitionarea de animale si pasari tinere si adulte;

- efectuarea cheltuielilor de intretinere si exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare;

- efectuarea cheltuielilor anticipate pentru revizii periodice la agentii economici cu activitate sezoniera;

- efectuarea cheltuielilor pentru prestarea de servicii la terti;

- alte credite curente dintre care:

*creditele pentru stocuri sezoniere se acorda pe baza situatiilor de stoc pentru materii prime, materiale si produse finite;

*credite pentru aprovizionarea cantinelor.

Creditele pe termen lung si mediu sunt de mai multe feluri:

-* pentru - realizarea de noi capacitati si tehnologii;

- modernizarea capacitatilor si tehnologiilor existente;

- achizitionarea de masini, utilaje, instalatii agregate, mijloace de transport;

- lucrari de constructii- montaj;

- alte investitii.

Formele creditului au evoluat cu mare rapiditate, in stransa corelatie cu gradul si nivelul societatii de astazi. Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:

- creditul comercial;

- creditul bancar;

- creditul obligator;

- creditul ipotecar;

- creditul de consum.

Creditul bancar se acorda agentilor economici sub forma baneasca de catre institutii specializate in asa numitul “ comert cu bani “, numite institutii bancare. Aceasta forma de credit este foarte raspandita, avand ca obiect acea parte disponibila a capitalului numit capital de imprumut. Creditul bancar este principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei nationale. In calitatea lor de intermediere, bancile se imprumuta pentru a da apoi cu imprumut sumele care se afla in cautare de plasament.



Raporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt, de regula, reciproce, acestea constand in faptul ca pe de o parte, intreprinderile care au conturi deschise la banci formeaza depozite care pot fi folosite de catre acestea ca resurse, iar pe de alta parte bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile de productie curente sau cu recuperare ulterioara, pentru institutii.

In relatia banca - intreprindere, importante sunt de subliniat principalele credite acordate de banci:

1) Avansurile in cont curent sau credite de casa sunt acele rapoarte de credit care se intemeiaza pe o deplina cunoastere a activitatii intreprinderii, ne mai fiind necesara o consemnare prin inscrisuri relative la fiecare angajament. Nu sunt garantate formal si nu au termen de rambursare.

2) Linia de credit este sistemul de acordare general, in care se stabileste limita maxima a creditului acordat. Aceasta linie ofera inteprinderii un credit provizoriu, deoarece banca poate cere orcand acoperirea debitului.

3) Linia de credi revolving este raportul in care rambursarile efectuate, reduc nivelul creditului si permit obtinerea unor noi credite, in limite stabilite.

Modalitatiile creditului bancar sunt:

- creditul bancar de scont;

- creditul bancar in cont curent;

- credit bancar pe gaj cu efecte publice (credit lombard );

- credit bancar pe gaj cu efecte comerciale.

Aparitia recenta in sfera institutiilor specifice economiei de piata a bancilor comerciale este o garantie a edificari pietei, intrucat aceste banci isi propun mobilizarea si fructificarea tuturor capitalurilor indiferent de proprietarii lor, fara nici o discriminare.

In conceptuinea moderna a economiilor de piata occidentale creditele bancare sunt de urmatoarele tipuri:

- credite de functionare sau de trezorerie , sunt acele credite de exploatare care finanteaza activul circulant;

- credite adaptate la anumite active circulante deci nu are caracter global.

- credite pentru finantarea comertului international;

- credite pentru investitii;

- credite participative;

- creditul locatie.

3 PRINCIPIILE CREDITARII BANCARE

Creditarea nu este o stiinta exacta care sa aiba reguli si regulamente care, daca sunt aplicate conduc automat la decizia corecta. In ciuda acestor incertitudini, exista principii de baza care trebuie aplicate atunci cand se studiaza cereri de creditare. Fiecare cerere de creditare trebuuie sa se bazeze pe cercetarea detaliata a propunerii, luand in consideratie atat aspectele financiare cat si nefinanciare si aplicand principiile de creditare in mod sistematic.

Operatiunile de credit au la baza “ prudenta bancara “ ca principiu fundamental de politica bancara ce caracterizeaza intreaga activitate, precum si urmatoarele principii generale:

1) Credibilitatea.

Credibilitatea reprezinta suportul moral, elementul psihologic esential fara de care creditul nu poate exista.

Potrivit prevederilor articolului 19 din legea 33/1991, privind activitatea bancara : “la acordarea creditelor, societatile bancare vor urmari ca solicitantii sa prezinte credibilitate”.

Dobandirea increderii presupune cunoasterea clientului, iar aceasta se realizeaza printr-o permanenta activitate de informare si documentare pentru formarea convingerilor cu privire la calitatile morale si profesionale ale conducatorilor societatii si a principalilor asociati si colaboratori si la situatia patrimoniala si financiara a societatii.

2) Forma contractuala .

Potrivit prevederilor articolului 21 din legea 33/1991, privind activitatea bancara, “ toate operatiunile de credit si garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii. Modificarea sau completarea clauzelor initiale presupun intocmirea unor acte aditionale la contractul de imprumut”.

3) Destinatia creditului.

Destinatia creditului este principiul care obliga debitorul de a utiliza creditul in concordanta cu scopul pentru care a fost acordat si totodata da dreptul bancii de a urmarii respectarea modului de utilizare. In situatia in care debitorul incalca conditiile contractului de credit, inclusiv cele referitoare la destinatia creditului, potrivit prevederilor articolului 20 din legea 33/1991, “ banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea creditului aprobat”.

4) Garantarea creditului.

Potrivit acestui principiu orice credit trebuie garantat cu bunuri mobile si imobile sau titluri de valoare aflate in patrimoniul societatii. Garantiile asiguratorii reprezinta principalul mijloc preventiv prin care se diminueaza riscul insolvabilitatii ( riscul de creditare ).

5) Rambursarea la termen a creditului .

Acesta este principiul care confera echilibru intregului proces de creditare si asigura conditiile pentru reluarea continua a acestui proces de acordare, utilizare si rambursare .

Determinarea reala a capacitatii imprumutatului de a realiza venituri, alegerea si convenirea garantiilor asiguratorii si supravegherea permanenta a modului de utilizare a creditului sunt principalele masuri care asigura infaptuirea acestui principiu. Nerambursarea la termen a rateor prevazute in contract atrage dupa sine plata de dobanzi penalizatoare si declansarea procedurii de executare silita.

6) Dobanda.

Dobanda reprezinta interesul care sta la baza oricarei operatiuni de credit si constituie pretul creditului utilizat. Dobanda perceputa pentru imprumuturile acordate se negociaza de catre banca avand in vedere dobanda pietei.

In analiza principiilor de creditare bancara exista cateva elemente cheie cum ar fi:

1) Persoana care face o cerere de credit trebuie selectata dupa patru criteriicare sunt : caracter, competenta, capacitate, capital.

2) Capacitatea de rambursare trebuie sa fie evaluata cu ajutorul proiectelor de fezabilitate.

3) Pentru garantii se va verifica titlul de proprietate, valoarea, convertibilitatea in bani.

4) Scopul creditului trebuie sa fie clar, limitand astfel scopul esuarii proiectului pentru care s-a acordat creditul.

5) Perioada ( durata ) creditului pentru activitatea curenta trebuie sa fie prin natura sa pe termen scurt, in timp ce pentru active fixe trebuie sa fie pe o perioada lunga, dar nu trebuie sa depaseasca durata previzionata a activului de finantat.

6) Rentabilitatea creditului acordat trebuie sa fie proportionala cu cresterea continua a costurilor si a presiunilor asupra bancilor.

7) Valoarea creditului trebuie sa fie suficienta pentru realizarea proiectului propus.

8) Avantajele bancii trebuie sa fie concretizate prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite, dar si pentru beneficiar prin obtinerea fondurilor necesare inceperii sau continuarii activitatii comerciale.

9) Banca trebuie sa-si creeze perspective noi.

In continuare vom exemplifica, punand in evidenta principiile de creditare ale Bancii Comerciale Romane (B.C.R.), impuse in baza normelor si ordinelor sale interne: “ Politica de creditare a B.C.R. “ si “ Normele de creditare ale B.C.R.”.

Politica de creditare constituie un document fundamental in activitatea de creditare, prin care se stabilesc principiile generale si limitele in cadrul carora se vor evalua toate oportunitatile de creditare. Procedurile de implementare a politicii de creditare sunt cele stabilite in “ Normele de creditare”. Acestea au fost concepute astfel incat sa acopere toate procedurile de creditare si operatiunile conexe pentru toate tipurile de credit.



Forma de prezentare a normelor permite inlocuirea, ajustarea sau completarea sanctiunilor sau anexelor, in masura in care apar modificari pe parcurs, astfel incat inspectorii de credite sa aiba la dispozitie in orice moment reglementarile valabile la zi.

Obiectul politicii de creditare il constituie asigurarea unei posibilitati ridicate si pe termen lung, atat prin cresterea portofoliului de credite, cat si prin mentinerea unui nivel bun sau al calitatii creditelor. Scopul activitatii de creditare este de a asigura servicii de calitate clientilor, raspunzand tuturor solicitarilor de credite care indeplinesc standardele acceptate prin “ Normele de creditare “ si asigurand mentinerea profitabilitatii bancii.

Banca Comerciala Romana sustine o atitudine de promovare a creditului catre clientii considerati a avea capacitate reala de rambursare si de indeplinire a obligatiilor la termen.

Volumul total al angajamentelor bancii (credite si scrisori de garantie) fata de un singur client sau un grup de clienti legati prin activitatea lor nu vor depasi, de regula, 5% din fondurile proprii ale bancii.

Aprobarea creditelor se face pe nivele de competenta stabilite in functie de valoarea si durata creditului, diferentiat la creditele pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung.

Banca prin unitatile sale acorda credite pe termen scurt pe o durata ce nu depaseste 12 luni, credite pe termen mediu de pana la 5 ani si credite pe termen lung cu durata de peste 5 ani.

Pot beneficia de credite persoanele fizice si juridice care au deschise conturi la unitatile bancii.

Sucursalele, filialele si agentiile pot acorda credite clientilor care au sediul social sau domiciliul, dupa caz, pe raza teritoriala a judetului in care unitatea bancii isi dsfasoara activitatea sau in localitatile cele mai apropiate din judetele limitrofe in care nu exista alte unitati B.C.R. .

Creditele solicitate, indiferent de valoarea si durata lor se acorda cu destinatii precise pe baza de contracte, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile si mai ales daca solicitantii prezinta credibilitate pentru rambursarea creditului si a dobanzilor la termenele stabilite.

Prin contractul incheiat pe baza negocierii directe intre banca si clientii sai se stabilesc conditiile de creditare:

- volumul creditului;

- destinatia;

- durata de creditare;

- garantiile necesare;

- dobanzile si comisioanele percepute;

- conditii de rambursare.

Acordarea creditelor se face numai daca creditorul poate asigura rambursarea lui la termenele stabilite prin contract si in graficul de rambursare. In acest sens ofiterul de credit realizeaza analiza situatiei patrimoniale si a rezultatelor economico - financiare ale solicitantului.

4 CREDITUL, PRODUS BANCAR PRINCIPAL

Pentru multi observatori principala operatiune bancara este creditarea.

Intr-adevar, intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca fondurile pe care le gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci cand unii dintre debitori nu isi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.

