Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

FINANTE PUBLICE - TESTE GRILA

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



FINANTE PUBLICE - TESTE GRILA

1. Aparitia finantelor publice a fost generata de:

a) aparitia societatii;

b) aparitia statului si scindarea societatii in clase antagoniste;




c) aparitia comunei primitive;

d) aparitia economiei de schimb;

e) folosirea banilor.

Raspuns: b)

2. Principiile de baza ale constituirii si repartizarii fondurilor financiare publice sunt:

a)      prelevarile de resurse la dispozitia statului au caracter obligatoriu;

b)      repartizarea cheltuielilor este uniforma;

c)      cheltuielile publice sunt repartizate direct si indirect, diferentiat pe grupuri si categorii sociale;

d)      fondurile mobilizate la dispozitia statului provin din munca celor ecupati in sfera productiei materiale si nemateriale.

Unul dintre principii este fals.

Raspuns: b)

3. Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste expresia in aceea ca:

a)      statul are veniturile si cheltuielile sale proprii;

b)      statul isi procura resursele cu ajutorul constrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii;

c)      statul urmareste indeplinirea unor nevoi individuale;

d)      statul isi procura resursele prin contributiile (fara titlu obligatoriu) agentilor economici.

Raspuns: b)

4. La formarea fondurilor necesare statului, pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale, participa:

a)     numai persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei materiale;

b)     numai persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei nemateriale;

c)     atat persoanele care isi desfasoara activitastea in sfera productiei materiale, cat si cele din sfera productiei nemateriale, contributia individuala variind, ca marime, de la o categorie sociala la alta;

d)     atat persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei materiale, cat si cele din sfera productiei nemateriale, contributia individuala fiind aceeasi pentru fiecare categorie sociala;

e)     nici una din variantele de mai sus.

Raspuns: c)

5. Conceptul de finante publice, in statul modern, are un pronuntat caracter:

a)      juridic;

b)      economic;

c)      politic.

Raspuns: b)

6. Obiectul de studiu al finantelor publice nu il reprezinta:

a) metodele si tehnicile de analiza a echilibrului financiar al firmelor private;

b) metodele de gestionare folosite in cadrul sectorului peblic;

c) metode de stabilire, percepere si urmarire a impozitelor, taxelor si veniturilor nefiscale;

d) metode de dimensionare si repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, actiuni si beneficiari;

e) politica financiara promovata de stat.

Raspuns: a)

7. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:

a) regiile autonome si societatile cu capital de stat;

b) societatile comerciale cu caracter privat sau mixt;

c) organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ;

d) institutiile publice si unitatile din subordinea acestora;

e) nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: e)

8. Contributia principala la constituirea fondurilor publice o are:

a) produsul intern brut;

b) avutia nationala;

c) transferurile din strainatate;

d) imprumuturile interne si externe;

e) donatiile si subventiile;

Raspuns: a)

9. Distributia fondurilor financiare are drept beneficiar

a) numai persoanele fizice;

b) numai persoanele juridice;

c) persoanele fizice si juridice;

d) statul;

e) nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: c)

10. Principala destinatie a resurselor financiare in tarile dezvoltate, cu economie de piata este:

a)      invatamant, sanatate, cultura;

b)      aparare nationala;

c)      ordine publica;

d)      actiuni economice.

Raspuns: a)

11. Principala destinatie a resurselor publice, in tarile in curs de dezvoltare, este reprezentata de:

a) asigurari si protectie sociala;

b) invatamant, sanatate;

c) ordine publica;

d) actiuni economice;

e) datorie publica.

Raspuns: d)

12. Scopul finantelor publice este:

a) preluarea de la contribuabili a impozitelor si taxelor;

b) favorizarea capitalului privat;

c) mentinerea relatiilor antagoniste intre diferite grupuri sociale;

d) asigurarea unor conditii demne de viata pentru toti cetatenii tarii;

e) consolidarea exclusiva a institutiilor statului.

Raspuns: d)

13. Functia de control nu reflecta:

a)      modul de constituire a fondurilor in economie;

b)      repartizarea fondurilor pe beneficiari;

c)      preocuparea statului pentru asigurarea unei vieti prospere populatiei;

d)      eficienta cu care unitatile economice cu capital de stat si institutiile publice utilizeaza resursele de care dispun.

Raspuns: c)

14. Controlul financiar nu se efectueaza:

a) in faza repartitiei;

b) in faza productiei;

c) in faza schimbului;

d) in faza consumului;

e) se efectueaza in toate fazele de mai sus.

Raspuns: e)

15. Functia de control a finantelor publice are o sfera de manifestare fata de functia de repartitie;

a) mai restransa, deoarece controlul nu include fazele repartitiei, productiei, schimbului si consumului;

b) mai larga, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea fondurilor din economie si modul de utilizare a resurselor;

c) identica;

d) sferele lor de manifestare nu se suprapun;

e) mai larga, deoarece se manifesta si in teritoriu.

Raspuns: b)

16. In faza de rapartitie, controlul financiar nu vizeaza:

a) provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice de resurse financiare si destinatia pe care acestea o capata;

b) nivelul la care se constituie resursele;

c) titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza intre diversi buneficiari resursele;

d) dimensiunile fondurilor in raport cu produsul intern brut;

e) mijloacele de munca, obiectivele muncii si forta de munca.

Raspuns: e)

17. Controlul financiar in faza de repartitie nu urmareste:

a)      provenienta resurselor ce alimenteaza fondurile publice si destinatia pe care o capata;

b)      crearea valorilor de intrebuintare ce fac obiectul schimbului si consumului;

c)      nivelul la care se constituie fondurile de resurse financiare publice;

d)      titlul cu care se mobilizeaza fondurile publice;

e)      dimensionarea fondurilor in raport cu PIB;

f)        gradul de redistribuire a fondurilor intre membrii societatii;

g)      modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

Raspuns: b)

18. Finantele publice prezinta urmatoarele trasaturi:

a)      sistem de relatii financiare;

b)      asigura formarea si repartizarea fondurilor de resurse financiare publice;

c)      satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economica si sociala a tarii;

d)      sistem de relatii ce exprima schimbarea formei valorii.

Raspuns: b)

Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice conceptiilor clasice despre finantele publice:

a)      corespund dezvoltarii monopolurilor;

b)      reflecta doctrina liberala, predominanta in acea perioada;

c)      corespunde secolului XX si mai cu seama dupa marea recensiune economica mondiala;

20. Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice conceptiilor moderne despre finantele publice

a)      apartin perioadei capitalismului ascendent;

b)      statul trebuie sa fie unul al bunastrarii;

c)      impozitele constituie un rau necesar.

Raspuns: b)

21. Conceptiile neoliberale aparute in ultimele decenii ale secolului al XX-lea prevad:

a)      infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte;

b)      faptul ca echilibrul bugetar este cheia de bolta a finantelor publice;

c)      necesitatea retragerii statului din economie;.

Raspuns: c)

22. Intre raporturile stranse ce exista intre finantele publice si sfera politicului, nu putem mentiona urmatoarele:

a) partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare;

b) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul economic;

c) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul social;

d) autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni in domeniul politic;

e) autoritatea judecatoreasca vegheaza ca politica financiara a statului sa fie tradusa in viata.

Raspuns: e)

23. Care dintre urmatoarele trasaturi nu apartin nevoilor individuale;

a) pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac se stabileste pe piata;

b)sunt satisfacute pe baza bunurilor private;

c) pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac nu se stabileste prin mecanismul pietei;

d) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt oferite de catre producatori autonomi;

e) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt concurentiale sau divizibile.

Raspuns: c)

Distribuirea fondurilor de resurse financiare, a doua faza a functiei de repartitie, consta in:

a)      repartitia este precedata de cuantificarea nevoilor sociale in expresie baneasca;

b)      procesul de distribuire are un caracter obiectiv;

c)      procesul de distribuire nu depinde de politica promovata de partidele politice la putere.

Raspuns: a)

25. Functia de control a finantelor publice;

a) are o sfera de manifestare mai restransa decat cea de repartitie;

b) necesitatea acesteia decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare publice apartin intregii societati;

c) controlul se limiteaza numai la faza repartitiei;

d) controlul nu se exercita asupra productiei de bunuri realizate in sectorul public;

e) controlul financiar nu urmareste modul de realizare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare a acestora.

Raspuns: b)

26. Ce se intelege prin buget public consolidat:

a) resursele si cheltuielile bugetului de stat;

b) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel national, din care se elimina transferurile dintre bugete;

d) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurarilor sociale, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel national.

Raspuns: b)

27. Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:

a)      ministrii;

b)      agentii economici;

c)      conducatorii organelor de specialitate ale administratiei publice locale;

d)      nici una din variantele mentionate.

Raspuns: a)

28. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 'Ordonatorii tertiari de credite ':

a)      repartizeaza creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si al fondurilor speciale, pe unitatile ierarhic inferioare, in functie de sarcinile acestora si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu;

b)      raspund de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc;

c)      aproba efectuarea creditelor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale.

Raspuns: b)

29. Una din urmatoarele afirmatii este falsa: 'Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite ' (Legea privind finantele publice):

a) raspund de utilizarea creditelor bugetare;

b) pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor de drept;

c) raspund de folosirea cu eficienta si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale sau bugetul fondurilor speciale;

d) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra executiei bugetare;

e) raspund de realizarea veniturilor.

Raspuns: b)

30. Atributiile de coordonare si finalizare a elaborarii proiectului bugetului de stat nu revin:

a) Parlamentului;

b) Guvernului;

c) Bancii Centrale;

d) Ministerului Finantelor;

e) nici una din variantele de mai sus nu este adevarata.

Raspuns: c)

31. In etapele parcurse in executia cheltuielilor publice nu sunt cuprinse:

a)      angajarea;

b)      negocierea;

c)      ordonantarea;

d)      plata;

e)      lichidarea;

Raspuns: b)

32. Aprobarea bugetului de stat se face:

a) de consiliile judetene;

b) de Guvern;

c) de organele institutiilor financiare;

d) prin lege;

e) de Ministerul Finantelor.

Raspuns: d)

33. Intocmirea bugetului de stat se face de:

a) Comisia de Buget si Finante a Camerei Deputatilor;

b) comisiile reunite de Buget si Finante ale celor doua camere;

c) Guvern;

d) Ministerul Finantelor Publice;

e) ordonatorii principali de credite.

Raspuns: d)

34. Masurile fiscale aprobate prin legi bugetare se stabilesc:

a) pe 5 ani;

b) pe 3 ani;

c) anual;

d) lunar;

e) pentru primele 10 luni ale anului.

Raspuns: c)

35. Clasificatia bugetara nu cuprinde la venituri si cheltuieli:

a)    aliniate;

b)   capitole;

c)    parti;

d)   subcapitole;

e)    articole.

Raspuns: a)

36. Aprobarea bugetelor de catre Parlament se face:

a) pe fiecare buget in parte;

b) la fiecare comisie de specialitate;

c) pe fiecare capitol, articol, ordonator principal de credite in parte;

d) in functie de clasificatia bugetara;

e) pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatori principali de credite.

Raspuns: e)

37. Din bugetele locale sunt finantate, de regula, cheltuielile pentru:

a) cercetare;

b) desfasurarea activitatii administratiei publice locale;

c) scopuri militare;

d) datoria publica externa;

e) nici una din cele de mai sus.

Raspuns: b)

38. Imprumuturile interne sau externe, pe termen mediu si lung contractate de administratia publica locala, servesc la:

a)      finantarea operatiunilor militare curente;

b)      refinantarea datoriei publice locale;

c)      efectuarea unor cheltuieli exceptionale;

Raspuns: b)

39. Din componentele bugetelor locale in Romania nu fac parte:

a)      bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti;

b)      bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti;

c)      bugetele proprii ale consiliilor populare si orasenesti.

Raspuns: c)

40. Bugetul Presedentiei Romaniei se aproba de:

a)      Parlament;

b)      Guvern;

c)      Presedinte.

Raspuns: a)

41. In Romania, nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire ale acestor nevoi nu sunt reflectate in:

a)      bugetul de stat;

b)      bugetul economic;

c)      bugetul asigurarilor sociale de stat;

d)      bugetul fondurilor speciale;

e)      bugetul trezoreriei statului.

Raspuns: b)

42. Micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget se realizeaza:

a) prin stabilirea unei marje de siguranta in proiectul de buget;

b) dupa executia exercitiului bugetar;

c) in cursul exercitiului bugetar;

d) nu se poate realiza nici o modificare a bugetului aprobat;

e) numai in prima luna dupa votarea bugetului.

Raspuns:c)

43. Conform Legii finantelor publice, legile bugetare anuale nu cuprind:

a)      legea bugetului de stat;

b)      legea bugetelor locale;

c)      legea de rectificare a bugetului statului;

d)      legea de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat;

e)      legea bugetului asigurarilor sociale de stat;

Raspuns: b)

44. Ce se intelege prin credit bugetar, conform Legii privind finantele publice?

a)        partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unitatilor administrativ-teritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora;

b)       aprobarea comunicata trezoreriei statului de catre ordonatorul principal de credite, in limita careia se pot efectua plati de casa din bugetul de stat;

c)        suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar;

d)       plata unei sume efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara in vederea stingerii unei obligatii legale;

e)        nici una din variantele de mai sus.

