POLITICI SI TEHNICI PRIVIND DERIVATELE BANCARE

1. CONTINUTUL DERIVATELOR BANCARE (DERIVATIVES)

Derivativele sunt contracte sau acorduri intre doua parti ca sa faca un schimb de plati, valoarea carora deriva din anumite instrumente financiare (valori mobiliare, cursuri valutare, rate ale dobanzii, indici bursieri etc. folositi ca active in aceste tranzactii).

Derivativele se extind pe toate pietele (primare sau secundare) i.e.:

. pe pietele de capital (capital social, titluri, hibrizi);

. pe pietele monetare si

. pe pietele de schimburi valutare.

Importanta derivativelor consta in faptul ca ofera metode noi si performante de a intelege, a masura si a manevra riscul financiar.

In acest sens, utilitatea si avantajele derivativelor sunt:

. management al riscului;

. reducerea costurilor;

. cresterea randamentului si

. speculatiile si arbitrajul.

Piata derivativelor se poate imparti in doua:

. pietele organizate (tranzactii reglementate) unde se ofera contracte de tip futures si options si

. pietele neorganizate (OTC - over the counter) unde se ofera contracte de tip forwards, swaps si exotice.

S-au dezvoltat diferite tipuri de derivative (mal mult de 10.000) fiecare bazat pe alti termeni. In mare, derivativele se impart in doua categorii:

. contracte forwards (acorduri care acopera fie cursuri valutare fie rate ale dobanzii, asupra carora se cade de acord azi sa alba loc la o data viitoare);

. contracte options (acorduri care dau purtatorului dreptul sa faca ceva - sa vanda sau cumpere - sau sa nu faca ceva la o data viitoare);

Contractele forwards:

. contracte forward valutare:

contracte futures valutare (au loc pe o piata organizata);

tranzactii directe (outright transactions) (nu au loc pe o piata organizata si nu sunt protejate contra riscului);

swap-urile (nu au loc pe o piata organizata dar sunt protejate).

contracte forward pe rata dobanzii:

contracte futures pe rata dobanzii (au loc pe o piata organizata);

acorduri forward pe rata dobanzii (forward rate agreement) FRA-urile (nu au loc pe o piata organizata si nu sunt protejate contra riscului);

swap-uri pe rata dobanzii - IRS-urile (nu au loc pe o piata organizata dar sunt protejate contra riscului).

Contractele de tip option reprezinta o conventie intre doua parti in care o parte ii garanteaza celeilalte dreptul de a vinde sau a cumpara un instrument, intr-o anumita perioada din viitor, in anumite conditii specifice. Acest instrument poate consta in actiuni, obligatiuni, un contract futures, o rata a dobanzii sau o valuta.

Dreptul de a cumpara este o optiune call iar cel de a vinde este o optiune put.

Prezentam jos cateva exemple ale celor mal importante derivate.

Contract forward valutar - tranzactie directa

Datele oferite: 

Un importator care traieste si lucreaza in Germania are azi (1 martie 2005) o obligatie de a plati o rata in valuta, la 1 septembrie 1996, furnizorului sau, in valoare de 1.000.000 USD.

Cursul de schimb azi, 1 martie 2005 este: 1USD = 0,82 EUR.

Rata dobanzii pentru o perioada de 6 luni este de 6% pentru USD si de 8% pentru EUR.

Risc existent - conditii de indeplinit:

Riscul care exista pentru importator este posibila o apreciere a dolarului fata de EUR de azi si pana la data efectuarii tranzactiei.

Conditia pe care importatorul trebuie sa o indeplineasca este acordul cu banca pentru ca aceasta sa ii vanda suma de 1.000.000 USD la 1 septembrie 2005, la un curs stabilit azi, 1 martie 2005.

2. ACTIUNI BANCARE PRIVIND DERIVATELE (EXEMPLE)[1]

banca ia un imprumut azi, 1 martie 2005 in EUR; pentru a cumpara USD intr-o cantitate care sa ajunga la suma de (plus dobanda aferenta perioadei) 1.000.000 USD la 1 septembrie 2005. Acest 1.000.000 USD ii va fi dat importatorului de catre banca la o data viitoare.

suma ceruta azi in USD este

USD 1.000.000/(1+ 0,06*6/12) = USD 970874

in consecinta, imprumutul in EUR azi, 1 martie 2005 este:

USD 970874 1.6 = EUR 1553398

. cu suma de EUR 1553398, banca cumpara USD 970874;

. se pun intr-un depozit acesti USD 970874 la o rata a dobanzii de 6% pe 6 luni;

. dupa 6 luni, la 1 septembrie 2005 banca isi retrage depozitul care incluzand si dobanda este acum de 1.000.000 USD;

. banca ii da importatorului cei 1.000.000 USD, iar importatorul plateste bancii in EUR suma convenita la 1 martie 2005 ziua semnarii acordului de tip forward, bazat pe o rata a dobanzii a pietei si deci suma este:

1.000.000*(l,6*((l+(0,08*6/12)) / ((l+( 0,06*6 /12))) = 1.000.000*(1,6*1,04/1,03) =

= 1615534 EUR

Rezultat:

Importatorul si-a acoperit riscul generat de posibila apreciere a dolarului fata de EUR pana la 1 septembrie 2005. El a transferat acest risc bancii. Daca banca doreste sa se protejeze, ea apeleaza la un alt tip de tranzactie si isi acopera pozitia.