Deciziile de creditare sunt orientate, in principal, in scopul evitarii riscurilor.

In desfasurarea operatiunilor proprii o banca universala isi poate asuma urmatoarele tipuri de riscuri : riscuri financiare asumate in gestiunea bilantului (risc de creditare, risc de lichiditate, risc de piata, risc de faliment), riscuri de prestare caracteristice pentru sfera serviciilor bancare (risc operational, risc tehnologic, risc al produselor noi, risc strategic) si riscuri ambientale care sunt generate de operarea bancii intr-un mediu concurential strict reglementat de autoritatea bancara si intr-un spatiu economic caracterizat de propria sa dinamica (risc de frauda, risc economic, risc concurential, risc legal).

Intre toate aceste grupe de risc se exercita o interactiune permanenta, deoarece ele exprima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc - operatiunile bancare curente.

Riscul de creditare, denumit si risc de insolubilitate a debitorilor, risc de nerambursare sau risc al deteriorarii calitatii activelor bancare, exprima probabilitatea incasarii efective, la scadenta, a fluxului de venituri anticipat.

Riscul de creditare este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase daca expunerea la risc este substantiala.

Modul de alocare si de gestionare a fondurilor de care dispune banca poate influenta foarte mult rezultatele activitatii sale. Implicit, utilizarea fondurilor atrase sau a celor proprii prin acordare de credite presupune riscuri pe care banca trebuie sa si le asume, dar in conditiile in care le poate cuantifica si exprima de o maniera foarte clara.

Fiind cel mai important activ bancar, creditul are o valoare deosebita pentru asigurarea lichiditatii bancare, o data cu asigurarea rentabilitatii bancii. Si, desi obiectivul principal al politicii de creditare il reprezinta minimizarea riscului de creditare, nici gestiunea altor riscuribancare nu trebuie neglijata.

Intrucat riscul de creditare este principalul risc cetrebuie combatut, Banca centrala prin norme specifice, precise, creeaza bancilor un sistem de proiectii care trebuie sa fie promovat permanent.

Experiente mai indelungate legate de riscul de creditare pot orienta bancile in doua sensuri:

- abordarea de domenii de angajare mai diversificate in scopul limitarii riscurilor.

- specializarea in cateva segmente de piata, unde se poate exercita o prevenire eficienta.

In aprecierea riscului trebuie avut in vedere raportul dintre expunerea la risc si castigurile (directe si indirecte) ce se asteapta sa se realizeze in urma creditarii.

Constituind o activitate preponderenta a bancilor, creditarea a fost cea care a stat la baza celor mai multe falimente bancare.

In vederea limitarii riscului de credit, bancile sunt obligate :

- sa dispuna de proceduri administrative si de control intern adecvate, ca sa permita supravegherea si gestionarea riscului de credit, precum si incadrarea permanenta a indicatorilor de solvabilitate, a expunerilor mari si a imprumuturilor acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu, precum si familiilor acestuia (vezi anexa nr. );

- sa asigure o evidenta extracontabila corespunzatoare care sa stea la baza intocmirii raportarilor de prudenta bancara (vezi anexa nr. );

- sa codifice, sa denumeasca si sa tina evidenta, extracontabil, pentru fiecare grup de persoane fizice si/sau juridice care reprezinta un singur debitor;

- sa codifice si sa tina evidenta extracontabil, a fiecarei persoane fizice sau juridice care reprezinta un singur debitor sau care intra in componenta unui grup de persoane fizice sau juridice care reprezinta un singur debitor si/sau in componenta grupului persoanelor aflate in relatii speciale cu banca si/sau in componenta grupului format din personalul propriu si familiile acestuia;

- sa incheie tranzactii care conduc la expuneri mari numai in baza unei decizii luate de consiliul de administratie;

- sa acorde imprumuturi persoanelor cu care se afla in relatii speciale numai in baza unei decizii adoptate de consiliul de administratie;

- sa acorde imprumuturi personalului propriu, inclusiv familiilor acestuia, numai in baza unor norme interne aprobate de consiliul de administratie.

Pentru incadrarea elementelor de activ si a celor in afara bilantului la care s-a facut referire mai sus pentru incadrarea in categorii de risc de credit se vor utiliza anumite criterii prezentate in tabelele urmatoare

Criterii de incadrare a elementelor de activ

in categorii de risc de credit

Grupa de risc de credit



Elemente luate in calcul

1) numerar si valori din aur, metale si pietre pretioase;

2) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in mod expres, irevocabil si neconditionat sau garantate cu titluri emise de administratia publica centrala de specialitate a statului roman sau de B.N.R.;

3) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in mod expres, irevocabil si neconditionat de catre sau garantate cu titluri emise de administratii centrale, banci centrale din tarile din categoria A*1 sau Comunitatea Europeana;

4) elemente de activ constituind creante asupra administratiilor centraledin tarile din categoria B*2 , exprimate si finantate in moneda nationala a debitorilor;

5)elemente de activ constituind creante garantate in mod expres, irevocabil si neconditionat de catre administratiile centrale sau bancile centrale ale tarilor din categoria B, exprimate si finantate in moneda nationala comuna garantului si debitorului;

6) elemente de activ garantate cu depozite colaterale plasate la banca insasi sau cu certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insasisi incredintate acesteia;

7) elemente de activ deduse din fondurile proprii;

8) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in mod expres,irevocabil si neconditionat de catre sau garantate cu titluri emise de bancile de dezvoltare multilaterala sau de Banca Europeana de Investitii ;

9) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in ,mod expres, irevocabil si conditionat de catre administratiile locale din Romania;

10) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in ,mod expres, irevocabil si neconditionat de catre bancile din Romania;

11) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in ,mod expres, irevocabil si neconditionat de catre administratiile regionale sau locale din tarile din categoria A;

12) elemente de activ constituind creante asupra sau garantate in ,mod expres, irevocabil si neconditionat de catre bancile tarilor din categoria A;

13) elemente de activ constituind creante, cu scsdenta de maximum un an, asupra sau garantate in mod expres, irevocabil si neconditionat de catre tarilor din categoria B;

14) elemente in curs de incasare ( cecuri si alte valori);

15) credite acordate persoanelor fizice, garantate cu ipoteci in favoarea bancii, de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori, asupra locuintelor ce sunt sau vor fi ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de catre acesta;

16) venituri de primit;

17) elemente de activ constituind creante asupra administratiilor centrale sau bancilor centrale din tarile din categoria B, cu exceptia celor exprimate si finantate in moneda nationala a debitorului;

18) elemente de activ constituind creante asupra administratiilor regionale sau locale ale tarilor din categoria B;

19) elemente de activ constituind creante, cu scadenta mai mare de un an, asupra bancilor din tarile din categoria B;

20) elemente de activ constituind creante asupra sectorului nebancar din tarile din categoria A sau B ori din Romania;

21) imobilizari corporale;

22) alte active.

Nota: *1”tarile din categoria A” = tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare Economica si dezvoltare (O.C.E.D.)

*2” tarile din categoria B” = toate tarile cu exceptia Romaniei si tarilor din categoria A

Criterii de incadrare a elementelor in afara bilantului

in categorii de risc de transformare in credit

Grupa de risc de credit

Elemente in afara bilantului

1) angajamente in favoarea altor banci;

2) angajamente in favoarea clientelei;

3) titluri vandute cu posibilitate de rascumparare, pentru care optiunea de rascumparare a fost ferm exprimata;

4) angajamente indoielnice;

5) alte angajamente date;

6) cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci ;

7) garantii date pentru clientela;

8) titluri vandute cu posibilitate de rascumparare, pentru care optiunea de rascumparare nu a fost ferm exprimata;

9) titluri date in garantie.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 637
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site