Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

EFICIENTA PIETEI DE CAPITAL

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



EFICIENTA PIETEI DE CAPITAL

Obiectivele capitolului



intelegerea conceptului de piata eficienta

descrierea celor trei nivele de eficienta a pietei de capital

Continutul capitolului

1. Ipoteza pietelor eficiente

2. Nivelele de eficienta a pietei capitalului

Cuvinte cheie

  • ipoteza pietelor eficiente
  • transparenta pietei
  • eficienta operationala
  • eficienta alocationala
  • eficienta dinamica

Economistii vorbesc adesea despre eficienta pietelor de capital. Ei se refera la faptul ca investitorii au acces la informatii si ca informatia relevanta este deja reflectata in pretul titlurilor financiare. Titlurile financiare sunt evaluate corect in pietele de capital eficiente si ofera randamente suficiente pentru a compensa riscul asumat de investitor.

Desigur nici o institutie creata de om nu este perfecta si nici o piata financiara nu este perfect eficienta. Dar, directorii financiari trebuie sa porneasca de la ipoteza pietelor eficiente si apoi sa gaseasca si sa exploateze ineficientele si imperfectiunile specifice, pentru a crea strategii de finantare avantajoase.

1. Ipoteza pietelor eficiente

Pietele eficiente de capital sunt cele in care preturile curente de piata incorporeaza informatia disponibila, ceea ce inseamna ca preturile curente reflecta valoarea prezenta a titlurilor financiare si este imposibil sa obtii profituri in exces, dispunand doar de informatia publica.

Acest concept are implicatii profunde pentru managementul financiar, intrucat pietele eficiente elimina multe dintre strategiile de firma ce pot crea valoare. Intr-o piata eficienta, directorii financiari nu ar putea gasi momente propice pentru emisiunea de actiuni si obligatiuni, emisiunea de actiuni suplimentare nu ar deprima pretul, pretul titlurilor financiare nu ar trebui sa fie influentat de metodele de contabilitate alese de firme.

Teoria pietelor eficiente conduce la ideea ca managerii companiilor nu pot crea valoare "inseland" investitorii. Acest lucru este foarte important, intrucat subliniaza faptul ca managerii trebuie sa creeze valoare prin alte metode, care sunt probabil mai dificile.

Exista trei cai principale prin care se pot crea oportunitati de finantare eficiente:

"Inselarea" investitorilor. Managerii financiari incearca sa "infrumuseteze" titlurile financiare pentru a primi o valoare cat mai mare. Aceasta poate fi asimilata cu o incercare de a insela investitorii. Totusi, evidentele empirice sugereaza ca investitorii nu pot fi inselati usor. De aceea trebuie sa fim sceptici ca valoarea poate fi creata intr-un mod atat de usor. Teoria pietelor eficiente exprima aceasta idee.

Reducerea costurilor sau cresterea subventiilor. Anumite forme de finantare au avantaje fiscale mai mari decat altele. O firma care emite titluri financiare care minimizeaza impozitele poate spori valoarea firmei. Mai mult, orice tehnica de finantare implica si costuri: cheltuielile cu bancile de investitii, avocati, contabili. Minimizarea acestor costuri mareste valoarea firmei. Orice vehicul financiar care poate furniza o subventie este de asemenea creator de valoare.

Crearea unui titlu financiar nou. Companiile castiga prin dezvoltarea unor titluri financiare noi si emiterea lor la preturi mari. Valoarea obtinuta de cel care inoveaza este mica pe termen lung intrucat acesta nu poate beneficia de o licenta pentru inovatia lui. Aceasta explica si abundenta inovatiei financiare.

Utilizand teoria pietelor eficiente, putem afirma ca managerii nu pot crea valoare inseland investitorii, ci prin alte modalitati, posibil mai dificile.

Eficienta in domeniul financiar se poate defini pe trei nivele:

eficienta operationala, este echivalentul eficientei economice (obtinerea unor rezultate cat mai bune cu resurse cat mai putine). Masurarea eficientei operationale se poate face prin costurile de tranzactie (utilizarea internetului a dus la cresterea eficientei operationale, tranzactionarea unui pachet de actiuni putandu-se realiza la un cost de tranzactionare mai mic de 10 dolari) si prin timpul de executie a unui ordin (exista companii de brokeraj care garanteaza executarea unui ordin in mai putin de 1 minut).

eficienta alocationala, inseamna atingerea obiectivelor (eficacitate). Capitalul este alocat catre utilizatorii eficienti, luand in considerare informatiile disponibile.

eficienta dinamica este abilitatea unui sistem de a se adapta la schimbari si de a exploata modificarile din mediu. In domeniul financiar, eficienta dinamica consta in abilitatea de a inova si de a utiliza tehnologia (Citybank a introdus tranzactiile electronice in 1996, dar Banca Nationala a Canadei doar in 1998).

Ipoteza pietelor eficiente are implicatii si pentru investitori. Intrucat informatia este reflectata imediat in pret, investitorii nu trebuie sa se astepte sa obtina un randament mai mare decat cel normal. A obtine informatia doar in momentul in care aceasta devine publica nu aduce investitorului nici un avantaj. Pretul se ajusteaza imediat, fara ca investitorul sa mai aiba posibilitatea sa utilizeze informatia in avantajul sau.