Raspuns: c)

45. In cadrul calendarului bugetar, conform Legii finantelor publice, prima etapa este:

a) trimiterea scrisorii-cadru ordonatorilor principali de credite;

b) stabilirea limitelor de cheltuieli;

c) elaborarea indicatorilor macroeconomici;

d) centralizarea propunerilor ordonatorilor principali de credite;

e) transmiterea proiectului de buget la Guvern.

Raspuns: c)

46. Cheltuielile publice exprima:

a) relatii economico-sociale in forma baneasca, prin care se distribuie fonduri publice;

b) cheltuielile facute de stat pentru refacerea imaginii sale in strainatate;

c) in toate cazurile exprima un consum definitiv de produs intern brut;

d) in toate cazurile exprima o avansare de produs intern brut;

e) totalitatea cheltuielilor care se efectueaza la nivelul unui stat.

Raspuns: a)

47. Cheltuielile publice nu inglobeaza:

a)      cheltuielile colectivitatilor locale;

b)      cheltuielile efectuate de administratia centrala de stat;

c)      cheltuielile finantate din fondul asigurarilor sociale de stat;

d)      cheltuielile populatiei;

e)      cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora.

Raspuns: d)

48. O avansare de produs intern brut reprezinta:

a) imprumuturile primite de la organisme internationale;

b) totalitatea cheltuielilor cu sanatatea;

c) cheltuielile cu rambursarea imprumuturilor;

d) cheltuielile cu investitiile;

e) totalitatea cheltuielilor cu apararea.

Raspuns: d)

49. Diferenta dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare este reprezentata de faptul ca:

a) cheltuielile bugetare se acopera numai prin transferuri de la bugete, pe cand cheltuielile publice au ca mijloc de acoperire a lor si veniturile proprii;

b) data de nivelul administrativ la care se face comparatia;

c) cheltuielile publice cuprind si cheltuielile populatiei;

d) cheltuielile bugetare au ca sfera de cuprindere mai mare decat cheltuielile publice;

e) nu exista nici o diferenta, cei doi termeni fiind sinonimi.

Raspuns: a)

50. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii;

a) efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora in conformitate cu legea finantelor publice;

b) rambursarea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

c) utilizarea resurselor alocate este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu de existenta resurselor banesti;

d) finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu caracter bugetar;

e) exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv, referitor la alocarea si utilizarea resurselor financiare publice.

Care din principiile de mai sus nu a fost enuntat corect?

Raspuns: b)

51. Care din urmatoarele categorii de cheltuieli nu este folosita pentru clasificarea cheltuielilor publice:

a) clasificarea economica;

b) clasificarea administrativa;

c) clasificarea financiara;

d) clasificarea FMI;

e) clasificarea ONU.

Raspuns: d)

52. Cheltuielile de transfer cu caracter economic sunt:

a) subventiile;

b) bursele;

c) alocatiile de sprijin;

d) ajutoarele sociale;

e) pensiile.

Raspuns: a)

53. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dupa clasificarea economica:

a) cheltuielile temporare;

b) cheltuieli materiale;

c) cheltuirelile cu salariile;

d) cheltuielile de transfer;

e) cheltuielile de investitii.

Raspuns: a)

54. In clasificarea financiara nu sunt incluse:

a)      cheltuielile definitive;

b)      cheltuielile cu investitiile;

c)      cheltuielile virtuale;

d)      cheltuielile temporare.

Raspuns: b)

55. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezinta:

a) cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii;

b) cheltuieli care nu se reflecta in contabilitatea nationala;

c) sunt pseudocheltuieli, ele fiind de fapt niste imprumuturi ale statului;

d) sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse strategice;

e) sunt cheltuieli cu majorarile de salarii.

Raspuns: a)

56. Cheltuielile fara contraprestatie au caracter de:

a) subventie;

b) alocare a unor venituri pentru care se percepe dobanda;

c) cheltuieli care se vor recupera in viitor;

d) cheltuieli care nu au caracter definitiv;

e) cheltuieli nefinanciare.

Raspuns: a)

57. Cheltuielile reale reprezinta:

a) cheltuieli pentru investitii;

b) un consum definitiv de produs intern brut;

c) cheltuieli care se achita prin numerar;

d) cheltuieli care se efectueaza pentru construirea de drumuri si poduri;

e) nici una din variantele de mai sus.

Raspuns: b)

58. Factorii care nu influenteaza cheltuielile publice sunt:

a) factori demografici;

b) factori economici;

c) factori sociali;

d) urbanizarea;

e) toti factorii de mai sus influenteaza cresterea economica.

Raspuns: e)

59. Satisfacerea nevoilor cu caracter social presupune folosirea, pe scara larga, a resurselor financiare publice in scopul:

a) cresterii gradului de independenta a cetatenilor fata de stat;

b) scaderii sarcinilor fiscale care apasa asupra contribuanbililor;

c) imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei;

d) imbunatatirii productiei materiale publice pentru a se asigura necesarul pentru traiul decent al populatiei;

e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus.

Raspuns: c)

60. Activitatea economica, in sectorul public, nu se realizeaza prin:

a)      regiile autonome;

b)      societatile comerciale cu capital de stat;

c)      societatile comerciale cu capital privat.

Raspuns: c)

61. Conform teoriei lui Musgrave si Rostow privind cresterea cheltuielilor publice:

a) cheltuielile publice sporesc odata cu dezvoltarea economiei;

b) in perioadele incipiente ale cresterii si dezvoltarii economice, investitiile publice ocupa o pondere importanta in totalul investitiilor din economie;

c) in perioadele de criza se manifesta un efect de transfer al cheltuielilor private asupra cheltuielilor publice;

d) in perioadele de criza, se manifesta un efect de inspectie;

e) dupa perioada de dezvoltare economica, ponderea investitiilor private in PIB scade.

Raspuns: b)

62. Specificati care este impactul direct al transferurilor guvernamentale asupra consumului:

a) determina o crestere a inflatiei;

b) conduce la cresterea cursului valutar;

c) sporeste cheltuielile autonome;

d) sporeste consumul;

e) sporeste veniturile bugetare.

Raspuns: d)

63. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la cheltuielile publice nu sunt adevarate:

a)      exprima relatii economico-sociale sub forma baneasca;

b)      exprima intotdeauna un consum definitiv de produs intern brut;

c)      sunt extrem de diversificate.

Raspuns: b)

64. In cadrul clasificatiei economice a cheltuielilor publice, cheltuielile curente nu cuprind:

a)      cheltuieli de personal;

b)      cheltuieli materiale;

c)      prime;

d)      cheltuieli de investitii;

e)      rezerve;

f)        cheltuieli fara contraprestatie.

Raspuns: d)

65. Cand elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este mai mare decat 1:

a)      exista tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB;

b)      tendinta de utilizare a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice ramane constanta;

c)      produsul intern brut creste intr-un ritm superior cheltuielilor publice;

d)      cheltuielile publice cresc in acelasi ritm cu PIB;

e)      exista tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice.

Raspuns: e)

66. Cheltuielile bugetare:

a) au o sfera mai larga decat cele publice;

b) au aceeasi sfera cu cele publice;

c) au o sfera mai restransa decat cele publice;

d) cuprind si veniturile proprii ale institutiilor publice;

e) cheltuielile bugetare sunt aprobate de catre organul legislativ sub forma debitelor.

Raspuns: c)

67. Care dintre urmatoarele afirmatii privind clasificatia functionala a cheltuielilor publice este falsa:

a) foloseste drept criteriu domeniile spre care sunt dirijate resursele publice;

b) nu reflecta obiectivele politicii bugetare a statului;

c) foloseste drept criteriu ramurile spre care sunt dirijate resursele publice;

d) foloseste drept criteriu sectoarele spre care sunt dirijate resursele publice;

e) este importanta pentru urmarirea anumitor obiective.

Raspuns: b)

68. Finantarea actiunilor social-culturale nu are ca obiectiv:

a)      garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii;

b)      restrangerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor;

c)      satisfacerea necesitatilor de educatie si cultura pentru toti membrii societatii;

d)      asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate minime.

Raspuns: c)

69. In categoria cheltuielilor pentru actiuni social-culturale nu intra cheltuielile destinate:

a)      invatamantului;

b)      sanatatii;

c)      culturii, relogiei, sportului;

d)      transportului si comunicatiei.

Raspuns: d)

70. Cheltuielile pentru actiuni social-culturale sunt finantate preponderent din :

a)      fonduri bugetare;

b)      fonduri proprii ale agentilor economici;

c)      imprumuturi externe;

d)      ajutor financiar extern.

Raspuns: a)

71. Cheltuielile pentru sanatate sunt finantate in primul rand din:

a)      fondul special pentru asigurarile de sanatate;

b)      bugetele locale;

c)      fonduri extrabugetare;

d)      bugetul de stat.

Raspuns: a)

72. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice sunt indreptate, in primul rand catre:

a)      intreprinderile cu capital integral sau majoritar privat;

b)      regii autonome, companii si intreprinderi de stat;

c)      organizatii cooperatiste.

Raspuns: b)

73. Metodele directe de interventie a statului in economie nu cuprind:

a)      subventiile;

b)      investitiile;

c)      avantaje fiscale;

d)      ajutoare financiare;

e)      imprumuturi cu dobanda subventionata.

Raspuns: c)

74. Metodele indirecte de interventie a statului in economie nu cuprind:

a)      avantaje fiscale;

b)      ajutoare financiare;

c)      garantarea de catre stat a imprumuturilor angajate de agentii economici.

Raspuns: b)

75. Ponderea cea mai mare a cheltuililor pentru actiuni si obiective economice o detin cheltuielile pentru:

a)      industrie;

b)      transport si comunicatii;

c)      agricultura si silvicultura;

d)      cercetare stiintifica.

Raspuns: b)

76. Cheltuielile cu ordinea publica si siguranta nationala nu cuprind:

a)      politia;

b)      jandarmeria;

c)      penitenciarele;

d)      apararea nationala;

e)      arhivele statului.

Raspuns: d)

77. Resursele financiare publice nu includ:

a) resursele administratiei de stat centrale;

b) resursele administratiei de stat locale;

c) resursele populatiei;

d) resursele intreprinderilor publice;

e) resursele asigurarilor sociale de stat.

Raspuns: c)

78. Principala categorie de resurse publice o constituie:

a) veniturile intreprinderilor de stat;

b) impozitele;

c) imprumuturile externe;

d) imprumuturile interne;

e) contributiile benevole ale agentilor economici la formarea anumitor fonduri.

Raspuns: b)

79. Care dintre urmatorii factori pot determina cresterea resurselor financiare publice:

a) factorii monetari;

b) factorii demografici;

c) factorii politici si militari;

d) factorii sociali;

e) toate categoriile de factori de mai sus influenteaza cresterea resurselor financiare publice.

Raspuns: e)

80. Care dintre urmatoarele modalitatide constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat aparitia inflatiei:

a) prelevarile fiscale;

b) imprumuturile pe termen scurt;

c) imprumuturile pe termen mediu;

d) imprumuturile pe termen lung;

e) finantarea pein emisiune monetara fara acoperire.

Raspuns: e)

81. Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare se impart in:

a) resurse ordinare si resurse extraordinare;

b) resurse ordinare si resurse curente;

c) resurse extraordinare si resurse incidentale;

d) venituri fiscale si venituri nefiscale;

e) venituri fiscale si resurse curente.

Raspuns: a)

82. Resursele extraordinare sunt resursele:

a) pe care statul le obtine fara sa isi propuna acest lucru;

b) care apar datorita desfiintarii unor fonduri;

c) la care statul recurge in situatii exceptionale;

d) care pot fi folosite nuami cu aprobarea Presedentiei;

e) pe care statul le transfera la bugetele fondurilor speciale.

Raspuns: c)

83. Resursele ordinare nu cuprind:

a)      venituri fiscale;

b)      venituri nefiscale;

c)      emisiunea de bani de hartie.

Raspuns: c)

84. In categoria resurselor financiare publie interne nu se includ:

a)      impozitele;

b)      taxele;

c)      salariile personalului angajat la instittiile publice;

d)      donatiile interne;

e)      emisiunea de bani fara acoperire.

Raspuns: c)

85. Veniturile nefiscale au o pondere mai redusa deoarece:

a)      cotele de impunere care se aplica la masa impozabila aferenta acestor venituri este mai mica;

b)      apar numai in tarile in curs de dezvoltare;

c)      sunt venituri extraordinare;

d)      sfera de cuprindere a sectorului public este limitata;

e)      aceste venituri nu se redistribuie pentru populatie.

Raspuns:d)

86. Transferurile, ca venituri financiare publice, reprezinta, in principal:

a)      impozite percepute de la agenti economici de catre stat;

b)      imprumuturi de stat;

c)      ajutoare primite de tarile in curs de dezvoltare de la tarile dezvoltate;

d)      prelevari obligatorii;

e)      trecerea unor fonduri de la stat la agentii economici.

