Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor locale

Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor locale

Pe plan international exista diferente importante in ceea ce priveste ponderea veniturilor locale in bugetul general consolidat. Astfel, la sfarsitul anilor '90, in tarile Uniunii Europene aceste ponderi variau intre aproximativ 10% in Portugalia si circa 25% in Irlanda, Olanda si Italia, exceptie facand Finlanda si Suedia cu peste 34%.

In Romania, in anul 2004, ponderea veniturilor bugetelor locale in veniturile bugetului general consolidat era de 22,4%, iar ponderea cheltuielilor bugetelor locale in cheltuielile bugetului general consolidat era de 21 %.[1]

In ceea ce priveste structura veniturilor si cheltuielilor publice locale aceasta a suferit modificari importante dupa 1989, atat in contextul reformei finantelor publice in general si a finantelor locale in special, cat si datorita fenomenului de descentralizare care a facut ca in sarcina bugetelor locale sa fie trecute o serie intreaga de cheltuieli cum este de exemplu cazul invatamantului preuniversitar de stat. Pentru echilibrarea bugetelor locale a fost nevoie si de transferul unor venituri de la bugetul de stat si ca urmare au fost alocate bugetelor locale cote si sume defalcate din impozitul pe venit iar apoi si sume defalcate din TVA.

Veniturile bugetelor locale din Romania se constituie din:

a) Venituri proprii, care cuprind venituri fiscale (din impozite si taxe locale), venituri nefiscale, venituri din capital si cote defalcate din impozitul pe venit (47% pentru bugetele comunelor, oraselor si municipiilor, 13% pentru bugetul Consiliului Judetean si 22% la dispozitia Consiliului Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale, ceea ce reprezinta in total 82% din incasarile in contul impozitului pe venit);

b) Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, unde sunt cuprinse sumele defalcate din impozitul pe venit si din TVA (sumele defalcate din TVA fiind destinate pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat si a centrelor locale de consultanta agricola);

c) subventiile primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d) donatii si sponsorizari.

Principalele impozite si taxe locale din Romania sunt reglementate de Codul Fiscal si ele sunt: impozitul pe cladiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale; alte taxe locale.

In graficul de mai jos este prezentata structura veniturilor bugetelor locale pe anul 2004.

Figura nr. 5

Sursa: Buletinul lunar al Ministerului Finantelor Publice nr. 12/2004

Este de remarcat faptul ca impozitele locale au o contributie relativ redusa, ele reprezentand sub 15% din totalul veniturilor (cea mai mare parte din acestea provenind din impozite directe), si ca veniturile proprii reprezinta, in general, mai putin de jumatate din totalul veniturilor, ceea ce creeaza o dependenta importanta fata de transferurile venite de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate din impozitul pe venit si din TVA si a subventiilor.

In ceea ce priveste structura cheltuielilor publice, aceasta este prezentata in bugetele locale atat dupa clasificatia economica cat si dupa clasificatia functionala.

Structura cheltuielilor publice ale bugetelor locale grupate dupa clasificatia functionala, in anul 2004 este prezentata in continuare.

Figura nr. 6

Sursa: Buletinul lunar al Ministerului Finantelor Publice nr. 12/2004

Cea mai importanta destinatie o reprezinta cheltuielile pentru actiuni social‑culturale, unde se remarca in special invatamantul, cu peste 33% din totalul cheltuielilor publice, si asistenta sociala cu aproximativ 15%. Alte destinatii importante sunt serviciile publice cu cca. 20%, actiunile economice cu aproximativ 15% si cheltuielile pentru functionarea autoritatilor publice, cca. 10%.

Consiliile locale si cele judetene au posibilitatea sa contracteze imprumuturi interne sau externe pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local / judetean precum si pentru refinantarea datoriei publice. Imprumuturile contractate nu pot depasi 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale.

Primele emisiuni de titluri municipale au fost realizate in anul 2001 de primariile oraselor Predeal si Mangalia. Ele au fost urmate apoi si de o serie de municipii precum Cluj Napoca, Targu Mures, Bacau s.a.

De asemenea, consiliile locale si judetene pot accesa si o serie de fonduri nerambursabile de pre-aderare oferite de Uniunea Europeana cum sunt fondurile PHARE, ISPA si SAPARD. Pentru aceasta trebuiesc realizate programe eligibile si trebuie sa existe si o contributie proprie la finantarea acestor proiecte.