Contract forward pe rata dobanzii - EUR

Datele oferite:

banca A acorda un credit pe 1 an, in valoare de 1.000.000 USD la 1 februarie 2005, la o rata a dobanzii de 10% si primeste depozite in suma egala pentru 9 luni, la o rata a dobanzii de 7%, realizand astfel un ecart (spread) de 3%.

Risc:

Riscul pentru banca este generat de faptul ca depozitele au scadenta cu 3 luni mai devreme decat creditul, deci la 1 noiembrie 2005 fata de scadenta creditului la 1 februarie 2004. In consecinta, banca, pentru a putea finanta imprumutul, va trebui sa atraga fonduri de USD 1.000.000 la 1 octombrie 2005, pentru 3 luni. Totusi, daca ratele dobanzii la acea data, adica 1 noiembrie 2005 au crescut, banca va trebui sa diminueze ecartul (marja).

Continutul EUR 

Banca cumpara un EUR 9-12 de la banca B, pentru USD 1.000.000, cu o rata a dobanzii de 7% si ca rata de referinta LIBOR-ul.

Nota: 9-12 inseamna ca, acest contract se va baza pe o perioada care incepe dupa 9 luni si se extinde pana la 12 luni de la data tranzactiei. In exemplul nostru, data tranzactiei fiind 1 februarie 2005, 9-12 inseamna perioada intre 1 noiembrie 2005 pana la 1 februarie 2006.

Acoperire prin EUR

Daca la 1 noiembrie 2005 LIBOR-ul este la 8%, banca A primeste de la banca B o compensare, calculata mal jos in doua etape:

etapa 1

USD 1.000.000* (0,08 - 0,07)*3/12 = USD 2500

Aceasta suma reprezinta diferenta de dobanda (intre rata la care banca poate imprumuta la 1 noiembrie 2005 si rata la care s-a cazut de acord prin EUR) pentru perioada in discutie, adica de la 1 noiembrie 2005 la 1 februarie 2006.

etapa 2

valoarea prezenta (la 1 noiembrie 2005) a diferentei dobanzii este calculata, caci diferenta dobanzii calculate se va plati la 1 februarie 2006, in timp ce compensarea data de banca B bancii A se va da la 1 noiembrie 2006

USD 2.500*1/(1+ (0,08*3.12) = 2.500*0,9804 = USD 2.451

Rezultate ale EUR

Banca A reuseste sa obtina marja dorita de 3% pentru toata perioada in cauza, chiar daca rata dobanzii creste, datorita contractului EUR.

Calculul de mai jos o dovedeste.

venit din dobanda creditului (1.000.000*10%* 12/ 12) = 100.000

minus: cheltuieli cu dobanda pe depozite *(1000000*7%*9 / 12) =  52.500

si (1.000.000*8%*3 / 12)  (20.000)

plus: compensatia din EUR  2451

plus: venitul din dobanda depozitarii compensatiei EUR pe 3 luni

Total

i.e. (1000000*3% = 30000)

Nota: Daca la 1 noiembrie 2004 LIBOR este la 6 %, atunci banca A ii da compensatie bancii B, egala cu USD 2.451, astfel ca marja sa fie tot 3%.

Operatiuni SWAP pe rata dobanzii

Date:

Societatea A are o pozitie buna si poate imprumuta bani de pe piata fie la o rata fixa a dobanzii de 10% sau la rata flotanta LIBOR+1%.

Societatea B are o reputatie mal putin buna si poate lua credite fie la rata fixa de 12% fie la rata flotanta de LIBOR+2%.

Societatea A doreste un credit cu o rata flotanta a dobanzii iar compania B cu o rata fixa.

SWAP-uri posibile pe rata dobanzii

Banca C, daca cunoaste informatiile de mai sus, poate cadea de acord cu companiile asupra urmatoarelor:

societatea A ia cu imprumut la rata fixa de 10% iar B la rata flotanta LIBOR+2%.

banca C plateste societatii A rata 9,4% si primeste LIBOR

banca C plateste societatii B rata LIBOR si primeste 9,6%.

Rezultate ale tranzactiei

compania A plateste: 10% - 9,4% + LIBOR = LIBOR + 0,6%

compania B plateste: LIBOR + 2% - LIBOR +9,6% = 11,6%

banca C castiga: LIBOR + 9,6% - LIBOR - 9,4% = 0,2%

Ca rezultat, toti cei 3 participanti la EUR castiga.

Nota: banca face cate un EUR cu fiecare din cele 2 companii, A si B.

Optiuni - optiunea call

Date:

La 1 ianuarie 2005, data la care cursul de schimb este USD 1 = EUR 1,6, un investitor german doreste sa aiba o optiune de a cumpara USD la cursul de schimb de EUR 1,62 pentru o perioada de pana la 1 iunie 2005.

Investitorul are de platit o obligatie in USD si doreste sa se protejeze contra aprecierii USD fata de EUR de peste 1,62.

Tranzactia

Investitorul cumpara de la banca A o optiune call cu pretul de 1,62 EUR pentru USD l, platind o prima de EUR 0,02.

Tranzactia la sfarsitul perioadei

Daca la 30 iunie 2005 cursul de schimb este USD l = EUR 1,65, investitorul isi foloseste optiunea si cumpara USD la cursul stabilit prin contractul option, adica la cursul USD l = 1,62 EUR. Din contra, daca la 30 iunie 1996 cursul de schimb este USD 1 = EUR 1,61, investitorul nu isi foloseste optiunea si cumpara USD de pe piata libera.