Raspuns:c)

87. Resursele financiare publice extraordinare sunt:

a)      emisiunea baneasca fara acoperire in economia reala;

b)      contributiile pentru asigurarile sociale de stat;

c)      veniturile fiscale;

d)      acelea care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate;

e)      contributiile care alimenteaza fondurile publice.

Raspuns: a)

88. Veniturile din capital:

a)      cuprind venituri din valorificarea bunurilor statuilui;

b)      constituie principalul canal de procurare a veniturilor publice;

c)      cuprind contributiile la asigurarile sociale pentru sanatate.

Raspuns: a)

89. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la sistemul fiscal, nu este adevarata?

a)      prin intermediul sistemului fiscal, statul isi procura resursele financiare;

b)      sistemul fiscal indeplineste o functie economica stimulativa;

c)      una din trasaturile sistemului fiscal este universalitatea;

d)      prin intermediul sistemului fiscal statul repartizeaza resursele sale in economie;

e)      sistemul fiscal trebuie caracterizat de echitate.

Raspuns: d)

90. In cadrul resurselor nefiscale, se cuprind:

a)      taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol;

b)      venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea prescriptiei extinctive;

c)      majorarile pentru veniturile nevarsate la termen, taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul pe spectacole, taxele vamale;

d)      impozitul pe profit, impozitul pe salarii, veniturile din amenzi, taxa pe valoarea adaugata;

e)      impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie, taxa pentru reconstructia drumurilor.

Raspuns: b)

91. Care dintre urmtoarele impozite si taxe reprezinta venit nefiscal pentru stat?

a)      taxa asupra mijloacelor de transport;

b)      taxele consulare;

c)      taxele vamale;

d)      impozitul pe spectacole;

e)      taxa pentru folosirea terenurilor in alte scopuri decat pentru productia vegetala, agricola sau silvica.

Raspuns: b)

92. Impozitele:

a)      sunt datorate in valoare absoluta in cuantum egal de catre toti contribuabilii;

b)      reprezinta cheltuieli pentru stat;

c)      au un caracter facultativ pentru toti contribuabilii;

d)      sunt achitate numai de catre persoanele juridice;

e)      au un caracter nerambursabil;

Raspuns: e)

93. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a)      impozitele si taxele reprezinta venituri bugetare;

b)      impozitele si taxele constituie prelevari cu titlu definitiv si nerambursabil;

c)      pe baza impozitelor si taxelor statul poate efectua cheltuielile sale;

d)      impozitele si taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale;

e)      impozitele si taxele sunt reglementate prin lege.

Raspuns: d)

94. Referitor la cotele procentuale progresive, putem afirma urmatoarele:

a)      se modifica pe masura ce sufera schimbari baza de calcul;

b)      pot fi cote progresive simple;

c)      pot fi cote regresive;

d)      pot fi cote progresive compuse (pe transe);

e)      progresivitatea simpla este mai costisitoare pentru contribuabil decat progresivitatea pe transe.

Care din afirmatiile de mai sus este falsa?

Raspuns: c)

95. Marimea impozitului datorat de fiecare persoana trebuie sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatea si suma de plata sa fie clare pentru fiecare platitor este un enunt al principiului:

a)      justetii impunerii;

b)      comoditatii impunerii;

c)      certitudinii impunerii;

d)      randamentelor impozitelor;

e)      nici unul din cele de mai sus.

Raspuns: c)

96. Care principiu al impunerii urmareste ca sistemul fiscal sa asigure incasarea impozitelor cu minimul de cheltuieli si sa fie cat mai putin apasator pentru platitori:

a)      justetii impunerii,

b)      comoditatii impunerii;

c)      certitudinii impunerii;

d)      randamentelor impozitelor;

e)      nici unul din cele de mai sus.

Raspuns: d)

97. Caracterul obligatoriu al impozitelor reprezinta:

a)      obligatia fiecarui stat de a institui impozite;

b)      obligatia contribuabililor de a datora si plati impozite, in conditiile legii;

c)      dreptul statului de a colecta veniturile bugetare numai pe seama impozitelor;

d)      plata catre stat a unei sume fixe de bani, stabilita indiferent de venitul sau averea contribuabilului;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: b)

98. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar deoarece:

a)      prin intermediul lor se incurajeaza dezvoltarea economiei;

b)      prin intermediul lor are loc redistribuirea unei parti importante din PIB;

c)      ele sunt folosite ca parghii economice;

d)      constituie mijlocul principal de procurare a resurselor statului;

e)      ele franeaza dezvoltarea economiei datorita nivelului mare al lor.

Raspuns: d)

99. Principiul justetii impunerii presupune:

a)      contribuabilii sa contribuie cu impozite in functie de veniturile pe care le obtin;

b)      impunerea tuturor contribuabililor cu un impozit fix stabilit unitar;

c)      venituri mai mari - impozite mai mici,

d)      marimea impozitelor datorate de o persoana sa fie certa si nu arbitrara;

e)      impozitarea numai a anumitor contribuabili.

Raspuns: a)

100. Un impozit este considerat stabil daca:

a)      este mentinut mai multi ani la rand;

b)      randamentul sau ramane constant de-a lungul ciclului economic;

c)      ii creste randamnetul odata cu cresterea nivelului productiei;

d)      aduce cele mai mari venituri la bugetul statului;

e)      nu suporta modificari legislative in cursul anului.

Raspuns: b)

101. Elasticitatea impozitului presupune:

a)      extinderea lui pe mai multi ani;

b)      modificarea permanenta a lui in functie de necesitatile de venituri ale statului;

c)      transformarea unui impozit in alt impozit;

d)      posibilitatea unui impozit de a fi introdus in timpul anului;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: b)

102. Se dau urmatoarele masuri de ordin fiscal:

a)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la import;

b)      reducerea sau scutirea de la plata impozitelor indirecte;

c)      facilitarea amortizarii accelerate;

d)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;

e)      micsorarea impozitelor indirecte.

Care dintre masurile de mai sus nu conduce la incurajarea dezvoltarii economice?

Raspuns: d)

103. Pentru restrangerea exportului unor categorii de produse:

a)      se vor interzice activitatile producatoare de astfel de produse;

b)      se vor institui amenzi pentru exportul de astfel de produse;

c)      se va reduce calitatea acestor produse;

d)      se vor institui taxe vamale ridicate la exportul acestora;

e)      nici unul dn raspunsurile de mai sus.

Raspuns: d)

104. Asezarea impozitelor presupune:

a)      determinarea contribuabilului;

b)      stabilirea marimii materiei impozabile;

c)      incadrarea impozitului in categoria impozitelor directe sau indirecte;

d)      alocarea impozitului pentru o cheltuiala publica.

Raspuns: b)

105. Stabilirea obiectului impozitului nu are ca scop:

a)      constatarea materiei impozabile;

b)      stabilirea contribuabilului;



c)      evaluarea materiei impozabile.

Raspuns: b)

106. In cadrul evaluarii administrative a materiei impozabile:

a)      valoarea materiei impozabile este stabilita de contribuabil;

b)      nu pot avea loc modificari in timp a materiei impozabile;

c)      contribuabilul are dreptul sa conteste valoarea materiei impozabile;

d)      se atribuie, de comun acord cu contribuabilul, o anumita valoare a materiei impozabile;

e)      un rol important il joaca relatia contribuabilului cu organul fiscal.

Raspuns: c)

107. In cadrul evaluarii pe baza declaratiei contribuabilului:

a)      se elimina orice posibilitate de evaziune fiscala;

b)      are loc o verificare a declaratiei contribuabilului cu o declaratie a unei terte persoane;

c)      stabilirea marimii materiei impozabile se determina de catre organele fiscale pe baza datelor furnizate de contribuabil;

d)      materia impozabila este stabilita arbitrar;

e)      are loc o evaluare indirecta a materiei impozabile;

Raspuns: c)

108. Stopajul la sursa presupune:

a)      retinerea de catre stat a venitului brut, urmand ca dupa calculul impozitului sa se restituie contribuabilului venitul net;

b)      deplasarea organului fiscal la domiciliul contribuabilului pentru incasarea impozitului;

c)      deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal pentru plata impozitului;

d)      retinerea si varsarea impozitului de catre o terta persoana;

e)      o incasare de catre organele fiscale a impozitului direct de la platitori.

Raspuns: d)

109. Precizati care din urmatoarele afirmatii cu privire la impunere este adevarata:

a)      in materie de impunere se face distinctie intre platitorul impozitului si contribuabilul legal;

b)      incidente directa se manifesta atunci cand platitorul impozitului este una si aceiasi persoana cu contribuabilul legal;

c)      incidenta directa apare, de regula, in cazul impozitelor pe consum;

d)      in cazul impozitului pe veniturile salarii se manifesta incidenta directa;

e)      nici una din afirmatiile anterioare nu este adevarata.

Raspuns: e)

110. Echitatea fiscala presupune:

a)      impunerea veniturilor si averii sa se faca in functie de puterea contributiva a subiectului;

b)      scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici;

c)      impunerea sa fie generala, neexistand scutire de impozit in functie de nivelul veniturilor;

d)      la o anumita putere contributiva, sarcina fiscala a unei anumite categorii sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei categorii;

e)      utilizarea cu predilectie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor progresive pe transe.

Raspuns: c)

111. Care din urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza impozitele directe:

a)      sunt regresive;

b)      au termene de plata precis stabilite;

c)      sunt mai achitabile decat impozitele indirecte;

d)      sunt nominative;

e)      reprezinta forma cea mai veche de impunere.

Raspuns: b)

112. Ati primit o mostenire, la care nu va aasteptati, constand intr-un apartament. Din pacate nu puteti beneficia de intreg cuantumul mostenirii, fiind supus la plata:

a)      unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea adaugata;

b)      unui impozit direct, numit impozit pe valoarea donatiuni;

c)      unui impozit direct, numit impozit pe plusul de valoare mobiliara;

d)      unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea mostenita;

e)      unui impozit direct, numit impozit pe succesiuni.

Raspuns: e)

113. Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la impozitele personale, este falsa:

a)      se intalnesc sub forma impozitului pe venit;

b)      se tine cont de minimul de venit neimpozabil;

c)      se refera la impozitul pe capitalul banesc;

d)      se intalnesc sub forma impozitului pe avere;

e)      tin cont de situatia personala a fiecarui platitor.

Raspuns: c)

114. Nu se regaseste printre metodele de evitare a dublei impuneri procedeul:

a)      imputarii progresive;

b)      exonerarii totale;

c)      scutirii progresive;

d)      imputarii ordinare;

e)      creditarii totale;

Raspuns: a)

115. Care dintre urmatorii factori nu se iau in considerare la stabilirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice:

a)      starea civila a platitorului;

b)      proprietatile detinute de acesta;

c)      numarul persoanelor aflate in intretinerea sa;

d)      veniturile ralizate;

e)      varsta.

Raspuns: a)

116. In cazul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice au calitatea de subiect al impunerii:

a) suveranii si familiile regale;

b) persoanele fizice care au domiciliul (rezidenta) intr-un anumit stat;

c) diplomatii straini acreditati in tara respectiva;

d) militarii si persoanele fizice care realizeaza venituri pana la un anumit plafon.

Raspuns: b)

117. Pentru a se obtine venitul impozabil, din venitul brut se scad:

a) impozitul pe venit;

b) cheltuielile de productie;

c) dobanzile incasate pentru creditele acordate;

d) sumele prelevate la fondul de dezvoltare.

Raspuns: b)

118. Care sunt avantajele pe care le prezinta impunerea separata a veniturilor persoanelor fizice?

a) trateaza in mod diferentiat veniturile in ceea ce priveste modul de asezare la nivel de cote;

b) nu tine cont de natura veniturilor, de sursele lor de provenienta;

c) intra sub incidenta efectelor progresivitatii impunerii;

d) evita aparitia dublei impuneri.

Raspuns: a)

119. Care sunt factorii sociali ce se au in vedere la impunerea veniturilor persoanelor fizice?

a) marimea venitului;

b) starea civila a contribuabilului;

c) marimea averii;

d) nationalitatea.

Raspuns: b)

120. In cazul persoanelor juridice, pentru determinarea venitului brut se porneste, de regula, de la rezultatele de bilant ale activitatilor desfasurate, la care se adauga, printre altele:

a) rezultatele aferente stocurilor si veniturile din castigurile de capital;

b) dobanzile platite si prelevarile la fondul de rezerva;

c) pierderile din activitatea anului curent si din anii precedenta;

d) unele prelevari in scopuri social-culturale.

Raspuns: a)

121. Impozitele pe substanta averii se incadreaza in categoria impozitelor:

a) pe sporul de avere dobandit in timp de razboi;

b) pe plusul de valoare imobiliara;

c) propriu-zise asupra averii;

d) asupra cresterii averii;

e) pe circulatia averii.

Raspuns: c)

122. Conform criteriului domiciliului (rezidentei) impunerea veniturilor si a averii se efectueaza de organele fiscale din tara:

a) pe al carei teritoriu s-au realizat veniturile;

b) careia ii apartine rezidentul;

c) a carei nationalitate o au beneficiarii de venituri;

d) in care se desfasoara activitatea retribuita;

e) terta convenita.

Raspuns: b)

123. In cazul persoanelor juridice, problema rezidentei se rezolva in functie de:

a) locul unde se afla sediul conducerii sale efective;

b) locul unde conducatorul are locuinta permanenta;

c) locul de unde conducatorul administreaza afacerile;

d) modul de intelegere intre statele interesate;

e) relatiile sociale ale actionarului majoritar.

Raspuns: a)

124. Veniturile care provin din exploatarea bunurilor imobile se impun in statul:

a) in care este rezident proprietarul;

b) unde domiciliaza proprietarul;

c) al carui cetatean este proprietarul;

d) contractant in care sunt situate bunurile respective;

e) a carui nationalitate o are proprietarul.

Raspuns: d)

125. In cazul veniturilor din dobanzi are prioritate la impunere:

a) statul de origine a dobanzilor;

b) statul de rezidenta a beneficiarului;

c) statul de destinatie a dobanzilor;

d) statul al carui cetatean este beneficiarul;

e) atat statul de origine, cat si statul de destinatie a dobanzilor.

Raspuns: c)

126. Profiturile unei intreprinderi, obtinute in cadrul mai multor sedii in ambele state semnatare ale unei conventii pentru evitarea sublei impuneri se impun:

a) in ambele state in mod egal;

b) in statul in care s-a convenit;

c) in ambele state, proportional cu profiturile care revin sediilor respective;

d) potrivit criteriului domiciliului (rezidentei);

e) potrivit criteriului nationalitatii.

Raspuns: c)

127. Veniturile din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere se impun in statul

a) al carui rezident este beneficiarul veniturilor, daca nu exista un sediu stabil;

b) a carei nationalitate o are beneficiarul veniturilor;

c) de destinatie a veniturilor;

d) convenit de parti;

e) al carui cetatean este beneficiarul veniturilor.

Raspuns: a)

128. Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul:

a) fiecaruia dintre statele contractante;

b) unuia din statele contractante;

c) subdiviziunilor politice si al colectivitatilor locale mentionate expres in conventie;

e) bugetelor centrale.

Raspuns: a)

129. Profitul aferent unui sediu stabil se determina avandu-se in vedere:

a) cifra de afaceri inregistrata intr-o perioada de timp;

b) cheltuielile aferente activitatii desfasurate in statul in care se afla sediul stabil;

c) cifra de afaceri si cheltuielile aferente numai in statul in care se afla sediul stabil;

d) cifra de afaceri si cheltuielile deductibile.

Raspuns: d)

130. Se dau urmatoarele masuri de ordin fiscal:

a)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la import;

b)      reduserea sau scutirea de la plata impozitelor indirecte;

c)      reducerea cotei de TVA;

d)      stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;

e)      micsorarea impozitelor indirecte.

Care din masurile de mai sus nu conduce la incurajarea dezvoltarii economice?

Raspuns: d)

131. Pentru restrangerea exportului unor categorii de produse:

a)      se vor interzice activitatile producatoare de astfel de produse;

b)      se vor institui amenzi pentru exportul de astfel de produse;

c)      se va reduce calitatea acestor produse;

d)      se vor institui taxe vamale ridicate la exportul acestora;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: d)

132. Taxele vamale de export:

a)      se instituie asupra tuturor bunurilor exportate;

b)      se instituie numai asupra serviciilor;

c)      au rolul unui impozit de egalizare;

d)      protejeaza firmele din tara respectiva;

e)      se aplica sporadic, asupra unor materii prime.

Raspuns: e)

133. Impozitele indirecte se caraczterizeaza prin aceea ca:

a)      reclama cheltuieli ridicate de asezare;

b)      reclama cheltuieli ridicate de percepere;

c)      reclama cheltuieli reduse de urmarire.

Raspuns: c)

134. Accizele:

a)      se instituie asupra unor produse cu cerere elastica;

b)      se percep numai asupra bunurilor si serviciilor produse in interiorul tarii;

c)      nu sunt taxe speciale de consumatie;

d)      sunt asezate asupra unor produse care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele;

e)      se calculeaza doar in forma ad-valorem.

Raspuns: d)

135. Care din urmatoarele trasaturi sunt caracteristice pentru impozitele indirecte?

a)      sunt impozite nominative, stabilite pe platitori (subiecti, contribuabili);

b)      tin seama de veniturile, averea sau situatia personala a contribuabililor;

c)      nu afecteaza veniturile nominale, ci numai veniturile reale ale contribuabililor;

d)      cuantumul si termenele de plata a impozitelor indirecte sunt precis stabilite si aduse din timp la cunostiinta contribuabililor.

Raspuns: c)

136. Ce avantaje prezina impozitele indirecte?

a)      sunt mai echitabile dacat impozitele directe deoarece sunt stabilite in cote proportionale si deci sunt suportate in egala masura de catre toti contribuabilii;

b)      productivitatea lor este destul de ridicata si procura in mod operativ resurse financiare pentru stat;

c)      plata impozitelor indirecte are intotdeauna un caracter voluntar, facultativ;

d)      randamentul lor fiscal este stabil, nefiind influentat de conjunctura economica.

Raspuns: b)

137. Ce deficienta prezinta impozitele indirecte?

a)      randamentul instabil;

b)      amplifica evaziunea fiscala;

c)      productivitatea lor este destul de redusa;

d)      prezinta fenomenul de 'anestezie fiscala'.

Raspuns: a)

138. Cum poate fi pus in evidenta caracterul regresiv al impozitelor indirecte?

a)      analizand tipul cotelor de impunere practicate;

b)      comparand masa impozitului platit odata cu pretul marfurilor cu partea din venituri care se cheltuieste;

c)      impozitele indirecte nu au caracter regresiv, fiind suportate in mod egal de catre toti contribuabilii;

d)      comparand masa impozitului platit odata cu pretul marfurilor cu totalul veniturilor de care dispun contribuabilii;

e)      comparand venitul cheltuit cu totalul venitului disponibil apartinand unui contribuabil.

Raspuns: d)

139. Care din urmatoarele reprezinta forme de manifestare a impozitelor indirecte?

a)      impozitul pe capitalul mobiliar,

b)      impozitul pe donatii;

c)      impozitul unic asupra productiei;

d)      impozitul pe plusul de valoare imobiliara;

e)      taxa asupra mijloacelor de transport.

Raspuns: c)

140. Ce categoriii de marfuri vizeaza taxele de consumatie pe produs?

a)      bunuri de uz curent care au cerere elastica;

b)      bunuri de uz curent consumate in cantitati mari si care au cerere inelastica;

c)      bunuri destinate investitiilor;

d)      bunuri destinate productiei.

Raspuns: b)

141. Ce obiective se urmaresc prin instituirea de accize asupra consumului de carburanti?

a)      obiective cu caracter social;

b)      obiective cu caracter ecologic;

c)      obiective cu caracter economic;

d)      obiective cu caracter comercial;

e)      obiective cu caracter politic;

Raspuns: b)

142. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la accize sunt adevarate?

a)      randamentul accizelor asezate asupra obiectivelor considerate de lux este ridicat;

b)      produsele indigene sunt scutite de asemenea impozite;

c)      accizele sunt stabilite, de regula, in cote procentuale progresive asupra pretului de vanzare;

d)      produsele destinate raportului sunt, de regula, exonerate de la impunere;

e)      accizele stabilite in sume fixe pe unitatea de masura prezinta avantajul ca se adapteaza automat fluctuatiilor monetare.

Raspuns: d)

143. Ce neajuns prezinta accizele asezate in cote procentuale asupra pretului de vanzare al marfurilor?

a)      fac dificila calcularea sumelor ce trebuie platite de importatori;

b)      nu permit adaptarea impozitului la fluctuatiile monetare;

c)      faciliteaza frauda prin practicarea in facturi a unor preturi false;

d)      necesita actualizari periodice a nivelului impozitului;

e)      prsupun costuri de percepere mai ridicate.

Raspuns: c)

144. Care din afirmatiile de mai jos reprezinta atribute ale impozitului pe cifra de afaceri neta (TVA)?

a)      stimuleaza concentrarea productiei;

b)      desi impozitul este multistadial, cuantumul prelevarii fiscale nu este influentatde lungimea circuitului economic;

c)      elimina caracterul regresiv al impunerii;

d)      incurajeaza integrarea verticala a productiei.

Raspuns: b)

145. Cum se poate determina cuantumul taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat?

a)      prin aplicarea coeti de impzit asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic:

b)      prin aplicarea cotei proportionale asupra pretului de vanzare din stadiul anterior, din rezultatul obtinut scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;

c)      prin aplicarea cotei de impozit asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare din stadiul rspectiv, din rezultatul respectiv scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;

d)      prin aplicarea coeti de impozit asupra valorii adaugate din stadiul respectiv, din rezultatul obtinut scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior.

Raspuns: a)

146. In Romania, baza de calcul a TVA pentru importuri o constituie:

a)      valoarea in vama a marfurilor;

b)      pretul extern al marfurilor importate;

c)      pretul extern la care se adauga taxele vamale, eventualele accize si alte taxe;

d)      valoarea in vama stabilita conform legii la care se adauga taxele vamale, eventualele accize si alte taxe;

e)      pretul intern complet de import al marfurilor respective.

Raspuns: d)

147. Care este baza de calcul a taxelor vamale de import practicate de Romania?

a)      pretul extern de import al marfurilor respective;

b)      pretul extern complet de import al marfurilor respective;

c)      valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei, prin intermediul cursului de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ultima zi din trimestru;

d)      valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei, prin intermediul cursului de schimb stabilit si comunicat saptamanal de Banca Nationala a Romaniei;

e)      pretul extern rezultat din factura prezentata de importator la biroul vamal.

Raspuns: d)

148. Taxele judecatoresti se percep pentru:

a)      cererile introduse spre judecare si pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti;

b)      derularea procedurilor succesorale;

c)      legalizari sau autentificari de acte;

d)      transferul dreptului de proprietate imobiliara.

Raspuns: a)

149. Taxele consulare se percep pentru:

a)      eliberari de legitimatii;

b)      eliberari de permise;

c)      eliberari de certificate de origine;

d)      eliberari de autorizatii;

e)      autentificari de acte.

Raspuns: c)

150. Pentru a lupta impotriva fraudei fiscale si pentru cresterea randamentului accizelor au fost gasite unele solutii, si anume:

a)      stabilirea tarifelor specifice pe unitatea de masura intr-o moneda stabila;

b)      actualizarea periodica a cotelor procentuale;

c)      perceperea accizelor prin stopaj la sursa;

d)      scutirea de impozit a produselor exportate.

Raspuns: a)

151. Care din urmatoarele situatii reprezinta cazuri de evaziune fiscala legala?

a)      neintocmirea declaratiilor fiscale;

b)      producerea de bunuri si servicii economice in mod clandestin;

c)      constituirea de provizionae si rezerve care diminueaza venitul impozabil;

d)      tinerea de evidente duble (reale si fictive);

e)      exercitarea unor profesii remunerate, in mod clandestin (munca la negru).

Raspuns: c)

152. In care din urmatoarele situatii se produce evaziune cu caracter ilicit (frauda fiscala) ?

a)      cand agentii economici procedeaza la amortizarea accelerata a capitalului fix;

b)      cand se intocmesc documente de plata fictive;

c)      cand determinarea veniturilor impozabile se face pe baza semnelor exterioare sau pe baza unor norme medii de venit;

d)      cand prin intermediul unor donatii filantropice are loc determinarea venitului impozabil si, implicit, a impozitului datorat statului;

e)      cand intreprinderile intarzie in mod deliberat achitarea obligatiilor fiscale.

Raspuns: b)

153. Conform Legii pentru combaterea evaziunii fiscale, in Romania sunt considerate infractiuni:

a)      schimbarea destinatiei creditelor bancare;

b)      intarzierea la plata a obligatiilor fiscale;

c)      practicarea unor preturi de vanzare mai mari decat cele justificate din punct de vedere economic;

d)      declararea fictiva a sediului societatilor comerciale, in vederea sustragerii de la controlul fiscal;

e)      transferul sarcinii fiscale asupra unei alte persoane fizice sau juridice prin intermediul preturilor de vanzare.

Raspuns: d)

154. Care din urmatoarele procedee reprezinta cai de infaptuire de evaziune fiscala internationala?

a)      practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vanzand ieftin catre firme din tari cu fiscalitate scazuta si cumparand de la acestea scump;

b)      specularea prevederilor din conventiile pentru evitarea dublei impuneri pentru a beneficia de reducerile si scutirile de impozit acordate;

c)      practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vanzand scump catre firme din tari cu fiscalitate scazuta si cumparand de la acestea ieftin;

d)      diminuarea venitului impozabil prin constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva mai mari dectt cele justificate economic.

Raspuns: a)

155. Ce masuri sunt preconizate in domeniul administrativ in Romania, in vederea prevenirii si combaterii evaziunii fiscale?

a)      stabilirea unui raport optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;

b)      formarea unei educatii fiscale a populatiei si cultivarea obligatiei 'morale' de a-si achita integral si la termen obligatiile fiscale;

c)      asigurarea posibilitatii executarii silite a obligatiilor fiscale prin instituirea sechestrului fiscal;

d)      eliminarea acelor prevederi legale care pot da nastere la interpretari din partea contribuabililor sau din partea organelor fiscale;

e)      unificarea legislatiei fiscale, sistematizarea si corelarea ei cu ansamblul cadrului legislativ din economie.

Raspuns: a)

156. Ce masuri sunt preconizate in domeniul social in Romania, in vederea prevenirii si combaterii evaziunii fiscale?

a)      implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze date pentru identificarea, analiza si combaterea evaziunii fiscale;

b)      promovarea unui sistem de stimulare a contribuabililor care sa-i motiveze pentru achitarea integrala si la termen a obligatiilor lor fiscale;

c)      stabilirea unui raport optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;

d)      asigurarea posibilitatii executarii silite a obligatiilor fiscale prin instituirea sechestrului fiscal;

e)      instituirea unui sistem intern de pregatire permanenta a personalului din aparatul Ministerului Finantelor Publice.

Raspuns: b)

157. In Romania, sunt supuse la plata accizelor unele produse cum sunt:

a)      uleiurile vegetale;

b)      apele minerale si carbogazoase;

c)      cafeaua naturala si solubila;

d)      mobilierul din lemn masiv si esente rare.

Raspuns: c)

158. Ce neajunsuri prezinta impozitul unic asupra productiei?

a)      se percepe de la un numar mare de contribuabili;

b)      necesita cheltuieli mari de administrare;

c)      conduce la o 'stratificare' a impozitului in pretul marfurilor;

d)      este dificil de ales stadiul in care sa aiba loc impozitarea.

Raspuns: d)

159. Taxele de inregistrare se percep pentru:

a)      eliberarea unor documente;

b)      operatiuni de majorare a capitalului unor societati;

c)      certificarea, legalizarea sau autentificarea de acte;

d)      acordarea de vize.

Raspuns: b)

160. Statul apeleleaza la imprumuturi:

a)      pentru a respecta conventiile semnate cu organismele internationale;

b)      pentru a acoperi nevoile de resurse generate de cheltuielile publice care sunt mai mari decat sursele proprii de venituri;

c)      pentru a putea exista in cadrul Ministerului Finantelor a serviciului datoriei publice;

d)      pentru a contrabalansa excedentul bugetar;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: b)

161. Imprumutul de stat are caracter:

a)      nerambursabil;

b)      contractual;

c)      obligatoriu;

d)      partial rambursabil;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: b)

162. Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice:

a)      calitatea de creditor al statului,

b)      capacitatea de a discta politica financiara a statului;

c)      calitatea de debitor al statului;

d)      garantia ca vor dispune de parghiile statului pentru a-si imbunatati nivelul de trai.

Raspuns: a)

163. Statul apeleaza la imprumuturi din necesitati de echilibru bugetar:

a)      daca pe parcursul executiei bugetare nu exista o concordanta intre incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor;

b)      in cazul existentei excedentului bugetar;

c)      pentru echilibrarea bugetului in cazul insuficientei resurselor;

d)      pentru a se asigura excedente bugetare pentru anii urmatori;

e)      pentru asigurarea echilibrului bugetar nu se apeleaza la imprumuturi.

Raspuns:c)

164. Imprumuturile de stat au un rol important in:

a)      asigurarea unei cresteri economice;

b)      relansarea economiei nationale;

c)      redistribuirea venitului national;

d)      cresterea datoriilor populatiei fata de stat;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Raspuns: c)

165. Care din cele enumerate mai jos nu fac parte din elementele unui imprumut:

a)      denumirea imprumutului;

b)      denumirea subscriitorului;

c)      valoarea nominala a imprumutului;

d)      rata dobanzii;

e)      termenul de rambursare.

Raspuns: b)

166. Statul apeleaza la imprumuturi pe termen scurt:

a)      cand nu este sigur daca va folosisuma imprumutata;

b)      pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;

c)      din necesitati de trezorerie;

d)      cand nu dispune de suficiente resurse pentru a asigura o dobanda atractiva pe un termen mai indelungat;

e)      cand urmeaza sa se schimbe guvernarea.

Raspuns: c)

167. Pentru imprumuturile pe termen scurt, nu se emit:

a)      bonuri de tezaur;

b)      obligatiuni;

c)      polite de tezaur;

d)      certificate de datorie;

e)      certificate de impozite.

Raspuns: b)

168. Cand statul doreste ca un nou imprumut de stat sa treaca neobservat, apeleaza la :

a)      subscrierea publica;

b)      plasarea prin consortii bancare;

c)      vanzarea titlurilor prin bursa;

d)      oricare din modalitatile de mai sus;

e)      nici una din modalitatile de mai sus.

Raspuns: c)

169. Elementele tehnice ale imprumutului de stat sunt:

a)      denumirea imprumutului, valoarea reala, termen de emitere;

b)      plasarea imprumutului de stat, rambursarea imprumutului, modificarea termenului de rambursare;

c)      denumirea imprumutului, valoarea nominala, valoarea reala si cursul, termenul de rambursare, dobanda;

d)      denumirea imprumutului, curs pari, al pari, sub pari, garantarea impotriva variatiilor monetare;

e)      data emiterii imprumutului, denumirea imprumutului, conversiunea, inlocuirea dobanzii cu castiguri.

Raspuns: c)

170. In Romania, imprumuturile de stat nu pot fi contractate pentru necesitati determinate de :

a)      intretinerea curenta a investitiilor publice;

b)      acoperirea deficitului bugetar prevazut prin legea anuala de aprobare a bugetului de stat;

c)      acoparirea cheltuielilor de investitii care nu pot fi finantate din resursele curente ale bugetului de stat;

d)      refinantarea datoriei publice interne;

Raspuns: a)

171. Care din indicatorii de mai jos nu sunt folositi pentru a reflecta gradul de indatorare al unei tari fata de strainatate:

a)      marimea absoluta a datoriei externe;

b)      marimea medie a datoriei externe pe locuitor;

c)      marimea absoluta a serviciului datoriei externe;

d)      raportul dintre datoria extrena si produsul intern brut.

Raspuns: c)

172. Imprumutul de stat:

a)      constituie un sistem de valorificare a disponibilitatilor banesti aflate in economie in scopul finantarii anumitor cheltuieli de inetres colectiv;

b)      reprezinta o prelevare de venituri la bugetul de stat cu caracter definitiv si nerambursabil;

c)      se contracteaza numai in tarile subdezvoltate;

d)      reprezinta o resursa ordinara a bugetului de stat.

Raspuns: a)

173. Care dintre afirmatiile urmatoare in legatura cu imprumuturile pentru finantarea obiectivelor de interes local sunt false?

a)      imprumuturile lansate de consiliile locale reprezinta datorie publica interna, parte componenta a datoriei publice a statului;

b)      consiliul local raspunde de rambursarea imprumuturilor;

c)      imprumuturile se lanseaza sub forma titlurilor de valoare;

d)      imprumuturile se lanseaza sub forma imprumuturilor de la bancile comerciale.

Raspuns: a)

174. Care din resursele mentionate nu pot constitui oferta de resurse de imprumut:

a) capitalurile banesti temporar libere ale agentilor economic;

b) capitalurile si rezervele banesti libere ale bancilor;

c) veniturile rentierilor;

d) economiile banesti;

e) resursele institutiilor publice.

Raspuns: e)

175. Care din trasaturile mentionate mai jos sunt specifice imprumuturilor de stat?
a) imprumutul cu caracter rambursabil;

b) imprumutul nu are la baza o anumita contraprestatie;

c) conditiile contractarii imprumutului se stabilesc de comun acord intre stat si creditorii sai interni;

d) rambursarea imprumutului este benevola.

Raspuns: a)

176. Plasarea imprumuturilor de stat nu se face prin:

a) subscriere publica;

b) licitatie publica;

c) intermediul consortilor bancare;

d) vanzare la bursa.

Raspuns: b)

177. Conversiunea este operatiunea care:

a) consta in modificarea termenului pentru care a fost contractat imprumutul;

b) necesita preschimbarea obligatiunilor vechiului imprumut cu altele noi;

c) presupune rascumpararea obligatiunilor unui imprumut ajuns la scadenta;

d) consta in preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou, emis cu o dobanda mai mica;

Raspuns: d)

178. Amortizarea imprumuturilor nu se poate realiza prin:

a) tragere la sorti;

b) rascumparare la bursa;

c) negociere cu fiecare creditor in parte;

d) pe calea anuitatilor.

Raspuns: c)

179. In relatiile de credit public, in calitatea de debitori si creditori apar:

a) persoanele fizice si bancile comerciale;

b) bancile si alte institutii financiare, pe de o parte, si Banca Centrala, pe de alta parte;

c) agentii economici si institutiile bancare;

d) statul si detinatorii de capitaluri banesti temporar disponibile (persoane fizice si juridice);

e) organizatiile nonprofit (fundatii, asociatii etc.) si institutiile financiar bancare.

Raspuns: d)

180. Prima de rambursare apare atunci cand :

a) titlurile de imrpumut se rascumpara la un curs mai mare decat cursul de plasare;

b) rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala;

c) subscriitorii beneficiaza, pe langa dobanda, si de castiguri;

d) rascumpararea titlurilor de imprumut se face la un curs sub pari;

e) s-a facut operatiunea de conversie a imprumutului de stat.

Raspuns: a)

181. In Romania, rambursarea imprumuturilor de stat contractate se asigura din urmatoarele surse:

a) veniturile provenite din exportul de bunuri si servicii;

b) imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriilor;

c) emisiunea de bani de hartie;

d) fondul special de amortizare a datoriei publice.

Raspuns: b)

182. Care sunt institutiile care se ocupa de gestionarea datoriei publice interne:

a) Guvernul Romaniei;

b) Curtea de Conturi;

c) Parlamentul;

d) Casa de amortizare, care are calitatea de agent al statului;

e) Ministerul Finantelor Publice.

Raspuns: e)

183. Limitele pe care le poate atinge datoria publica, de regula, sunt obligatorii pentru:

a) guvernele centrale;

b) intreprinderile de stat;

c) institutiile publice;

d) organele locale ale administratiei de stat;

e) intreprinderile private.

Raspuns: a)

184. Inscrisurile emise de stat pentru imprumuturile pe termen mijlociu si lung poarta denumirea de:

a) obligatiuni;

b) titluri de renta;

c) titluri de renta perpetua;

d) certificate de datorie.

Raspuns: a)

185. Prin datorie externa bruta in sens larg intelegem:

a) sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane juridice si fizice, le datoreaza strainatatii la un moment dat;

b) obligatiile fata de strainatate, mai putin imprumuturile contractate pe termen scurt;

c) sumele datorate de persoanele juridice unor banci si altor creditori externi, care au fost garantate de autoritatea publica;

d) sumele de bani datorate Fondului Monetar International si altor organisme financiar-bancare internationale;

e) datoria catre un creditor extern care poate fi platita, la optiunea debitorului, in moneda tarii sale;

Raspuns: a)

186. In datorie externa bruta in sensul restrans nu se cuprind:

a) sumele de bani datorate, la un moment dat, de guvernul tarii debitoare, guvernelor altor tari, organismelor financiare internationale, bancilor si altor creditori din strainatate;

b) insvestitiile straine directe, care nu au stabilite termenele de rambursare sau de lichidare;

c) sumele datorate de catre persoanele juridice unor banci si altor creditori externi, garantate de catre o autoritate publica;

d) sumele datorate de colectivitatile locale, cu garantia Ministerului Finantelor Publice, unor creditori externi.

Raspuns: b)

187. Conform normelor Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) in datoria externa a unui stat se include:

a) datoria care trebuie sa fie platita de catre stat unor creditori externi, publici si privati, in valuta, bunuri sau servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an;

b) datoria externa a unor debitori privati care nu a fost garantata de catre stat;

c) datoria externa care poate fi platita in moneda nationala a debitorului;

d) alte obligatii externe pentru care nu s-au stabilit termenele scadente.

Raspuns: a)

188. Ce destinatii nu pot primi imprumuturile externe angajate de Guvernul Romaniei:

a) realizarea unor programe de dezvoltare si restructurare economica;

b) realizarea unor obiective (actiuni) de interes public;

c) crearea si mentinerea rezervei valutare a statului;

d) finantarea invatamantului.

Raspuns: d)

189. Din ce surse se face rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor, spezelor si comisioanelor aferente angajamentelor de datorie publica externa:

a) din resurse prevazute in bugetul de stat;

b) imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriilor;

c) excedentele bugetului de stat (daca exista asa ceva);

d) din venituri provenite din exportul de bunuri si servicii.

Raspuns: a)

190. Orice angajament de datorie publica externa se inregistreaza in Registrul datoriei publice externe care se afla la:

a) Banca Nationala a Romaniei;

b) Trezoreria Finantelor Publice;

c) Ministerul Finantelor Publice;

d) Guvernul Romaniei;

e) Casa de amortizare a datoriei publice.

Raspuns: c)

191. Datoria publica reprezinta:

a)      totalul datoriilor unei natiuni in strainatate;

b)      totalul datoriilor unei natiuni;

c)      suma totala imprumutata de entitatile publice;

d)      datoria statului fata de institutii internationale;

e)      datoria statului fata de populatie.

Raspuns: c)

192. In cadrul datoriei publice interne nu se cuprind:

a)      imprumuturile pe termen scurt primite de Banca Nationala;

b)      emisiunea de bonuri de tezaur;

c)      garantii acordate de stat pentru imprumuturi interne;

d)      plasarea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei publice;

e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.

Raspuns: d)

193. Datoria publica interna reprezinta:

a)      acea parte a datoriei publice care este scadenta in anul in care a fost contractata;

b)      datoria fata de creditori interni;

c)      datoria fata de populatie;

d)      datoria care se ramburseaza din imprumuturile externe;

e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.

Raspuns: b)

194. Imprumuturile externe reprezinta:

a)      o forma a exportului de capital pentru cei care le acorda;

b)      modalitati de obtinere a excedentelor bugetare;



c)      o masura curenta pentru finantarea cheltuielilor cu salariile ale institutiilor publice;

d)      venituri ale statelor care le acorda;

e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus.

Raspuns: a)

195. Creditele externe se pot rambursa:

a)      in cote egale;

b)      in cote inegale;

c)      intr-o singura transa;

d)      prin toate modurile de mai sus;

e)      prin nici unul din modurile de mai sus.

Raspuns: d)

196. Datoria publica externa reprezinta totalitatea obligatiilor fata de piata, ale:

a)      Bancii Nationale;

b)      autoritatilor administratiei publice centrale si locale;

c)      autoritatilor administratiei publice centrale;

d)      Ministerului Finantelor Publice;

e)      Parlamentului.

Raspuns: d)

197. Garantiile de stat la imprumuturile interne contractate de o persoana juridica de la o institutie creditoare sunt emise de :

a)      autoritatilor administratiei publice centrale si locale;

b)      Ministerului Finantelor Publice;

c)      Guvern;

d)      Parlament;

e)      Banca Nationala.

Raspuns: b)

198. Garantia de stat pentru un imprumut intern reprezinta:

a)      o obligatie directa a Guvernului, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;

b)      o obligatie indirecta a statului, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;

c)      o obligatie directa a Bancii Nationale, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;

d)      o obligatie directa a statului si indirecta a celui ce beneficiaza de garantie, care se executa in cazul in care beneficiarul imprumutului nu isi respecta obligatiile contractuale privind rambursarea si plata dobanzilor si a altor cheltuieli aferente;

e)      nici una dintre variantele de mai sus.

Raspuns: b)

199. Gradul de indatorare este dat de raportul dintre:

a)      datoria publica si exporturi;

b)      datoria publica externa si exporturi;

c)      serviciul datoriei publice si produsul intern brut;

d)      datoria publica si produsul intern brut;

e)      datoria publica si datoria externa.

Raspuns: d)

200. Datoria externa in sens larg cuprinde:

a)      obligatiile banesti fata de strainatate reprezentate de creditele pe termen scurt (sub un an) si investitiile straine directe, care nu au termene de rambursare sau lichidare;

b)      sumele de bani si alte valori pe care nerezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza la un moment dat;

c)      obligatiile banesti fata de strainatate reprezentate de imprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor , filialelor sau altor reprezentante ale acestora in conditii mai avantajoase decat cele practicate pe piata mondiala;

d)      sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat;

e)      diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati valutare, imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, diverse alte creante si valori) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata.

Raspuns: d)

201. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori / anii

- cheltuieli de personal

43 700

- cheltuieli de capital

9 800

10 500

- subventii

21 400

23 900

- transferuri

8 400

6 800

- cheltuieli materiale si servicii

37 300

39 600

- PIB

Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 4 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778;

b) A) 2 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,957;

c) A) 9 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;

d) A) 4 800 mld um; B) 8,43%; C) 1,239;

e) A) 6 780 mld um; B) 5,89%; C) 1,489.

Raspuns: d)

202. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori / anii

- cheltuieli de personal

325 850

386 400

- cheltuieli de capital

132 450

115 870

- subventii

235 750

263 480

- transferuri

76 300

71 800

- cheltuieli materiale si servicii

185 900

248 800

- PIB

Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778;

b) A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,357;

c) A) 98 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;

d) A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;

e) A) 164 780 mld um; B) 5,89%; C)1,289.

Raspuns: d)

Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori / anii

- cheltuieli de personal

262 300

259 600

- cheltuieli de capital

132 900

121 700

- subventii

87 300

73 500

- transferuri

178 500

195 300

- cheltuieli materiale si servicii

213 800

243 500

- PIB

Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

b) A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;

c) A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374;

d) A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;

e) A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289.

Raspuns: c)

Pe baza urmatoarelor date

- mld um -

Indicatori / anii

- cheltuieli de personal

42 100

72 800

- cheltuieli de capital

9 800

15 600

- subventii

8 400

9 850

- transferuri

21 400

47 500

- cheltuieli materiale si servicii

37 300

67 350

- PIB

209 800

398 870

Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,578;

b) A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C) 0,877;

c) A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,874;

d) A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,347;

e) A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C) 1,189.

Raspuns: b)

Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori / anii

- cheltuieli de personal

85 500

150 100

- cheltuieli de capital

20 000

33 500

- subventii

15 200

18 600

- transferuri

43 800

89 900

- cheltuieli materiale si servicii

75 200

136 900

- PIB

382 500

625 100

Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 181 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

b) A) 224 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;

c) A) 230 000 mld um; B)13,62%; C) 0,374;

d) A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;

e) A) 175 800 mld um; B) 7,81%; C) 1,245.

Raspuns: e)

206. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori

Valoare

- cheltuieli de personal (an curent)

361 300

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

410 850

- cheltuieli de capital (an curent)

175 600

- subventii (an curent)

169 800

- transferuri (an curent)

302 810

- dobanzi la datoria publica (an curent)

92 700

- PIB

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

- PIB (an anterior)

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 22,57%; B) 45 380 mld um; C) 0,864;

b) A) 14,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;

c) A) 21,34%; B) 36 835 mld um; C) 0,953;

d) A) 27,01%; B) 43 180 mld um; C) 0,913;

e) A) 32,64%, B) 28 572 mld um; C) 0,849.

Raspuns: d)

207. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori

Valoare

- cheltuieli de personal (an curent)

180 710

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

210 370

- cheltuieli de capital (an curent)

89 410

- subventii (an curent)

84 860

- transferuri (an curent)

152 470

- dobanzi la datoria publica (an curent)

4 800

- PIB (an curent)

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

708 500

- PIB (an anterior)

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906;

b) A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572;

c) A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953;

d) A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913;

e) A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849.

Raspuns: a)

208. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori

Valoare

- cheltuieli de personal (an curent)

256 360

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

305 470

- cheltuieli de capital (an curent)

121 610

- subventii (an curent)

132 700

- transferuri (an curent)

215 300

- dobanzi la datoria publica (an curent)

9 900

- PIB (an curent)

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

978 580

- PIB (an anterior)

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b) A) 24,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;

c) A) 21,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;

d) A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 0,978;

e) A) 32,64%, B) 92 572 mld um; C) 0,849.

Raspuns: d)

209. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -

Indicatori

Valoare

- cheltuieli de personal (an curent)

735 100

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

823 700

- cheltuieli de capital (an curent)

356 200

- subventii (an curent)

339 000

- transferuri (an curent)

615 800

- dobanzi la datoria publica (an curent)

195 400

- PIB (an curent)

4 160 200

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

2 895 600

- PIB (an anterior)

3 962 420

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 25,54%; B) 164 120 mld um; C) 0,906;

b) A) 27,14%; B) 169 600mld um; C) 1,008;

c) A) 21,34%; B) 176 835 mld um; C) 0,953;

d) A) 27,87%; B) 162 760 mld um; C) 1,278;

e) A) 32,64%, B) 142 572 mld um; C) 0,849.

Raspuns: b)

210. Pe baza urmatoarelor date

- mld um -

Indicatori

Valoare

- cheltuieli de personal (an curent)

512 610

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

622 900

- cheltuieli de capital (an curent)

210 600

- subventii (an curent)

118 500

- transferuri (an curent)

380 600

- dobanzi la datoria publica (an curent)

83 510

- PIB (an curent)

1 984 840

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

1 872 500

- PIB (an anterior)

1 735 060

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b) A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008;

c) A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;

d) A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278;

e) A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900.

Raspuns: e)

211. Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

- cheltuielile fondurilor speciale (an curent)

73 400

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

23 400

- transferuri intre bugetul central si fondurile speciale (an curent)

4 500

- PIB (an curent)

- PIB in anul anterior

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

- numar locuitori in anul curent

40 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

38,5 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 55,54%; B) 14 120,24 lei/loc; C) 0,906;

b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008;

c) A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953;

d) A) 47,87%; B) 760,75 lei/loc; C) 1,278;

e) A) 56,38%; B) 1 186,83 lei/loc; C) 0,897.

Raspuns: e)

212. Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

- cheltuielile fondurilor speciale (an curent)

36 700

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

11 700

- transferuri intre bugetul central si fondurile speciale (an curent)

2 250

- PIB (an curent)

- PIB in anul anterior

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

- numar locuitori in anul curent

20 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

18,3 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,852;

b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008;

c) A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953;

d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,278;

e) A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,897.

Raspuns: a)

213. Pe baza urmatoarelor date

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

246 100

- cheltuielile fondurilor speciale (an curent)

49 600

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

19 300

- transferuri intre bugetul central si fondurile speciale (an curent)

3 900

- PIB (an curent)

- PIB in anul anterior

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

- numar locuitori in anul curent

24 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

22 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;

c) A) 43,24%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136;

d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;

e) A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997.

Raspuns: c)

214. Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

483 200

- cheltuielile fondurilor speciale (an curent)

89 900

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

310 500

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

39 200

- transferuri intre bugetul central si fondurile speciale (an curent)

7 200

- PIB (an curent)

- PIB in anul anterior

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

- numar locuitori in anul curent

42,6 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

40,2 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;

c) A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;

d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;

e) A) 47,98%; B) 1125,26 lei/loc; C)1,018.

Raspuns: e)

215. Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

512 100

- cheltuielile fondurilor speciale (an curent)

93 200

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

405 000

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

48 600

- transferuri intre bugetul central si fondurile speciale (an curent)

9 100

- PIB (an curent)

- PIB in anul anterior

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

- numar locuitori in anul curent

36 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

33,8 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b) A) 48,23%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060;

c) A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;

d) A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478;

e) A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.

Raspuns: b)

216. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuielile bugetului central……………………… 895 350 mld um

cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat……245 700 mld um

cheltuielile fondurilor speciale………………………….85 270 mld um

cheltuielile bugetelor locale……………………………175 450 mld um

transferuri intre bugetul central si bugetele locale………22 900 mld um

transferuri intre bugetul central si fondurile speciale…… 5 800 mld um

PIB in anul curent……….…………………………… 2 205 500 mld um

PIB in anul anterior……………………………………2 193 660 mld um

cheltuielile bugetului public national in anul anterior 1 169 600 mld um

numar locuitori in anul curent…..…………………….….38 mil loc

numar locuitori in anul anterior………………………… …..37,2 mil loc

sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB, pentru anul curent.

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior.

C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB.

Variante de raspuns: a) A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859

b) A: 62,26%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100

c) A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259

d) A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904

e) A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493

Raspuns: b)

217. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuieli de personal………………………………….35 870 mld um

cheltuieli materiale si servicii…………………………41 690 mld um

cheltuieli de capital……………………………………18 750 mld um

subventii………………………………………………19 875 mld um

transferuri……………………………………………..31 650 mld um

PIB…………………………………………………..239 680 mld um

cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara…….146 890 mld um

PIB in perioada anterioara…………………………..238 640 mld um

sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB

Variante de raspuns: a) A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002

b) A: 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873

c) A: 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295

d) A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; C: 0,904

e) A: 60,47%; B:2,285 mil um ; C: 1,493

Raspuns: a)

218.Pe baza urmatoarelor date:

cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala…39 550 mld um

cheltuieli pentru invatamant……………………………43 690 mld um

cheltuieli pentru sanatate………………………….…….38 480 mld um

cheltuieli pentru transport si comunicatii……….………36 420 mld um

cheltuieli pentru protectie sociala……………….……..128 360 mld um

cheltuieli pentru aparare………………………….……..55 670 mld um

cheltuieli pentru agricultura………………………….….25 990 mld um

cheltuieli pentru industrie…………………………….…..9 590 mld um

cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica………….….15 880 mld um

alte cheltuieli bugetare……………………………….….41 500 mld um

PIB in perioada curenta…………………………….1 081 470 mld um

cheltuieli bugetare totale din anul anterior..……….…429 810 mld um

PIB in perioada anterioara………………………….…..995 830 mld um

cheltuieli economice in perioada anterioara………….….87 130 mld um

sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale.

B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns: a) A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402

b) A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873

c) A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144



d) A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904

e) A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493

Raspuns: c)

219. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuielile bugetului de stat…………………………895 350 mld um

cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat……245 700 mld um

cheltuielile fondurilor speciale……………………….…85 270 mld um

cheltuielile bugetelor locale……………………………175 450 mld um

transferuri intre bugetul central si bugetele locale………22 900 mld um

transferuri intre bugetul central si fondurile speciale……..5 800 mld um

PIB in anul curent……….……………………………2 205 500 mld um

PIB in anul anterior…………………………………..2 183 660 mld um

cheltuielile bugetului public national in anul anterior.. 1 269 600 mld um

cheltuielile bugetelor locale in anul anterior…………..158 117 mld um

sa se calculeze:

a)      ponderea fondurilor speciale in bugetul general consolidat

b)      modificarea relativa a cheltuielilor bugetelor locale in anul curent fata de perioada anterioara

c)      elasticitatea cheltuielilor bugetului public national fata de PIB

Variante de raspuns: a) A: 6,21%; B: 1,11; C: 1,890

b) A: 12,69%; B: 1,49; C: 0,873

c) A: 3,48%; B: 0,95; C: 1,295

d) A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904

e) A: 60,47%; B: 2,58; C: 1,493

Raspuns: a)

220. Pe baza urmatoarelor date:

impozit pe profit……………………………..…..327 880 mld um

accize…………………………………………..198 640 mld um

impozit pe venitul global……………………..….578 380 mld um

TVA…………………………………………..….452 890 mld um

venituri din capital……………………………..….68 830 mld um

taxe vamale…………………………………….168 490 mld um

venituri nefiscale………………………………..…93 470 mld um

alte impozite directe……………………………..86 990 mld um

alte impozite indirecte………………………….111 450 mld um

PIB in perioada curenta………………………5 128 750 mld um

venituri din capital in perioada anterioara……..…..35 500 mld um

venituri publice totale in perioada anterioara…..2 028 840 mld um

PIB in perioada anterioara…………………..….4 870 500 mld um

impozite indirecte in perioada anterioara……….875 340 mld um

sa se calculeze:

A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale

B) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB

Variante de raspuns a) A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072

b) A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973

c) A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209

d) A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904

e) A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493

Raspuns: c)

221. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?

a) consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi;

b) consum indivizibil si concurential, presupunand o plata;

c) accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa;

d) consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata;

e) toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.

Raspuns: d)

222. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa?

a) conditioneaza relatiile banesti;

b) reprezinta un transfer de valoare in dublu sens;

c) se suprapun prefect cu relatiile banesti;

d) au ca scop satisfacerea nevoilor individuale;

e) reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat.

Raspuns: b)

Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:

a) se realizeaza prin intermediul statului;

b) se realizeaza prin intermediul sistemului bancar;

c) se realizeaza prin intermediul agentilor economici;

d) se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari;

e) au ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale.

Raspuns: a)

224. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:

a) se realizeaza prin intermediul agentilor economici;

b) se realizeaza prin intermediul bancilor;

c) au ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale,

provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor;

d) au ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei din mediul urban;

e) toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice sunt adevarate;

Raspuns: c)

225. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:

a) universalitatii bugetare;

b) specializarii bugetare;

c) unitatii bugetare;

d) anualitatii bugetare;

e) neafectarii veniturilor bugetare;

Raspuns: c)

226. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie? 

a) unitatea bugetara;

b) specializarea bugetara;

c) universalitatea bugetara;

d) neafectarea veniturilor bugetare;

e) anualitatea bugetara;

Raspuns: b)

227. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu?

a) unitatea bugetara;

b) specializarea bugetara;

c) universalitatea bugetara;

d) neafectarea veniturilor bugetare;

e) anualitatea bugetara.

Raspuns: d)

Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in sumele lor totale?

a) unitatea bugetara;

b) neafectarea veniturilor bugetare;

c) specializarea bugetara;

d) echilibrul bugetar;

e) universalitatea bugetara.

Raspuns: e)

Dintre urmatoarele enunturi care nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?

a)      plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt;

b)      instrument contabil si financiar;

c)      un act juridic;

d)      un act politic;

e)      instrument la dispozitia agentilor economici.

Raspuns: e)

230. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?

a)      bugetul asigurarilor sociale de stat;

b)      bugetul de stat;

c)      bugetul societatilor de asigurari si reasigurari;

d)      bugetele locale;

e)      bugetele fondurilor speciale.

Raspuns: c)

Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe

a) cheltuieli curente si cheltuieli de capital;

b) cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii;

c) cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive;

d) cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale;

e) cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale.

Raspuns: a)

232. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a) scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului;

b) foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de

activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice;

c) grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale, acestea din urma

avand ponderea cea mai mare in total;

d) grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala;

e) cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).

Raspuns: b)

233. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:

a) cheltuieli curente, de capital si virtuale;

b) cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare;

c) cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive;

d) cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o avansare de PIB;

e) cheltuieli temporare, virtuale si definitive.

Raspuns: e)

234. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:

a) acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala;

b) concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea de mobilizare a

fondurilor financiare publice;

c) se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand pretul

acestora;

d) privesc finantarea de bunuri si servicii publice, precum si efectuarea de transferuri in

scopuri sociale;

e) nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile publice.

Raspuns: d)

235. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice;

2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice;

3) are caracter definitiv;

4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata;

5) este rambursabil;

6) presupune o contraprestatie directa si imediata.

Variante de raspuns: a) 1+2+3; b) 1+3+6; c) 1+4+5; d) 2+3+4; e) 3+4+6.

Raspuns: d)

236. Impozitul nu este:

a) o prelevare obligatorie;

b) datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice;

c) o prelevare definitiva;

d) o prelevare fara contraprestatie directa si imediata;

e) datorat si platit in bani de catre contribuabili;

Raspuns: b)

Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:

a) imprumuturile interne;

b) veniturile din capital;

c) varsamintele de la intreprinderile de stat;

d) imprumuturile externe;

e) veniturile fiscale.

Raspuns: e)

238. Care dintre urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?

a) prelevarile fiscale;

b) veniturile din chirii;

c) veniturile din privatizare;

d) varsamintele de la agentii economici;

e) emisiunea monetara fara acoperire.

Raspuns: e)

239. Resursele financiare publice nu includ:

a) emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii;

b) imprumuturile de trezorerie;

c) veniturile fiscale;

d) veniturile bugetare nefiscale;

e) salariile personalului angajat in administratia publica.

Raspuns: e)

240. Caracterul de buget consolidat decurge din:

a) tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de bugete;

b)      functia de redistribuire a bugetului;

c)      faptul ca insumeaza totalitatea veniturilor si cheltuielilor bugetelor componente;

d)      posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice dintr-o anumita perioada;

e)      nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat.

Raspuns: a)

241. Daca PIB in anul 2005 avea valoarea de 4870500 mld um, iar valoarea veniturilor publice atingea 2410850 mld um, cat avea valoarea ponderea veniturilor publice in PIB?

a) 29,38%

b) 37,39 %

c) 49,50%

d) 54,23%

e) 42,69%

Raspuns: c)

242. Daca veniturile fiscale ale anului 2007 ating suma de 1450 mld, PIB-ul aceluiaii an este de 3455 mld lei, cat este rata fiscalitatii?

a) 31,87%

b) 41,97%

c) 29,27%

d) 51,47%

e) 51,92%

Raspuns: b)

243. Daca rata fiscalitatii este 40%, veniturile fiscale au valoarea de 1220 mld lei, cat este PIB-ul?

a) 2060 mld lei

b) 3050 mld lei

c) 2250 mld lei

d) 2050 mld lei

e) 3150 mld lei

Raspuns: b)

244. In anul 2006 cheltuielile publice erau 37300 mld um iar PIB-ul avea o valoare de 203500 mld um. In conditiile in care, in anul 2007 are loc o crestere a cheltuielilor publice cu 15% si o crestere a PIB cu 25%, care este valoarea coeficientului de devansare (k) a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice?

a) 5,5o

b) 1,12

c) 0,92

d) 0,18

e) 4,74

Raspuns: c)

245. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2007 suma de 895350 mld um; veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 245700 mld um; veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2205100 mld um; veniturile bugetelor locale erau 512100 mld um si veniturile bugetelor fondurilor speciale 483200 mld um, atunci cat erau veniturile bugetului public national?

a) 3011450 mld um

b) 1241000 mld um

c) 1378550 mld um

d) 2136350 mld um

e) 1653150 mld um

Raspuns: e)

246. Care dintre enunturile urmatoare se refera la prelevarile cu caracter obligatoriu?

a)      se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor

b)      se concretizeaza in imprumuturi pe termen scurt contractate pe piata de capital

c)      reprezinta un mijloc frecvent de acoperire a deficitului bugetar

d)      la aceasta sursa de venit se recurge in situatii limita, datorita efectelor negative provocate

e)      nivelul lor este limitat si insuficient.

Raspuns: e)

247. Care dintre enunturile urmatoare se refera la prelevarile cu caracter obligatoriu? 

a) reprezinta un mijloc frecvent de acoperire a deficitului bugetar;

b) se concretizeaza in imprumuturi pe termen scurt contractate pe piata de capital;

c) au ponderea cea mai mare in cadrul resurselor financiare publice;

d) se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale bugetului;

e) se concretizeaza in imprumuturi pe termen scurt contratate pe piata de capital.

Raspuns: c)

Corespunzator criteriului privitor la ., impozitele se impart in: impozite directe si impozite indirecte.

a) ritmicitate;

b) scopul urmarit;

c) criteriul administrativ;

d) trasaturi de forma si fond;

e) obiectul impunerii.

Raspuns: d)

249. Impozitele se clasifica in: impozite reale si personale.

a) pe venit;

b) pe cheltuiala;

c) directe;

d) indirecte;

e) taxele de consumatie.

Raspuns: c)

250. Impozitele .. sunt impozite indirecte

a) pe venit;

b) pe cheltuiala;

c) directe;

d) reale;

e) personale.

Raspuns: b)

251. Impozitele, taxele si contributiile sunt

a) impozite pe venit;

b) impozite pe cheltuiala;

c) impozite directe;

d) impozite indirecte;

e) venituri fiscale.

Raspuns: e)

252. In cadrul prelevarilor fiscale intra :

a)      impozitele, taxele si chiriile

b)      impozitele, veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului si taxele

c)      impozitele, taxele si contributiile

d)      varsaminte de la regiile autonome

e)      doar impozitele si taxele

Raspuns: c)

253. Dintre urmatoarele enunturi, care coincid(e) cu rolul finantelor publice?

A)    alocativ;

B)     redistributiv;

C)    de reglare;

D)    de echitate orizontala si verticala;

E)     de neutralitate.

Variante de raspuns: a) A,B,D ; b) A,C,D ; c) B,C,D ; d) A,B,C ; e) B,C,E.

Raspuns: d)

254. Care este indicatorul de comensurare a presiunii fiscale din economie?

a) ponderea veniturilor fiscale in PIB;

b) ponderea cheltuielilor publice in PIB;

c) ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general consolidat;

d) ponderea datoriei publice in PIB;

e) ponderea deficitului bugetar in PIB.

Raspuns: a)

5. Curba Laffer este:

a) o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie;

b) o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie;

c) o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul veniturilor

fiscale ale statului;

d) o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie;

e) o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului de stat.

Raspuns: c)

256. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a) se stabileste prin legea bugetara anuala;

b) se stabileste prin legea finantelor publice;

c) este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor Publice;

d) nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile bugetare rectificative;

e) reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor fiscale

reprezentate pe Curba Laffer.

Raspuns: e)

Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?

a)      scaderea efortului productiv;

b)      cresterea veniturilor populatiei;

c)      reducerea competitivitatii pe plan international;

d)      aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale;

e) riscul de inflatie prin fiscalitate.

Raspuns: b)

258. Dintre definitiile cunoscute ale impozitului, se desprind o serie de caracteristici fundamentale ale acestuia. Care dintre enunturile de mai jos nu se numara printre ele?

a)      forta puterii publice;

b)      caracter pecuniar;

c)      caracter definitiv;

d)      faptul ca nu presupune o contraprestatie directa;

e)      forta punerii politice.

Raspuns: e)

In functie de scopul urmarit la introducerea impozitelor, acestea se impart in :

a) directe si indirecte;

b) permanente si incidentale ;

c) reale si personale;

d) pe venit, pe avere si pe consum;

e) financiare si de ordine..

Raspuns: e)

260. Dintre enunturile urmatoare unul nu face parte dintre elementele impozitului. Care este acela?

a) obiectul impunerii;

b) frecventa realizarii lor;

c) sursa impozitului;

d) cota impozitului;

e) suportatorul.

Raspuns: b)

Impozitele proportionale si progresive sunt clasificate dupa:

a)      frecventa realizarii lor;

b)      tipul cotei aplicate;

c)      scopul urmarit;

d)      dupa tipul cotelor de impunere;

e)      obiectul impunerii;

Raspuns: d)

Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:

a)      reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o economie de piata

functionala

b) reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie

c) prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie

d) reprezinta o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente pentru a

acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar

e) apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor urmatoare

Raspuns: d)

Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?

a) amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor

b)      rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui credit public

c) rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa

d) amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale

statului in cauza

e) amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor

Raspuns: b)

Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale deficitului bugetar?

a) cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

b) cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii

deficitului

c) intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private,

incetinind ritmul cresterii economice

d) distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia

e) repudierea creditului public.

Raspuns: e)

Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizeaza impozitele progresive?

a)      consta in aplicarea unei cote (rate) de impozitare a carei marime scade odata cu sporirea materiei impozabile;

b)      consta in aplicarea asupra bazei impozabile a unei cote fixe, indiferent de marimea bazei de impozitare;

c)      consta in aplicarea unei cote (rate) de impozitare a carei marime creste odata cu sporirea masei impozabile;

d)      consta in aplicare unei sume fixe asupra marimii materiei impozabile;

e)      nici unul dintre enunturi nu caracterizeaza impozitele progresive.

Raspuns: c)

Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatori ce caracterizeaza nivelul cheltuielilor publice:

a) volumul cheltuielilor publice; ponderea cheltuielilor publice in PIB;

b) ponderea cheltuielilor publice in PIB; elasticitatea cheltuielilor publice;

c) cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

d) modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

e) toate enunturile enumerate.

Raspuns: a) 

Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatori ce caracterizeaza structura cheltuielilor publice:

a)       ponderea cheltuielilor publice in PIB; modificarea absoluta a cheltuielilor publice;

b)       elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB; cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor;

c)       ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice; ponderea cheltuielilor sociale in total cheltuieli publice;

d)       volumul real al cheltuielilor publice; volumul nominal al cheltuielilor publice;

e)       ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice; modificarea relativa a ponderii cheltuielilor publice in PIB.

Raspuns: c)

Consolidarea creditului public reprezinta:

a) o modalitate rapida de procurare a creditului public;

b) o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata;

c)      preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

d) o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata;

e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut

cu o dobanda mai redusa.

Raspuns: c)

Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a)      preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut

cu o dobanda mai redusa;

b) o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital;

c)      preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale

unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

d)      refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu se afla in incapacitate de plata;

e) nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata.

Raspuns: d)

270. Care dintre combinatiile de mai jos nu desemneaza indicatori/indici ce caracterizeaza nivelul veniturilor publice:

a)      volumul veniturilor publice; ponderea veniturilor publice in PIB;

b)      veniturile publice medii pe un locuitor; volumul veniturilor publice in expresie nominala;

c)      ponderea veniturilor publice in PIB; elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB;

d)      volumul veniturilor publice in expresie reala; volumul veniturilor publice in expresie nominala;

e)      ponderea veniturilor publice in PIB; veniturile publice medii pe un locuitor.

Raspuns: c)

Nu este un indicator al analizei dinamicii resurselor publice:

a) ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale;

b) modificarea nominala reala a veniturilor fiscale;

c) modificarea ponderii veniturilor fiscale in PIB;

d) coeficientul de corelare dintre veniturle fiscale si PIB;

e) modificarea volumului mediu al veniturilor fiscale ce revin pe un locuitor.

Raspuns: a)

272. Nivelul cheltuielilor publice se analizeaza prin:

a)      volumul cheltuielilor publice in valori nominale sau reale

b)      ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut

c)      cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor

d)      toti indicatorii de mai sus

e)      nici unul dintre indicatorii de mai sus

Raspuns: d)

Intre indicatorii privind dinamica veniturilor si cheltuielilor publice, nu se numara:

a)      elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut

b)      elasticitatea veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut

c)      coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

d)      cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor

e)      coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor publice fata de cresterea produsului intern brut

Raspuns: d)

274. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut:

a)      se calculeaza ca raport procentual intre veniturile publice si produsul intern brut

b)      se calculeaza ca diferenta intre veniturile publice si produsul intern brut

c)      masoara amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea produsului intern brut

d)      masoara amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea cheltuielilor publice

e) masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut

Raspuns: c)

275. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este falsa ?

a)      masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut

b)      poate lua valorile: e<1; e=1; e>1

c)      poate lua doar valorile: e<1 si e>1

d)      in formula sa de calculul intra modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)

e)      in formula sa de calculul intra modificarea produsului intern brut in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)

Raspuns: c)

276. Care dintre urmatorii indicatori intra in categoria celor de analiza a structurii veniturilor fiscale?

a)      ponderea veniturilor fiscale in produsul intern brut

b)      ponderea impozitului pe profit in produsul intern brut

c)      ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor financiare publice

d)      ponderea impozitului pe profit in cadrul veniturilor fiscale

e)      toti indicatorii de mai sus

Raspuns: d)

Cu ajutorul ponderilor fiecarei grupe de venit public in total si in special a ponderilor fiecarui venit fiscal in total venituri fiscale, se poate interpreta .. intr-o anumita perioada de timp.

a)      politica fiscala a statului

b)      politica monetara a statului

c)      evolutia veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut

d)      politica privind cheltuielile publice

e)      nici una dintre politicile de mai sus

Raspuns: a)

Dinamica resurselor financiare publice exprima .

a)      nivelul resurselor financiare publice totale si al diferitelor categorii de venituri

b)      modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora de la o perioada de timp la alta

c)      greutatea specifica a categoriei de venituri publice in totalul veniturilor publice

d)      toate enunturile de mai sus sunt adevarate

e)      nici unul dintre enunturile de la a – c nu este adevarat

Raspuns: b)

279. Intre indicatorii dinamicii veniturilor publice se numara:

a)      modificarea absoluta a veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada anterioara in valori nominale

b)      modificarea relativa a volumului veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada anterioara

c)      modificarea absoluta a ponderii veniturilor publice in produsul intern brut

d)      modificarea absoluta a coeficientului de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

e)      toti indicatorii de mai sus

Raspuns: e)

Printre indicatorii de analiza a dinamicii veniturilor publice nu se numara:

a)      modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut

b)      modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor

c)      coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

d)      ponderea fiecarei categorii de venituri publice in total

e)      elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut.

Raspuns: d)

Stabilirea .. este aproape imposibil de realizat, deoarece acest indicator difera in functie de perioada, tara, context economic, politic si social.

a)      unui plafon maxim al nivelului presiunii fiscale

b)      ratei presiunii fiscale

c)      curbei Laffer

d)      nivelului veniturilor fiscale

e) nivelului impozitelor directe

Raspuns: a)

Arthur Laffer, un reprezentant de seama al politicii numite transpune grafic („Curba Laffer”) o idee exprimata si de predecesori ai sai, si anume, faptul ca rate ale fiscalitatii prea ridicate, distrug baza asupra careia sunt asezate impozitele.

a)      interventionism

b)      de oferta

c)      scoala optiunilor colective

d)      scoala libertariana

e)      monetarism (sau scoala de la Chicago)

Raspuns: b)

283. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale?

a)      nivelul de dezvoltare a economiei

b)      eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

c)      gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

d)      riscul de inflatie prin fiscalitate

e)      necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice

Raspuns: d)

284. Selectati dintre urmatoarele enunturi factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale.

A) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice

B) nivelul de dezvoltare a economiei

C) marimea datoriei publice

D) riscul de inflatie prin fiscalitate

E) scaderea efortului productiv

F) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

H) frauda si evaziunea fiscala

Variante de raspuns: a) a,c,d,g,h; b) A,B,C,F,G; c) B,D,F,G,H; d) B,C,D,E,F; e) D,E,F,G,H.

Raspuns: b)

Dintre urmatoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste nivelul optim.

A) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice

B) nivelul de dezvoltare a economiei

C) marimea datoriei publice

D) riscul de inflatie prin fiscalitate

E) scaderea efortului productiv

F) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

H) frauda si evaziunea fiscala

I) reducerea competitivitatii pe plan international

Variante de raspuns: a) a,c,d,h; b) B,C,F,G; c) B,D,F,G; d) B,C,E,F; e) D,E,H,I.

Raspuns: e)

Imprumuturile de stat determina operatiuni in legatura cu:

a)      plasarea acestora pe piata

b)      modificarea ratei dobanzii si/sau a termenului de rambursare

c)      amortizarea creditului public

d)      nici una dintre operatiunile de mai sus

e)      toate operatiunile de la a - c

Raspuns: e)

287. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului public

A) subscriere publica

B) prin intermediul unor consortii bancare

C) amortizarea creditului public

D) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public

E) vanzare la Bursa de Valori

Variante de raspuns: a) a,c,d; b) B,C,E; c) B,C,D; d) A,B,E; e) A,D,E.

Raspuns: d)

Conform clasificatiei bugetare, veniturile curente cuprind:

a) venituri fiscale si venituri din capital;

b) venituri nefiscale si venituri din privatizari;

c) venituri din capital si venituri din chirii;

d) venituri fiscale si transferuri de la bugetul de stat;

e) venituri fiscale si venituri nefiscale.

Raspuns: e)

289. Conform clasificatiei bugetare, veniturile fiscale cuprind:

a) TVA, accize, impozite directe, chirii;

b) TVA, accize, impozit pe venituri, chirii;

c) TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital;

d) TVA, accize, impozit pe profit, venituri din capital, chirii;

e) TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, taxe vamale.

Raspuns: e)

290 Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatori ce caracterizeaza dinamica cheltuielilor publice:

a)      cheltuielile publicxe ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor publice

b)      elasticitatea cheltuielilor publice; volumul cheltuielilor publice;

c)      ponderea cheltuielilor publice in PIB; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

d)      modificarea relativa a cheltuielilor publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB;

e)      toate enunturile enumerate.

Raspuns: a)

291. Din punctul de vedere al continutului economic, resursele financiare publice cuprind:

a) prelevari cu caracter obligatoriu; imprumuturi publice; emisiune monetara fara acoperire; resurse financiare interne si externe;

b) prelevari cu caracter obligatoriu; resurse de trezorerie; resurse financiare interne si externe;

c) prelevari cu caracter obligatoriu; imprumuturi publice; emisiune monetara fara acoperire;

d) prelevari cu caracter obligatoriu; resurse de trezorerie; imprumuturi publice; resurse financiare interne si externe;

e) prelevari cu caracter obligatoriu; resurse de trezorerie; imprumuturi publice; emisiune monetara fara acoperire.

Raspuns: e)

292. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice ordinare:

a)      sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in situatii deosebite;

b)      sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate;

c)      sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind : imprumuturi publice interne si externe, ajutoare si donatiile din strainatate, emisiunea baneasca fara acoperire ;

d)      se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice ;

e) se impart in : prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice, emisiunea baneasca fara acoperire.

Raspuns: b)

293. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice ordinare:

a)      sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind : imprumuturi publice interne si externe, ajutoare si donatiile din strainatate, emisiunea baneasca fara acoperire;

b)      se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice;

c)      sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice;

d)      sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate;

e)      se impart in prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice, emisiunea baneasca fara acoperire.

Raspuns: c)

294. In functie de structura organizatorica a statelor, resursele financiare publice sunt:

a) resurse interne si resurse externe;

b) resurse financiare ale bugetului de stat si ale fondurilor speciale;

c) resurse financiare ale bugetului de stat si ale bugetului general consolidat;

d) resurse financiare ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat;

e) resurse financiare ale bugetului de stat si ale bugetelor locale (si eventual federale);

Raspuns: e)

295. Stabilirea minimului neimpozabil reprezinta o conditie a respectarii principiului de:

a)      politica financiara

b)      echitate fiscala

c)      pricipiilor social-politice

d)      principiilor de politica economica

e)      a tuturor principiilor de mai sus

Raspuns: b)

296. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde conditiilor de obtinere a unui randament ridicat al impozitelor?

a)      impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse;

b)      cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse

c)      sa poata fi adaptat in permanenta la necesitatea de procurare a veniturilor statului

d)      sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare

e) nici unul dintre enunturile de mai sus

Raspuns: c)

297. Care dintre urmatoarele enunturi nu este vizat la respectarea principiilor de politica financiara (in cadrul principiilor impunerii)?

a)      stabilitate

b)      elasticitate

c)      randament fiscal ridicat

d)      echitate fiscala

e) nici unul dintre enunturile de mai sus

Raspuns: d)

298. Necesitatea unor cheltuieli ale administratiei fiscale reduse in legatura cu stabilirea materiei impozabile, cu perceperea si calcularea impozitelor, reprezinta o conditie de realizare a:

a)      principiului de politica economica

b)      respectarii echitatii fiscale

c)      respectarii principiului certitudinii incasarii impozitului

d)      respectarii principiului comoditatii

e)      obtinerii unui randament fiscal ridicat

Raspuns: e)

299. Rolul impozitelor se manifesta pe plan:

a)      monetar, economic si social

b)      financiar, economic si social

c)      politic, economic si social

d)      cultural, economic si social

e)      nici unul dintre domeniile de mai sus

Raspuns: b)

300. Unul dintre enunturile de mai jos nu se numara printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela?

a)      scopul urmarit

b)      trasaturi de forma si fond

c)      frecventa incasarii

d)      elementele impozitului

e)      cota aplicata

Raspuns: d)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 16019
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site