Multi isi peterc intreaga cariera pentru a selecta acele titluri financiare care vor performa mai bine decat media pietei. Exista o cantitate impresionanta de informatie pentru a analiza o companie si modul in care au evoluat actiunile acesteia: evolutia dividendelor si a pretului actiunilor, profiturile, datoriile, impozitele, cota de piata, noile investitii, etc.

Daca cineva cunoaste mai mult decat oricine altcineva din piata situatia unei anumite companii, atunci acea persoana poate beneficia investind atunci cand are vesti bune si vanzand atunci cand are vesti proaste. Mai mult, o astfel de persoana poate fructifica informatia pe care o are, vanzand-o.

Consecinta logica a acestor analize, a informatiilor disponibile studiate si utilizate pentru a obtine profit tranzactionand pe piata de capital, este aceea ca piata devine tot mai eficienta.

O piata este eficienta atunci cand preturile incorporeaza informatia. Intr-o piata eficienta, orice informatie va fi incorporata imediat in pret: pretul se ajusteaza imediat la valoarea corecta. Daca sunt necesare cateva zile pentru ca pretul sa reflecte corect informatia, piata este ineficienta, iar investitorii pot obtine profituri peste medie, speculand aceste intarzieri.

Reactia unei piete ineficiente poate avea loc in doua moduri: fie o suprareactie in momentul aparitiei unei anumite informatii, urmand ca in cateva zile pretul sa scada spre valoarea corecta (caz in care investitorii trebuie sa vanda in prima faza pentru a cumpara ulterior), sau o reactie incetinita, pretul ajustandu-se treptat spre valoarea reala (in acest caz, investitorii trebuie sa cumpere pentru a vinde ulterior la un pret mai mare).

Ajustarea preturilor pe pietele de capital


In realitate, unele informatii pot afecta pretul mai repede decat altele.

Nivelele de eficienta a pietei capitalului

Cercetatorii clasifica informatia in trei categorii:

informatia privind preturile trecute

informatia publica

toata informatia (publica si privata)


Efectul celor trei categorii de informatii asupra preturilor este reflectata in cele trei nivele ale eficientei pietei:

Forma slaba de eficienta a pietei. O piata de capital este slab-eficienta daca preturile incorporeaza in totalitate informatia trecuta. Daca aceasta forma de eficienta este prezenta, analiza tehnica este inutila, nu poate furniza profituri peste nivelul pietei. Este cea mai slaba forma de eficienta pe care o asteptam la o piata financiara. Este inutil sa analizam preturile istorice si volumele tranzactionate pentru a incerca sa previzionam evolutia pretului in viitor. Aceste informatii sunt deja reflectate in pret.

Forma semi-puternica de eficienta. O piata este semi-eficienta atunci cand preturile reflecta toata informatia publica disponibila (inclusiv situatiile financiare). In acest caz, analiza fundamentala este inutila. Este imposibil sa obtii randamente peste piata avand doar informatie publica.

Forma puternica de eficienta. Intr-o piata eficienta, preturile reflecta toate informatiile publice si private. Nici persoanele care detin informatie din interiorul companiei nu o pot folosi pentru a castiga peste randamentul normal. In pietele functionale, exista legi care impiedica pe cei din interiorul companiei sa tranzactioneze actiuni inainte de a-si anunta aceasta intentie.

Evidentele empirice sprijina existenta formei semi-puternice de eficienta a pietelor de capital.

In concluzie:

cauza principala pentru care se asteapta ca pietele de capital sa fie slab-eficiente este aceea ca este foarte ieftin si la indemana oricui sa analizeze informatia trecuta pentru a gasi trendul pretului. Este nevoie de un computer si de cunostinte minime de statistica pentru a analiza aceste informatii.

forma semi-eficienta a pietei este mai sofisticata. Un investitor are nevoie de talent si cunostinte de economie si statistica solide, informatii privind industriile si companiile. Este nevoie de timp, este costisitor.

este greu de crezut ca piata este atat de eficienta incat cineva care detine informatie privata de valoare nu poate prospera utilizand-o.

Ceea ce afirma ipoteza pietelor eficiente este ca, in medie, managerii nu vor fi capabili sa obtina randamente in exces, peste piata.

Intrebari recapitulative

Ce are in vedere ipoteza pietelor eficiente?

Descrieti cele trei nivele de eficienta a pietei de capital.

Teste grila

Forma slaba de eficienta a pietei de capital implica faptul ca analiza tehnica este utila.

a.       adevarat

b.      fals

Daca pietele de capital sunt eficiente, atunci cumpararea-vanzarea de titluri la pretul pietei reprezinta o tranzactie care are valoarea actualizata neta:

a.       pozitiva

b.      negativa

c.       nula

Ipoteza pietelor eficiente:

a.       implica abilitate de previziune perfecta

b.      implica lipsa de fluctuatie a preturilor

c.       implica faptul ca preturile reflecta informatia disponibila

Cand forma puternica de eficienta a pietei se aplica, preturile incorporeaza:

a.       informatia publica si privata

b.      informatia publica

c.       informatia trecuta

Raspunsuri - b; 2. - c; - c; 4. - a

Bibliografie

Brealey, R., Myers, S., Principles of corporate finance, McGraw-Hill, 1996



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1731
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved