Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

Plati bazate pe actiuni - Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



IFRS 2

Plati bazate pe actiuni




Continut

Introducere

Standardul International de Raportare Financiara 2

Plati pe baza de actiuni

Obiectiv

Aria de aplicabilitate

Recunoastere

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontata prin capitaluri proprii

Prezentare generala

Tranzactii in care sunt primite servicii

Tranzactii evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate

Determinarea valorii juste a instrumentelor de capital acordate

Tratamentul conditiilor legitime

Tratamentul elementelor de reincarcare

Ulterior datei pensionarii

Daca valoarea justa a instrumentelor de capital nu poate fi estimata credibil

Modificarea termenilor si conditiilor referitoare la acordarea instrumentelor de capital, inclusiv anularea si decontarea

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni cu alternative in numerar

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera tertei parti posibilitatea de alegere a decontarii

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontarii

Prezentarea informatiilor

Dispozitii tranzitorii

A Definitia termenilor

B Ghid de aplicare

C Amendamente pentru alte IFRS-uri

Aprobarea IFRS de Consiliu

Standardul International de Raportare Financiara 2

Plati bazate pe actiuni

Obiectiv

Obiectivul acestui IFRS este de a prezenta raportarea financiara a unei entitati cand efectueaza o tranzactie cu plata pe baza de actiuni. In mod special, se solicita unei entitati sa prezinte in contul de profit si pierdere si in situatia financiara efectele tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni, inclusiv cheltuielile asociate cu tranzactiile in care optiunile pe actiuni sunt acordate angajatilor.

Aria de aplicabilitate

  1. O entitate trebuie sa aplice acest IFRS la contabilizarea tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni inclusiv:

a)     Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontata prin capitaluri proprii, in care entitatea primeste bunuri sau servicii ca o contraprestatie pentru instrumentele de capital ale entitatii (actiuni sau optiuni pe actiuni),

b)     Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar, in care entitatea achizitioneaza prin angajarea de datorii fata de furnizorul bunurilor sau serviciilor pentru sumele care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii, si

c)      Tranzactiile in care entitatea primeste sau achizitioneaza bunuri sau servicii si termenii contractului confera entitatii sau furnizorului de bunuri si servicii posibilitatea de a deconta tranzactia in numerar (sau alte active) sau prin emisiunea instrumentelor de capital,

Cu exceptiile din paragrafele 5 si 6.

In scopul acestui IFRS, transferurile de catre actionari a instrumentelor de capital propriu ale entitatii catre terte parti care au furnizat bunuri sau servicii entitatii (inclusiv angajatii) sunt tranzactii cu plata bazata pe actiuni, doar daca transferul este realizat in alt scop decat pentru plata bunurilor sau serviciilor furnizate entitatii. De asemenea aceasta se aplica si transferurilor instrumentelor de capital propriu ale societatii mama sau instrumente de capital propriu ale altei entitati din grup, partilor care au furnizat bunuri sau servicii entitatii.

  1. In scopul acestui IFRS o tranzactie cu un angajat (sau alt tert) in calitatea sa de detinator al instrumentelor de capital propriu ale entitatii nu este o tranzactie cu plata bazata pe actiuni. De exemplu, daca o entitate acorda tuturor detinatorilor unei anumite clase de instrumente de capital propriu dreptul de a achizitiona suplimentar instrumente de capital ale entitatii la un pret care este mai mic decat valoarea justa a instrumentelor, si un angajat primeste un astfel de drept pentru ca este detinatorul instrumentelor de capital propriu din acea clasa, acordarea sau exercitarea celui drept nu face obiectul cerintelor acestui IFRS.
  2. Asa cum am remarcat in paragraful 2, acest IFRS se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni, in care o entitate achizitioneaza sau primeste bunuri sau servicii. Bunurile cuprind: stocuri, materiale consumabile, masini, utilaje, instalatii, active necorporale si alte active non-financiare. Totusi, o entitate nu trebuie sa aplice acest IFRS tranzactiilor in care entitatea achizitioneaza bunuri ca parte a activelor nete achizitionate intr-o combinare de intreprinderi careia i se aplica IAS 22. Prin urmare, instrumentele de capital propriu emise intr-o combinare de intreprinderi in schimb pentru a obtine controlul asupra societatii achizitionate nu intra in aria de aplicabilitate a acestui IFRS. Totusi, instrumentele de capital propriu acordate angajatilor societatii achizitionate in calitatea lor de angajati (ex. In schimb pentru activitatea indelungata in serviciu) intra in aria de aplicabilitate a acestui IFRS. Similar, anularea, inlocuirea, sau modificarea acordurilor cu plata bazata pe actiuni deoarece o combinare de intreprinderi sau alta restructurare de capital trebuie contabilizata in conformitate cu acest IFRS.
  3. Acest IFRS nu se aplica tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni in care o entitate primeste sau achizitioneaza bunuri sau servicii in conditiile unui contract conform paragrafelor 8 –10 din IAS 32 “Instrumente financiare: prezentare si descriere” si paragrafelor 5 – 7 din IAS 39 “Instrumente financiare : recunoastere si evaluare”.

Recunoastere

O entitate va recunoaste bunurile sau serviciile primite sau achizitionate intr-o tranzactie cu plata pe baza de actiuni cand obtine bunurile sau cand sunt prestate serviciile. Entitatea trebuie sa recunoasca o crestere corespunzatoare in capitaluri proprii daca bunurile sau serviciile au fost primite in cadrul tranzactiei cu plata pe baza de actiuni, sau o datorie daca bunurile sau serviciile au fost achizitionate in cadrul unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni decontate in numerar.

  1. Daca bunurile sau serviciile achizitionate sau primite intr-o tranzactie cu plata pe baza de actiuni nu se califica pentru recunoasterea ca active, ele vor fi recunoscute ca si cheltuieli.
  2. O cheltuiala apare in momentul consumului bunurilor sau prestarii serviciilor. De exemplu, serviciile sunt imediat utilizate, caz in acre o cheltuiala este recunoscuta ca o contraprestatie a serviciilor prestate. Bunurile ar putea fi consumate pe o perioada de timp, sau, in cazul stocurilor, vandute la o data ulterioara, cheltuiala este recunoscuta cand bunurile sunt consumate sau vandute. Totusi, uneori este necesar sa recunoastem o cheltuiala inainte ca bunurile sa fie consumate sau vandute, pentru ca ele nu se califica pentru recunoastere ca active. De exemplu, o entitate ar putea achizitiona bunuri ca parte a etapei de cercetare a unui proiect pentru dezvoltarea unui nou produs. Desi aceste bunuri nu au fost consumate, ele nu pot fi recunoscute ca active in conditiile aplicarii IFRS.

Tranzactii pe baza de actiuni decontate prin capitaluri proprii

Prezentare generala

  1. Pentru tranzactiile cu plata pe baza de actiuni decontate prin capitaluri proprii, entitatea trebuie sa evalueze bunurile sau serviciile primite, si in mod corespunzator sa mareasca capitalurile proprii la valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, doar daca valoarea justa nu poate fi determinata credibil. Daca entitatea nu poate estima in mod credibil valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, entitatea trebuie sa determine valoarea acestora, si cresterea corespunzatoare in capitaluri proprii, indirect, prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate.
  2. Pentru aplicarea cerintelor paragrafului 10 tranzactiilor cu angajatii si tertii care ofera servicii similare*, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a serviciilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate, deoarece nu poate fi estimata credibil valoarea justa a serviciilor primite, asa cum este explicat in paragraful 12. Valoarea justa a acestor instrumente de capital propriu trebuie sa fie evaluate la data cesiunii.
  3. Actiunile, optiunile pe actiuni sau alte instrumente de capital propriu sunt acordate angajatilor ca remuneratie, in plus fata de salariu si alte beneficii ale angajatilor. De obicei, nu este posibila evaluarea directa a serviciilor primite pentru anumite componente ale remuneratiei salariatilor. De asemenea, remuneratia nu poata fi evaluata in mod independent la valoarea justa, fara a evalua direct valoarea justa a instrumentelor de capital acordate. In plus, actiunile sau optiunile pe actiuni sunt mai degraba acordate ca parte a unui contract de premiere, decat ca parte a unei remuneratii de baza, de exemplu ca un stimulent pentru angajati de a ramane in societate sau de a-i premia pentru eforturile lor de imbunatatire a performantelor entitatii. Prin acordarea de optiuni sau optiuni pe actiuni, suplimentar fata de alte remuneratii, entitatea plateste remuneratii suplimentare pentru a obtine beneficii suplimentare. Estimarea valorii juste a acelor beneficii suplimentare este foarte dificila. Datorita dificultatii evaluarii valorii juste a serviciilor primite, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a serviciilor angajatilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate.
  4. Pentru a aplica cerintele paragrafului 10 in tranzactiile cu partile altele decat angajatii, trebuie sa existe o prezumtie ca valoarea justa a bunurilor si serviciilor primite poate fi estimata credibil. Valoarea justa trebuie determinata la data la care entitatea obtine bunurile sau cealalta parte presteaza serviciile. In putine cazuri, daca entitatea respinge prezumtia pentru ca nu poate estima in mod credibil valoarea justa a bunurilor si serviciilor primite, entitatea trebuie sa evalueze bunurile si serviciile primite si sa creasca corespunzator capitalurile proprii prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, evaluate la data la care entitatea obtine bunurile sau cealalta parte presteaza serviciile.

Tranzactii in care sunt primite serviciile prestate

  1. Daca instrumentele de capital aduc beneficii imediat, angajatul nu trebuie sa efectueze o perioada specifica inainte de a fi indreptatit la aceste instrumente de capital. In absenta unei evidente contrare, entitatea presupune ca serviciile prestate de o terta parte ca o consideratie pentru instrumentele de capital au fost primite. In acest caz, la data acordarii entitatea recunoaste serviciile prestate in intregime, crescand in mod corespunzator capitalurile proprii.
  2. Daca instrumentele de capital nu produc beneficii pana ce terta parte nu efectueaza  o perioada specifica de serviciu, entitatea presupune ca serviciile de prestat de tert vor fi primite, in timpul perioadei de a fi indreptatit la beneficii (ing period).

Entitatea contabilizeaza acele servicii in momentul in care sunt prestate de tert in timpul perioadei de a fi indreptatit la beneficii, cu cresterea corespunzatoare in capitalurile proprii. De exemplu:

a)     daca unui angajat i se acorda optiuni pe actiuni numai daca are o vechime de trei ani de serviciu, atunci entitatea presupune ca serviciile de prestat de angajat ca si consideratie pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul celor trei ani in cadrul perioadei de a fi indreptatit la beneficii.

b)     daca un angajat primeste optiuni pe actiuni conditionate de performanta si ramane angajat pana la obtinerea performantei respective, iar perioada de obtinere a beneficiilor depinde de realizarea conditiei, entitatea presupune ca serviciile de prestat de angajat ca si consideratie pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul perioadei de a fi indreptatit la beneficii. Entitatea estimeaza durata de acordare a beneficiilor la data acordarii acestora, avand la baza probabilitatea realizarii conditiei de performanta. Daca conditia de performanta este una determinata de piata, estimarea lungimii perioadei de a fi indreptatit la beneficii este consecventa cu presupunerile folosite la estimarea valorii juste a optiunilor acordate, si nu vor fi revizuite ulterior. Daca conditia de performanta nu este una determinata de piata, entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea facuta  referitoare la lungimea perioadei de acordare a beneficiilor, daca informatiile ulterioare indica ca durata difera de cea estimata anterior.

Tranzactii evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate

Determinarea valorii justa a instrumentelor de capital acordate

  1. Pentru tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii, avand la baza preturile pietei daca sunt disponibile, avand in vedere termenii si conditiile pana cand acele instrumente de capital au fost acordate (obiect al paragrafelor 19-22).
  2. Daca preturile pietei nu sunt disponibile, entitatea trebuie sa estimeze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate folosind o tehnica de evaluare pentru a estima care ar fi fost pretul instrumentelor de capital la data evaluarii in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Tehnica de evaluare trebuie sa fie consecventa cu metodologia de evaluare general acceptata pentru evaluarea instrumentelor financiare, si trebuie sa incorporeze toti factorii si toate prezumtiile pe care participantii la piata le au in vedere la stabilirea pretului (obiect al paragrafelor 19-22).
  3. Anexa B contine recomandari suplimentare privind evaluarea la valoarea justa a actiunilor, optiunilor pe actiuni, concentrandu-si atentia pe termeni si conditii specifice acordarii angajatilor actiuni sau optiuni pe actiuni.

Tratamentul conditiilor pentru a fi indreptatit la beneficii

  1. Acordarea instrumentelor de capital ar putea fi conditionata de satisfacerea conditiilor pentru a fi indreptatit la beneficii. De exemplu, acordarea de actiuni sau optiuni pe actiuni unui angajat este conditionata de ramanerea in societate o anumita perioada de timp. Ar putea exista criterii de performanta care trebuie indeplinite, cum ar fi obtinerea unei cresteri a profitului de catre entitate sau a pretului actiunii entitatii. Conditiile pentru a fi indreptatit la beneficii, altele decat cele de piata, nu trebuie luate in considerare la estimarea valorii juste a actiunilor sau optiunilor la data evaluarii. Dar, conditiile legitime trebuie avute in vedere prin ajustarea numarului instrumentelor de capital incluse in evaluarea tranzactiei astfel incat, suma recunoscuta pentru bunurile si serviciile primite ca si consideratie pentru instrumentele de capital acordate au la baza numarul instrumentelor de capital care aduc beneficii. Astfel, nici o suma nu va fi recunoscuta pentru bunurile si serviciile primite daca instrumentele de capital acordate nu aduc beneficii datorita nesatisfacerii conditiilor, de exemplu partea terta nu indeplineste conditia privind perioada de serviciu, sau conditia de performanta nu este satisfacuta, obiect al cerintelor paragrafului 21.
  2. Pentru a aplica cerintele paragrafului 19, entitatea trebuie sa recunoasca o suma pentru bunurile si serviciile primite in timpul perioadei pentru a fi indreptatit la beneficii avand la baza cea mai buna estimare a numarului instrumentelor de capital asteptate sa aduca beneficii si va revizui estimarea daca informatiile ulterioare indica numarul instrumentelor de capital care se asteapta sa aduca beneficii difera de estimarile anterioare. La data beneficiilor legitime, entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea pentru a egala numarul instrumentelor de capital care in cele din urma aduc beneficii, obiect al cerintelor paragrafului 21.
  3. Conditiile de piata, cum ar fi un pret de piata tinta de care este conditionata exercitarea, trebuie avut in vedere cand se estimeaza valoarea justa a instrumentelor financiare acordate. De aceea, pentru acordarea instrumentelor de capital in conditiile pietei, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile si serviciile primite de la o terta parte care satisface toate celelalte conditii de exercitare (de exemplu, servicii primite de la un angajat care ramane in serviciu pentru o anumita perioada de timp), indiferent daca sunt satisfacute conditiile de piata.

Tratamentul elementelor de reincarcare

  1. Pentru optiunile cu elemente de reload, elementul de reload nu va fi avut in vedere la estimarea valorii juste a optiunilor acordate la data evaluarii. Dar, optiunea reload va fi contabilizata ca o noua optiune acordata, daca si cand optiunea reload este ulterior acordata.
Ulterior datei de a deveni indreptatit la beneficii
  1. Bunurile si serviciile primite fiind recunoscute in conformitate cu paragrafele 10-22, si o crestere corespunzatoare in capitalurile proprii, entitatea nu va face nici o ajustare ulterioara capitalului propriu total dupa data beneficiilor legitime. De exemplu, entitatea nu va relua ulterior sumele recunoscute pentru serviciile primite de la un angajat daca instrumentele de capital sunt ulterior pierdute sau, in cazul optiunilor pe actiuni, optiunile nu sunt exercitate. Totusi, aceasta nu impiedica entitatea de a recunoaste transferul in cadrul entitatii, adica transferul de la o componenta de capital propriu la alta componenta.

Daca valoarea justa a instrumentelor de capital nu poate fi evaluata credibil

  1. Cerintele paragrafelor 16-23 se aplica cand entitatii i se solicita sa evalueze o tranzactie cu plata pe baza de actiuni facand referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate. In putine cazuri, entitatea entitatea nu poate estima credibil valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii, in conformitate cu cerintele paragrafelor 16-22. Numai in anumite cazuri entitatea va:

a)     evalua instrumentele de capital propriu la valoarea intrinseca, initial la data la care entitatea obtine bunurile sau terta parte presteaza serviciul si ulterior la fiecare data de raportare si la data decontarii finale, cu orice modificare in valoarea intrinseca recunoscuta in contul de profit si pierdere. In cazul acordarii optiunilor pe actiuni, acordul de plata pe baza de actiuni este in cele din urma decontat cand optiunile sunt exercitate, este pierdut dreptul sau perioada exercitarii a expirat (exemplu la finalul duratei de viata a optiunii).

b)     recunoasterea bunurilor sau serviciilor primite avand la baza numarul instrumentelor de capital propriu care in cele din urma aduc beneficii sau (cand este cazul) sunt exercitate. Pentru a aplica aceasta cerinta optiunilor pe actiuni, de exemplu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite in timpul perioade indreptatite a primi beneficii, daca in conformitate cu paragrafele 14 si 15, cu exceptia faptului ca cerintele paragrafului 15 (b) referitoare la conditiile pietei nu se aplica. Suma recunoscuta pentru bunurile sau serviciile primite in timpul perioadei indreptatite a primi beneficii trebuie bazata pe numarul de optiuni pe actiuni care se asteapta sa fie aducatoare de beneficii. Entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea facuta, daca informatiile ulterioare indica ca numarul de optiuni pe actiuni asteptate sa aduca beneficii difera de estimarile anterioare. La data indreptatita a primi beneficii, entitatea trebuie sa reia sumele recunoscute pentru bunurile sau serviciile primite daca optiunile pe actiuni nu mai sunt exercitate sau expira la sfarsitul duratei de viata a actiunilor.

  1. Daca o entitate aplica paragraful 24, nu este necesar sa aplice paragrafele 26-29, pentru ca orice modificari ale termenelor si conditiilor pentru care au fost acordate instrumentele de capital propriu vor fi avute in vedere cand se aplica metoda valorii intrinseci stabilita la paragraful 24. totusi, daca o entitate deconteaza cu instrumente de capital pentru care se aplica paragraful 24:

a)     daca decontarea are loc in timpul perioadei indreptatite a primi beneficii, entitatea trebuie sa recunoasca imediat suma care altfel ar fi fost recunoscuta pentru serviciile primite de-a lungul perioadei ramase de a primi beneficii.

b)     Orice plata facuta la decontare trebuie contabilizata ca o reachizitie a instrumentelor de capital, adica ca o deducere din capitalul propriu, exceptand situatia in care plata depaseste valoarea intrinseca a instrumentelor de capital propriu, evaluata la data reachizitiei. Orice exces va fi recunoscut ca o cheltuiala.

Modificari ale termenilor si conditiilor pentru care au fost acordate instrumente de capital propriu, inclusiv anulari si decontari

  1. O entitate ar putea modifica termenii si conditiile pentru care au fost acordate instrumentele de capital. De exemplu, ar putea reduce pretul de exercitare al optiunilor acordate angajatilor (reevaluarea optiunilor), care mareste valoarea justa a acestor optiuni. Cerintele paragrafelor 27-29 pentru contabilizarea efectelor schimbarilor sunt exprimate in contextul tranzactiilor cu angajatii cu plata pe baza de actiuni. Totusi, cerintele trebuie de asemenea aplicate tranzactiilor cu alte parti altele decat angajatii  cu plata pe baza de actiuni care sunt evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate. In ultimul caz, orice referire la paragrafele 27-29 cu privire la data acordarii trebuie sa se refere in schimb la data obtinerii bunurilor sau la data la cere serviciul este prestat de terta parte.
  2. Entitatea trebuie sa recunoasca, ca minim, serviciile primite evaluate, la data acordarii, valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, doar daca acele instrumente de capital nu sunt indreptatite la beneficii datorita neindeplinirii conditiei de beneficii legitime (alta decat o conditie de piata) care a fost specificata la data acordarii. Aceasta se aplica indiferent de modificarile termenilor si conditiilor pentru care au fost acordate instrumentele de capital propriu. In plus, entitatea trebuie sa recunoasca efectele modificarilor care maresc valoarea justa totala a acordurilor de plata avand la baza actiuni sau alte beneficii ale angajatilor. Recomandari cu privire la aplicarea acestei cerinte este prezentata in anexa b.
  3. Daca entitatea anuleaza sau deconteaza instrumentele de capital in timpul perioadei indreptatite a primi beneficii (perioada in care angajatii primesc beneficii) (alta decat o anulare cand conditiile de beneficii legitime nu sunt satisfacute):

a)     entitatea trebuie sa contabilizeze anularea sau decontarea si trebuie sa recunoasca imediat suma care altfel ar fi fost recunoscuta pentru serviciile primite de-a lungul perioadei ramase indreptatite a primi beneficii.



b)     Orice plata facuta angajatilor referitoare la anulare sau  decontare trebuie contabilizata ca o reachizitie a instrumentelor de capital, adica ca o deducere din capitalul propriu, exceptand situatia in care plata depaseste valoarea intrinseca a instrumentelor de capital propriu, evaluata la data reachizitiei. Orice exces va fi recunoscut ca o cheltuiala.

c)      Daca noile instrumente de capital sunt acordate angajatilor si la data cand sunt acordate aceste instrumente de capital, entitatea identifica aceste instrumente ca instrumente de inlocuire pentru instrumentele de capital propriu anulate, entitatea trebuie sa contabilizeze acordarea sau inlocuirea instrumentelor de capital in acelasi mod ca o modificare a acordarii initiale a instrumentelor de capital, in conformitate cu paragraful 27 si recomandarile din anexa b. Valoarea justa acordata este diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de capital inlocuite si valoarea justa neta a instrumentelor de capital anulate, la data la care instrumentele de capital sunt acordate. Valoarea justa neta a instrumentelor de capital anulate este valoarea justa, imediat inainte de anulare, mai putin suma oricarei plati facuta catre angajati la anularea instrumentelor de capital care este contabilizata ca o deducere din capitalul propriu in conformitate cu punctul b) de mai sus. Daca entitatea nu identifica noi instrumente de capital acordate ca instrumente de capital de inlocuire pentru instrumentele anulate, entitatea trebuie sa contabilizeze aceste noi instrumente de capital ca o noua acordare  de instrumente.

  1. Daca entitatea reachizitioneaza instrumente de capital aducatoare de beneficii, plata facuta catre angajati trebuie contabilizata ca o deducere din capital, cu exceptia cazului in care plata depaseste valoarea justa a instrumentelor de capital achizitionate, evaluate la data achizitionarii. Aceasta suma va fi recunoscuta ca o cheltuiala.

TRANZACtIILE CU PLATA BAZATa PE ACtIUNI DECONTATa iN NUMERAR

  1. Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar, entitatea trebuie sa evalueze bunurile sau serviciile achizitionate si datoria angajata la valoarea justa. Pana ce datoria este decontata, entitatea trebuie sa reevalueze valoarea justa a datoriei la fiecare data de raportare si la data decontarii, cu orice modificari in valoarea justa recunoscute in contul de profit si pierdere al perioadei.
  2. De exemplu, o entitate ar putea acorda drepturi de apreciere a actiunilor angajatilor ca parte a remuneratiei, prin care acestia devin indreptatiti la plata in numerar (altfel decat un instrumente de capital), bazate pe cresterea pretului actiunii entitatii peste un anumit nivel, de-a lungul unei perioade de timp. Sau o entitate ar putea acorda angajatilor dreptul de a primi numerar prin acordarea acestora dreptul de a cumpara actiuni (inclusiv actiuni ce vor fi emise pana la exercitarea optiunii) care sunt rascumparabile, in mod obligatoriu sau la optiunea angajatului.
  3. Entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie cu privire la plata acestor servicii, atata timp cat angajatii presteaza serviciul. De exemplu unele drepturi de apreciere a actiunilor produc beneficii imediat, si angajatilor nu le este cerut sa ramana o anumita perioada de timp in serviciu pentru a deveni indreptatiti la plata in numerar. In mod contrar, in absenta evidentei, entitatea trebuie sa presupuna ca serviciile prestate de angajati in schimbul drepturilor de apreciere a actiunilor au fost primite. Astfel, entitatea trebuie sa recunoasca imediat serviciile primite si o datorie de plata a acestora. Daca drepturile de apreciere a actiunilor nu aduc beneficii pana cand angajatii au efectuat o anumita perioada de serviciu, entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie pentru plata acestora, intrucat angajatii presteaza serviciul in timpul acelei perioade.
  4. Datoria va fi evaluata, initial si la fiecare data de raportare pana cand are loc decontarea, la valoarea justa a drepturilor de apreciere a actiunilor, prin aplicarea unui model de evaluare a optiunilor, avand in vedere termenii si conditiile in care drepturile de apreciere a actiunilor au fost acordate, si masura in care angajatii au prestat serviciul pana la acea data.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni cu alternative in numerar

  1. Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni in care termenii contractului ofera entitatii sau tertei parti posibilitatea de a deconta in numerar (sau alte active) sau prin emisiunea de instrumente de capital, entitatea trebuie sa contabilizeze acea tranzactie, sau componentele tranzactiei, ca o tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar daca, si in masura in care, entitatea a angajat o datorie pentru a deconta in numerar sau alte active, sau ca o tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata prin capitalul propriu daca, si in masura in care, o astfel de datorie nu a fost angajata.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera tertei parti posibilitatea de alegere a decontarii

  1. Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este decontata in numerar* sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar compus, care include o componenta de datorie (dreptul tertei parti de a solicita plata in numerar) si o componenta de capital propriu (dreptul tertei parti de a solicita decontarea cu instrumente de capital propriu, altele decat numerar). Pentru tranzactiile cu terte parti altele decat angajatii, in care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus, ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data cand bunurile sau serviciile au fost primite.
  2. Pentru alte tranzactii, inclusiv tranzactiile cu angajatii, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentelor financiare compuse la data evaluarii, avand in vedere termenele si conditiile pentru care au fost acordate drepturile de a incasa in numerar sau instrumente de capital propriu.
  3. Pentru a aplica paragraful 36, entitatea trebuie in primul rand sa evalueze valoarea justa a componentei de datorie si apoi sa evalueze valoarea justa a componentei de capital propriu – avand in vedere ca terta parte trebuie sa renunte la dreptul de a primi numerar pentru a primi instrumente de capital propriu. Valoarea justa a instrumentului financiar compus este suma valorilor juste a celor doua componente. Totusi, tranzactiile cu plata bazata pe actiuni in care terta parte are posibilitatea de decontare sunt adesea structurate astfel incat valoarea justa a unei posibilitati de decontare este la fel ca cealalta. De exemplu, terta parte va putea alege sa primeasca optiuni pe actiuni sau drepturi de apreciere a actiunilor decontate in numerar. In astfel de cazuri, valoarea justa a componentei de capital propriu este zero, si astfel valoarea justa a instrumentului financiar compus este identica cu valoarea justa a componentei de datorie. Altfel, daca valorile juste ale posibilitatilor de decontare difera, valoarea justa a componentei de capital propriu va fi de obicei mai mare decat zero, caz in care valoarea justa a instrumentului financiar compus va fi mai mare decat valoarea justa a componentei de datorie.
  4. Entitatea trebuie sa contabilizeze separat bunurile sau serviciile primite sau achizitionate referitoare la fiecare componenta a instrumentului financiar compus. Pentru componenta de datorie, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile achizitionate, si o datorie de platit pentru acestea, atat timp cat terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, in conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate in numerar (paragrafele 30-33). Pentru componente de capital propriu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite si o crestere a capitalului propriu, atat timp cat terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, in conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate prin capitalul propriu (paragrafele 10-29).
  5. La data decontarii, entitatea trebuie sa reevalueze datoria la valoarea justa. Daca entitatea emite instrumente de capital propriu la decontare si nu plata in numerar, datoria trebuie sa fie transferata direct la capitalul propriu, ca si consideratie pentru instrumentele de capital emise.
  6. Daca entitatea plateste la decontare in numerar si nu emite instrumente de capital propriu, plata trebuie sa deconteze datoria in intregime. Orice componenta de capital propriu recunoscuta anterior trebuie sa ramana in cadrul capitalului propriu. Prin alegerea de a primi numerar la decontare, terta parte renunta la dreptul de a primi instrumente de capital propriu. Totusi, aceasta cerinta nu scuteste entitatea de a recunoaste un transfer in cadrul capitalului propriu, adica la un transfer de la o componenta de capital propriu la alta.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontarii

  1. Pentru o tranzactie cu plata bazata pe actiuni in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de a deconta in numerar sau prin emiterea de instrumente de capital propriu, entitatea trebuie sa determine daca are o obligatie prezenta de a deconta in numerar si a contabiliza in consecinta tranzactia cu plata bazata pe actiuni. Entitatea are o obligatie actuala de a deconta in numerar daca posibilitatea de decontare cu instrumente de capital propriu nu are substanta economica (exemplu pentru ca entitatii ii este interzis sa emita actiuni), sau entitatea are o practica anterioara sau o politica stabilita de a deconta in numerar, sau in general deconteaza in numerar cand terta parte solicita decontarea in numerar.
  2. Daca entitatea are o obligatie actuala de a deconta in numerar, trebuie sa contabilizeze tranzactia in conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate in numerar, in paragrafele 30-33.
  3. Daca nu exista o astfel de obligatie, entitatea trebuie sa contabilizeze tranzactia in conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate cu capital propriu, in paragrafele 10-29. Pana la decontare:

a)     daca entitatea alege sa deconteze in numerar, plata in numerar trebuie contabilizata ca reachizitie a interesului in capitalul propriu, adica ca o deducere din capitalul propriu, cu exceptia punctului c) de mai jos.

b)     Daca entitatea alege sa deconteze prin emisiunea instrumentelor de capital propriu, nu se solicita o contabilizare suplimentara (alta decat transferul de la o componenta de capital la alta, daca este necesar), cu exceptia punctului c) de mai jos.

c)      Daca entitatea alege decontarea alternativa cu valoarea justa mai mare, la data decontarii, entitatea trebuie sa recunoasca o cheltuiala suplimentara pentru excesul de valoare, adica diferenta dintre numerarul platit si valoarea justa a instrumentelor de capital propriu care ar fi fost emise, sau diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de capital propriu emise si valoarea numerarului care ar fi fost platit, dupa caz.

Prezentarea informatiilor

  1. O entitate trebuie sa prezinte informatiile care dau posibilitatea utilizatorilor situatiilor financiare sa inteleaga natura contractelor cu plata bazata pe actiuni care a existat in timpul perioadei.
  2. Pentru aplicarea principiului din paragraful 44, entitatea trebuie sa prezinte cel putin urmatoarele:

a)     o descriere a fiecarui tip de contract cu plata bazata pe actiuni care a existat in orice moment in timpul perioadei, inclusiv termenii generali si conditiile fiecarui contract, cum ar fi cerintele pentru a fi indreptatit la beneficii, perioada maxima de acordare a optiunilor, si metoda de decontare (numerar sau capital propriu). O entitate cu tipuri de contracte cu plata bazata pe actiuni similare, poate cumula aceasta informatie, doar daca nu este necesara prezentarea separata a fiecarui contract pentru a satisface cerintele principiului din paragraful 44.

b)     Numarul si media ponderata a pretului de exercitare a optiunilor pe actiuni pentru fiecare din urmatoarele grupe de optiuni:

(i)         in circulatie la inceputul perioadei

(ii)       acordate in timpul perioadei

(iii)     anulate in timpul perioadei

(iv)     exercitate in timpul perioadei

(v)       expirate in timpul perioadei

(vi)     in circulatie la finele perioadei

(vii)           exercitabile la finele perioadei

c)      pentru optiunile pe actiuni exercitate in timpul perioadei, media ponderata a pretului actiunilor la data exercitarii. Daca optiunile au fost exercitate pe o baza obisnuita in timpul perioadei, entitatea poate sa prezinte media ponderata a pretului actiunilor in timpul perioadei.

d)     Pentru optiunile pe actiuni in circulatie la finele perioadei, aria preturilor de exercitare si media ponderata a duratei de viata ramase contractuala. Daca aria preturilor de exercitare este larga, optiunile neexercitate trebuie divizate pe zone care sunt semnificative pentru evaluarea numarului si perioadei in care pot fi emise actiuni si numerarul care poate fi primit pana la exercitarea acestor optiuni.

  1. O entitate trebuie sa prezinte informatiile care dau posibilitatea utilizatorilor situatiilor financiare sa inteleaga cum valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite sau valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate, a fost determinata in timpul perioadei.
  2. Daca entitatea a evaluat valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite ca o consideratie pentru instrumentele de capital ale entitatii, prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, pentru aplicarea principiului din paragraful 46, entitatea trebuie sa prezinte cel putin urmatoarele:

a)     pentru optiunile pe actiuni acordate in timpul perioadei, media ponderata a valorii juste a acestor optiuni la data evaluarii si informatii despre modul in care a fost stabilita valoarea justa, incluzand:

(i)         modelul de evaluare al optiunilor folosit si intrarile modelului, inclusiv media ponderata a pretului actiunilor, pretului de exercitare, volatilitatea asteptata, durata optiunii, dividende asteptate, rata dobanzii fara risc si orice alte intrari in model, incluzand metoda folosita si presupunerile facute pentru incorporarea efectelor exercitarii timpurie.

(ii)       Cum a fost determinata volatilitatea asteptata, inclusiv explicarea modului in care volatilitatea a avut la baza volatilitatea istorica si

(iii)     Daca si cum orice alte elemente ale optiunii acordate au fost incorporate la stabilirea valorii juste, cum ar fi conditiile de piata.

b)     pentru alte instrumente de capital acordate pe parcursul perioadei (altele decat optiunile pe actiuni), numarul si media ponderata a valorii juste a acelor instrumente de capital la data evaluarii si informatiile despre modul in care a fost stabilita valoarea justa, incluzand:

(i)         daca valoarea justa nu a fost evaluata pe baza pretului pietei, explicarea modului cum a fost determinata.

(ii)       Daca si cum dividendele asteptate au fost incluse in stabilirea valorii juste.

(iii)     Daca si cum orice alte elemente ale instrumentelor de capital acordate au fost incorporate in evaluarea valorii juste.

c)      in cazul acordurilor cu plata bazata pa actiuni care au fost modificate in timpul perioadei:

(i)         o explicare a acestor modificari.

(ii)       Surplusul valorii juste acordate (ca rezultat al acestor modificari)

(iii)     Informatiile despre modul cum surplusul de valoare justa acordata a fost evaluat, conform cerintelor stabilite la aliniatele a) si b) de mai sus, dupa caz

  1. Daca entitatea a evaluat valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite in timpul perioadei, entitatea trebuie sa prezinte cum a fost determinata valoarea justa, de exemplu daca valoarea justa a fost evaluata la pretul pietei pentru acele bunuri sau servicii.
  2. Daca entitatea a refuzat prezumtiile din paragraful 13, trebuie sa prezinte acest lucru, si sa explice de ce prezumtia a fost refuzata.
  3. O entitate trebuie sa prezinte informatiile care dau posibilitatea utilizatorilor situatiilor financiare sa inteleaga efectul tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni in contul de profit si pierdere al entitatii si in pozitia financiara.
  4. Pentru aplicarea principiului din paragraful 50, entitatea trebuie sa prezinte cel putin urmatoarele:

a)     cheltuiala totala recunoscuta pentru perioada care apare din tranzactia cu plata bazata pe actiuni in care bunurile sau serviciile primite nu se califica pentru recunoasterea ca active si astfel au fost recunoscute imediat ca o cheltuiala, inclusiv prezentarea separata a portiunii cheltuielii totale care apare din tranzactiile contabilizate ca tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontate prin capital propriu.

b)     Pentru datoriile care apar din tranzactiile bazate cu plata pe actiuni:

(i)         valoarea contabila totala la finele perioadei.

(ii)       Valoarea contabila totala intrinseca la finele perioadei a datoriilor pentru care dreptul tertei parti de a incasa numerar sau alte active s-a realizat pana la finele perioadei (de exemplu dreptul de apreciere a actiunilor care aduc beneficii).

  1. Daca informatia solicitata a fi prezentata de acest IFRS nu satisface principiile din paragrafele 44,46 si 50, entitatea trebuie sa prezinte informatii suplimentare astfel incat sa satisfaca cerintele.

Dispozitii tranzitorii

  1. Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni decontate prin capitaluri proprii, entitatea trebuie sa aplice acest IFRS la acordarea actiunilor, optiunilor pe actiuni sau altor instrumente de capital propriu care au fost acordate dupa data de 7 nov. 2002 si care inca nu au produs beneficii la data intrarii in vigoare a acestui IFRS.
  2. Entitatea este incurajata sa aplice acest IFRS altor instrumente de capital propriu daca entitatea a prezentat public valoarea justa a acelor instrumente de capital, determinate la data evaluarii.
  3. Pentru toate instrumentele de capital carora li se aplica acest IFRS, entitatea trebuie sa retrateze informatiile comparative si sa ajusteze soldul de deschidere al profitului nedistribuit pentru perioadele prezentate anterior, dupa caz.
  4. Pentru toate instrumentele de capital carora nu li se aplica acest IFRS (instrumente de capital acordate la sau pana la data de 7 nov. 2002), entitatea trebuie sa prezinte informatiile solicitate de paragraful 44 si 45.
  5. Daca, dupa data intrarii in vigoare a acestui IFRS, o entitate modifica termenii si conditiile acordarii instrumentelor de capital pentru care nu se aplica acest IFRS, entitatea trebuie sa aplice paragrafele 26 – 29 la contabilizarea acestor modificari.
  6. Pentru datoriile acre apar din tranzactiile cu plata bazata pe actiuni existente la data intrarii in vigoare a acestui IFRS, entitatea trebuie sa aplice retrospectiv IFRS-ul. Pentru aceste datorii, entitatea trebuie sa retrateze informatiile comparative, inclusiv ajustarea soldului de deschidere al profitului nedistribuit din perioadele anterior prezentate pentru care informatiile comparative au fost retratate, cu exceptia faptului ca entitatea nu trebuie sa retrateze informatiile comparative in masura in care informatiile se refera la o perioada sau data anterioara celei de 7 nov. 2002.
  7. Entitatea este incurajata sa aplice retrospectiv IFRS altor datorii care apar din tranzactiile cu plata bazata pe actiuni, de exemplu datoriilor care au fost decontate in timpul unei perioade pentru care sunt prezentate informatii comparative.


Data intrarii in vigoare 

  1. O entitate trebuie sa aplice acest IFRS pentru perioadele care incep la sau dupa 1 ianuarie 2005. Este incurajata aplicarea mai devreme. Daca entitatea aplica IFRS inainte de 1 ianuarie 2005 trebuie sa prezinte acest lucru.
Anexa A

Definitii

Aceasta anexa este parte integranta a IFRS.

Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata in numerar

Angajatii si altii care ofera servicii similare

Instrumente de capital propriu

Instrumente de capital acordate

Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata prin capital propriu

Valoarea justa

Data acordarii

Valoarea intrinseca

Conditiile de piata

Data evaluarii

Element reload

Optiunea reload

Contract cu plata bazata pe actiuni

Tranzactie cu plata bazata pe actiuni

Optiune pe actiuni

Beneficii legitime

Conditii de a deveni indreptatit la beneficii

Perioada de a deveni indreptatit la beneficii

O tranzactia cu plata bazata pe actiuni in care entitatea achizitioneaza bunurile sau serviciile prin angajarea unei datorii de a transfera numerar sau alte active furnizorului bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii.

Persoanele care presteaza servicii pentru entitate si a) persoanele fizice sunt privite ca angajati in scopuri legale sau fiscale, b) persoanele fizice lucreaza pentru entitate in acelasi mod ca si angajatii pentru scopuri legale sau fiscale, sau c) serviciile prestate sunt similare celor prestate de angajati. De exemplu, definitia cuprinde personalul de conducere, adica acele persoane care au responsabilitatea pentru planificare, conducere si control al activitatilor entitatii, inclusiv directorii non-executivi.

Un contract care evidentiaza un interes rezidual in activele unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor.[1]

Dreptul (conditional sau neconditional) al unui instrument de capital propriu al entitatii conferit de entitate altei parti, in cadrul unui acord cu plata bazata pe actiuni.

O tranzactie cu plata bazata pe actiuni in care entitatea primeste bunurile sau serviciile ca o consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (actiuni sau optiuni pe actiuni).

Suma pentru care ar putea fi schimbat un activ, un instrument de capital acordat sau o datorie decontata, intre parti aflate in cunostinta de cauza in care pretul este determinat obiectiv.

Data la care entitatea si alt tert (inclusiv un angajat) este de acord cu plata bazata pe actiuni, atunci cand entitatea si tertul au o intelegere comuna a termenilor si conditiilor acordului. La data acordarii entitatea confera tertei parti dreptul de a incasa numerar, alte active, sau instrumente de capital propriu ale entitatii, in conditiile specificate de beneficii. Daca acordul face obiectul procesului de aprobare (de exemplu, de catre actionari), data acordarii este data obtinerii aprobarii.

Diferenta dintre valoarea justa a actiunilor pentru care tertul are dreptul (conditional sau neconditional) de a subscrie sau care are dreptul de a primi si pretul pe care tertul trebuie sa-l plateasca pentru actiuni. De exemplu, o optiune pe actiuni cu un pret de exercitare de 15 u.m., asupra unei actiuni cu o valoare justa de 20 u.m., are o valoare intrinseca de 5 u.m.

O conditie de care depinde pretul de exercitare, beneficiul sau exercitabilitatea unui instrument de capital propriu care are legatura cu pretul pietei instrumentelor de capital propriu, cum ar fi obtinerea unui pret pe actiune specific sau o suma specifica a valorii intrinseci a optiunii pe actiuni sau obtinerea unei tinte specifice care este bazata pe pretul pietei al instrumentelor de capital propriu ale entitatii care depind de un indice al preturilor instrumentelor de capital propriu de piata ale altor entitati.

Data la care valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate este evaluata este evaluata in scopurile acestui IFRS. Pentru tranzactiile cu angajatii si tertii care ofera servicii similare, data evaluarii este data acordarii. Pentru tranzactiile cu tertele partii altii decat angajatii (si aceia care ofera servicii similare), data evaluarii este data cand entitatea obtine bunurile sau terta parte presteaza serviciul.

Un element prin care sunt conferite suplimentar optiuni pe actiuni cand detinatorul optiunii exercita optiunile acordate anterior utilizand actiunile entitatii si nu numerar pentru a achita pretul de exercitare.

O noua optiune pe actiuni acordata cand o actiune este utilizata pentru a achita pretul de exercitare al optiunilor pe actiuni anterioare.

Un contract intre o entitate si alt tert (inclusiv un angajat) de a intra intr-o tranzactie cu plata bazata pe actiuni, care indreptateste cealalta parte de a primi numerar sau alte active ale entitatii pentru sume care au la baza pretul actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale acesteia, sau de a primi instrumente de capital daca sunt indeplinite conditiile de a fi indreptatit la beneficii.

O tranzactie in care entitatea primeste bunuri sau servicii ca si consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (inclusiv actiuni sau optiuni pe actiuni), sau achizitioneaza bunuri sau servicii prin angajarea de datorii fata de furnizorii bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza pretul actiunii entitatii sau alte instrumente de capital ale acesteia.

Un contract care acorda detinatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a subscrie pentru actiunile entitatii la un pret fix sau determinabil pentru o anumita perioada de timp.

A deveni indreptatit la beneficii. In conditiile unui contract cu plata bazata pe actiuni, dreptul unei parti de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii devin legitime pana la indeplinirea conditiilor specifice de a deveni indreptatit la beneficii.

Conditiile care trebuie indeplinite de o terta parte pentru a deveni indreptatit de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii, in conditiile contractului cu plata bazata pe actiuni. Conditiile de a deveni indreptatit la beneficii includ conditii de serviciu, care solicita tertei parti de a efectua o anumita perioada de serviciu si conditii de performanta, care necesita tinte de performanta specifice a fi indeplinite (ca de exemple cresterea profitului de-a lungul unei perioade de timp).

Perioada in timpul careia toate conditiile de a deveni indreptatit la beneficii ale unui contract cu plata pe baza de actiuni trebuiesc indeplinite.

Anexa B

Ghid de aplicare

Estimarea valorii juste a instrumentelor de capital acordate

B1 Paragrafele B2 – B41 ale acestei anexe prezinta evaluarea valorii juste a actiunilor si optiunilor pe actiuni acordate, concentrandu-ne pe termenii si conditiile care contin elemente comune ale acordarii de actiuni sau optiuni pe actiuni angajatilor. De aceea, prezentarea nu este exhaustiva. In plus, datorita problemelor de evaluare discutate anterior cu accent pe actiuni si optiuni pe actiuni acordate angajatilor, se presupune ca valoarea justa a actiunilor si optiunilor este evaluata la data acordarii. Totusi, multe din problemele de evaluare discutate mai jos (ex. Determinarea volatilitatii asteptate) se aplica in contextul determinarii valorii juste a actiunilor sau optiunilor pe actiuni acordate tertilor altii decat angajatii la data la care entitatea obtine bunurile sau tertul presteaza serviciul.

Actiuni

B2 Pentru actiunile acordate angajatilor, valoarea justa a actiunilor va fi determinata la pretul pietei (sau un pret estimat daca actiunile nu sunt tranzactionate public), ajustate pentru a avea in vedere termenii si conditiile in care au fost acordate actiunile (cu exceptia conditiilor legitime care sunt excluse de la evaluarea valorii juste in conformitate cu paragrafele 19-21).

B3 De exemplu, daca angajatul nu este indreptatit sa primeasca dividende in timpul perioadei legitime, acest factor trebuie avut in vedere la estimarea valorii juste a actiunilor acordate. Similar, daca actiunile sunt obiect al restrictiilor de transfer dupa data legitima, acel factor trebuie avut in vedere, dar numai in masura in care restrictiile ulterior perioadei legitime afecteaza pretul pe care un participant l-ar plati pentru o actiune. De exemplu, daca actiunile sunt tranzactionate activ pe o piata lichida, restrictiile de transfer ulterior perioadei legitime au un efect nesemnificativ asupra pretului pe care un participant al pietei l-ar plati. Restrictiile privind transferul sau alte restrictii care exista in timpul perioadei legitime nu trebuie avuta in vedere cand estimam valoarea justa a actiunilor acordate, pentru ca restrictiile apar datorita existentei conditiilor de a fi indreptatit la beneficii, care sunt contabilizate conform paragrafelor 19 – 21.

Optiunile pe actiuni

B4 Pentru optiunile pe actiuni acordate angajatilor, preturile de piata nu sunt disponibile in multe cazuri, pentru ca optiunile acordate fac obiectul termenilor si conditiilor care nu se aplica la tranzactionarea optiunilor. Daca nu exista optiuni tranzactionate cu termeni si conditii similare, valoarea justa a optiunilor acordate trebuie estimata prin aplicarea unui model de evaluare a optiunilor.

B5 Entitatea trebuie sa stabileasca factorii care trebuie avuti in vedere de un participant la stabilirea modelului de evaluare a optiunilor ce va fi aplicat. De exemplu, multe optiuni ale angajatilor au durata mare de viata, sunt de obicei exercitabile in timpul perioadei dintre data indreptatita a primii beneficii si finele duratei de viata a optiunii, si sunt exercitate de obicei mai devreme. Acesti factori trebuie avuti in vedere cand se estimeaza data acordarii valorii juste a optiunii. Pentru multe entitati, aceasta ar putea impiedica utilizarea metodei Black-Scholes-Merton, care nu permite exercitarea inainte de scadenta a optiunii si ar putea sa nu reflecte in mod adecvat efectele exercitarii timpurie. De asemenea, nu lasa posibilitatea ca volatilitatea asteptata si alte intrari ale modelului s-ar putea modifica de-a lungul duratei de viata a optiunii. Totusi, pentru optiunile pe actiuni cu o durata de viata contractuala relativ redusa sau care trebuie sa fie exercitate in cadrul unei perioade scurte de timp dupa data indreptatita a primii beneficii, factorii identificati mai sus ar putea sa nu se aplice. In aceste circumstante, modelul Black-Scholes-Merton poate produce o valoare care este aproximativ la fel cu cea a unui model de evaluare a optiunilor flexibil.

B6 Toate modelele de evaluare a optiunilor au in vedere urmatorii factori:

a)     pretul de exercitare al optiunii

b)     durata de viata

c)      pretul curent al actiunilor (activul suport)

d)     volatilitatea pretului actiunilor

e)     dividendele asteptate pentru actiunile detinute



f)       rata dobanzii fara risc pentru durata de viata a optiunii.

B7 Alti factori pe care participantii la piata ar trebui sa-i aiba in vedere la stabilirea pretului (cu exceptia conditiilor legitime si elementelor reload care sunt excluse de la evaluarea valorii juste, in conformitate cu paragrafele 19-22).

B8 De exemplu, o optiune pe actiuni acordata unui angajat, in mod obisnuit nu poate fi exercitata in timpul perioadei specificate (de ex. in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii sau in timpul perioadelor specificate de normalizatorii pietelor de valori mobiliare). La acest factor trebuie avut in vedere daca modelul de evaluare al optiunilor aplicate ar presupune ca optiunea ar putea fi exercitata in orice moment in timpul duratei de viata. Totusi daca o entitate foloseste un model de evaluare al optiunilor care evalueaza optiunile ce pot fi exercitate numai la sfarsitul duratei de viata a acestora, nici o ajustare nu este ceruta pentru incapacitatea de a le exercita in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii (sau alte perioade in timpul duratei de viata a optiunii), pentru ca modelul presupune ca optiunile nu pot fi exercitate in timpul acelor perioade.

B9 In mod similar, alt factor comun optiunilor pe actiuni ale angajatilor este posibilitatea exercitarii timpurii a optiunilor, de exemplu, pentru ca optiunea nu este liber transferabila sau pentru ca angajatii trebuie sa exercite toate optiunile legitime pana la incetarea activitatii angajatilor. Efectele exercitarii timpurii vor fi avute in vedere, asa cum este prezentat in paragrafele B16 - B21.

B10 Factorii pe care un participant pe piata nu ii are in vedere la stabilirea pretului unei optiuni pe actiuni (sau alt instrument de capital propriu) nu trebuie avut in vedere la estimarea valorii juste a optiunilor pe actiuni acordate (sau alt instrument de capital propiu). De exemplu, pentru optiunile pe actiuni acordate angajatilor, factorii care afecteaza valoarea optiunii din perspectiva angajatilor nu sunt relevante la estimarea pretului care ar fi stabilit de un participant pe piata.

Intrari ale modelului de evaluarea a optiunilor

B11 La estimarea volatilitatii si a dividendelor aferente actiunilor, obiectivul este de a aproxima perspectivele care ar fi reflectate intr-un pret de schimb curent al pietei sau negociat pentru o optiune. In mod similar, cand se estimeaza efectele exercitarii timpurii a optiunilor pe actiuni ale angajatilor, obiectivul este de a aproxima asteptarile pe care o terta parte din exterior care are acces la informatii detaliate despre comportamentul de exercitare a optiunilor de catre angajati l-ar dezvolta avand la baza informatiile disponibile la data acordarii.

B12 Adesea este probabil sa existe o arie de asteptari rezonabile despre volatilitatea viitoare, dividende si comportamentul de exercitare. In acest caz, ar trebui calculata o valoare asteptata, prin ponderarea fiecarei sume din cadrul ariei cu probilitatea asociata a aparitiei.

B13 Asteptarile cu privire la viitor sunt in general bazate pe experienta, modificata daca in viitor se asteapta sa existe diferente fata de trecut. In unele circumstante, factorii identificabili pot indica ca experienta istorica neajustata este o prognoza relativa a experientei viitoare. De exemplu, daca o entitate cu doua linii de afaceri diferite, in care una este mai putin riscanta decat cealalta, volatilitatea istorica ar putea sa nu fie cea mai buna informatie pe care sa putem pune baza la determinarea asteptarilor rezonabile pentru viitor.

B14 In alte circumstante, informatia istorica ar putea sa nu fie disponibila. De exemplu, o entitate nou listata are informatii putine despre datele istorice referitoare la volatilitatea pretului actiunilor. Entitatile necotate sau nou cotate sunt prezentate mai jos.

B15 Ca o concluzie, o entitate nu trebuie doar sa-si bazeze estimarile referitoare la volatilitate, comportamentul exercitarii si dividende pe informatia istorica fara a lua in considerare in masura in care experienta trecuta se asteapta sa fie rezonabil prognozata.

Exercitarea timpurie asteptata

B16 Angajatii exercita optiunile pe actiuni mai devreme, dintr-o varietate de motive. De exemplu, optiunile pe actiuni ale angajatilor sunt in mod normal netransferabile. Aceasta ii determina pe angajati sa exercite mai devreme optiunile pe actiuni, pentru ca acesta este singurul mod pentru angajati de a lichida pozitia lor. De asemenea, angajatilor care inceteaza sa mai lucreze le este cerut sa exercite optiunile   in cadrul unei perioade scurte de timp, altfel optiunile pe actiuni nu mai pot fi exercitate. Acest factor determina exercitarea timpurie de catre angajati a optiunilor pe actiuni. Alti factori care determina exercitarea timpurie sunt aversiunea fata de risc si lipsa diversificarii patrimoniului.

B17 Mijloacele prin care efectele asteptate ale exercitarii timpurii sunt avute in vedere depinde de tipul modelului de evaluare  al optiunilor aplicat. De exemplu, exercitarea timpurie ar putea fi avuta in vedere prin utilizarea unei estimari a duratei de viata asteptate a optiunii (care, pentru optiunile pe actiuni ale unui angajat, este perioada de la data acordarii pana la data la care optiunea se asteapta a fi exercitata) ca o intrare in modelul de evaluare al optiunilor (de exemplu metoda Black-Scholes-Merton). Alternativ exercitarea timpurie ar putea fi modelata intr-un model de evaluare a optiunilor binomial sau altul similar care foloseste ca intrari durata de viata contractuala.

B18 Factorii avuti in vedere la estimarea exercitarii timpurii includ:

a)     lungimea perioadei indreptatita a primii beneficii, pentru ca optiunile pe actiuni nu pot fi exercitate in mod normal pana la sfarsitul perioadei indreptatita a primii beneficii. Astfel, determinarea implicatiilor referitoare la evaluare ale exercitarii timpurii se bazeaza pe presupunerea ca optiunea va aduce beneficii. Implicatiile conditiilor legitime sunt discutate in paragrafele 19-21.

b)     durata medie a optiunilor similare se regasesc inca in trecut.

c)      pretul actiunilor suport. Experienta poate indica ca angajatii tind sa-si exercite optiunile cand pretul pe actiuni atinge un anumit nivel specificat peste pretul de exercitare.

d)     Vechimea angajatilor in cadrul organizatiei. De exemplu, experienta ar putea indica ca angajatii mai vechi ar putea sa-si exercite optiunea mai tarziu decat noii angajati (prezentati in paragraful B21).

e)     volatilitatea asteptata a actiunilor suport. In medie angajatii ar putea sa-si exercite optiunile mai devreme asupra actiunilor mai volatile decat asupra actiunilor cu o volatilitate mai mica.

B19 Asa cum am mentionat in paragraful B17, efectele exercitarii timpurii ar putea fi avute in vedere prin folosirea unei estimari a duratei asteptate de viata a optiunilor ca o intrare in modelul de evaluare al optiunilor. Cand se estimeaza durata de viata asteptata a optiunilor pe actiuni acordate unui grup de angajati, entitatea ar putea sa-si bazeze estimarea pe media ponderata a duratei de viata asteptate pentru intregul grup de angajati sau asupra mediei ponderate a duratei de viata pentru subgrupurile de angajati din cadrul grupului, avand la baza date mai detaliate despre comportamentul de exercitare al angajatilor (prezentat mai jos).

B20 Separarea acordarii de optiuni pe grupuri de angajati care au un comportament de exercitare relativ omogen este foarte importanta. Valoarea optiunii nu este o functie lineara a termenilor optiunii; valoarea creste cu o rata descrescatoare o data cu lungimea termenului. De exemplu, daca toate celelalte presupuneri sunt egale, desi o optiune pe doi ani valoreaza mai mult decat una pe un an, nu valoreaza de doua ori mai mult. Aceasta inseamna ca prin calcularea valorii optiunii pe baza duratei de viata medii ponderate care include duratele de viata individuale ar supraestima valoarea justa totala a optiunilor pe actiuni acordate. Separarea optiunilor acordate pe mai multe grupuri, fiecare dintre acestea avand o arie relativ ingusta a duratelor de viata incluse in durata de viata medie, micsoreaza supraevaluarea.

B21 Analize similare se aplica cand folosim un model binomial sau altul similar. De exemplu, experienta unei entitati care acorda optiuni unei categori largi de angajati ar putea indica ca angajatii din conducerea executiva tind sa detina optiunile mai mult decat angajatii de nivel mediu; acestia la randul lor detin mai mult timp aceste optiuni decat angajatii de nivel inferior; iar acestia la randul lor detin mai mult timp aceste optiuni decat oricare alt grup.In plus, angajatii carora li s-a cerut sa detina o suma minima a instrumentelor de capital, inclusiv optiuni, ar putea in medie sa exercite optiunile mai tarziu decat angajatii care nu fac obiectul acestor prevederi. In aceste situatii, separearea optiunilor pe grupuri de beneficiari care au comportament de exercitare relativ omogen va rezulta intr-o estimare mai precisa a valorii juste totale a optiunilor pe actiuni acordate.

Volatilitatea asteptata

B22 Volatilitatea asteptata este suma prin care un pret se asteapta sa fluctueze in timpul unei perioade. Determinarea volatilitatii folosita in modelele de evaluare a optiunilor este abaterea medie patratica anualizata a ratelor rentabilitatii compuse ale actiunii pe o perioada de timp. Volatilitatea este de obicei exprimata in termeni anuali care sunt comparabili indiferent de perioada de timp folosita in calcul, de exemplu observatii ale preturilor zilnic, saptamanal sau lunar.

B23 Rata rentabilitatii (care poate fi pozitiva sau negativa) a unei actiuni pentru o perioada masoara cat de mult un actionar a beneficiat de dividende si apreciere (depreciere) a pretului actiunilor.

B24 Volatilitatea anuala asteptata a actiunilor este aria in intermediul careia rata rentabilitatii anuala compusa se asteapta sa situeze in cadrul ariei respective doua treimi din timp.De exemplu, sa spunem ca o actiune cu o rata a rentabilitatii asteptata de 12% are o volatilitate de 30%, reprezinta probabilitatea ca rata rentabilitatii actiunii pentru un an sa fie intre -18% (12%-30%) si 42% (12%+30%) e de aproximativ doua treimi.

Daca pretul actiunii este 100 u.m. la inceputul anului si nu sunt platite dividende, pretul actiunii la sfarsitul anului se asteapta sa fie intre 83,53 u.m. (100 x e-0,18) si 152,20 u.m. (100 x e0,42) aproximativ doua treimi din timp.

B25 Factorii avuti in vedere la estimarea voltilitatii cuprind:

a)     Volatilitatea implicata in tranzactiile cu optiuni pe actiuni ale entitatii sau alte instrumente tranzactionate ale acesteia care cuprind elemente de optiuni (de ex. obligatiuni convertibile)

b)     Volatilitatea istorica a pretului actiunilor de-a lungul celei mai recente perioade care este in general corespunzatoare cu teremenii asteptati ai optiunii (avand in vedere durata de viata contractuala a optiunii si efectele exercitarii timpurii).

c)      Perioada actiunilor entitatii care au fost tranzactionate.O entitate nou listata ar putea avea o volatilitate istorica ridicata in comparatie cu entitati similare care au fost cotate o perioada mai mare de timp. Pentru noile entitati cotate sunt prezentate mai jos recomandari suplimentare.

d)     Tendinta volatilitatii de a reveni la starea initiala, adica nivelul mediu pe tremen lung, si alti factori care indica ca volatilitatea viitoare asteptata ar putea sa difere de volatilitatea trecuta. De exemplu, daca pretul actiunii unei entitati a fost foarte volatil pentru o anumita perioada de timp datorita unei restructurari majore sau unei fuziuni esuate, acea perioada ar putea sa nu fie luata in considerare la calculul volatilitatii medii anuale istorice.

e)     Intervale exacte pentru observarea pretului. Pretul observarilor trebuie sa fie consecvent de la o perioada la alta. De exemplu, o entitate ar putea folosi pretul de inchidere al fiecarei saptamani sau cel mai mare pret al saptamanii, dar nu trebuie sa foloseasca pretul de inchidere pentru unele saptamani si pretul cel mai mare pentru alte saptamani. De asemenea, pretul observarilor trebuie sa fie exprimat in aceeasi valuta ca si pretul de exercitare.

Entitatile nou cotate

B26 Asa cum este prezentat in paragraful B25, o entitate trebuie sa considere volatilitatea istorica a pretului actiunilor pentru perioada cea mai recenta care este in general corespunzatoare termenului asteptat al optiunii. Daca o entitate nou cotata nu are suficiente informatii despre volatilitatea istorica, trebuie totusi sa calculeze volatilitatea istorica pentru cea mai mare perioada pentru care este disponibila activitatea de tranzactionare. De asemenea, ar putea considera volatilitatea istorica a entitatilor similare. De exemplu, o entitate care a fost cotata pentru numai un an si acorda optiuni cu o durata medie de viata asteptata de 5 ani ar putea considera modelul si nivelul volatilitatii istorice a entitatilor din aceeasi industrie pentru primii sase ani in care actiunile acelor societati au fost tranzactionate public.

Entitatile necotate

B27 O entitate necotata nu va avea informatii istorice cand estimeaza volatilitatea asteptata. Cativa factori care trebuie avuti in vedere sunt prezentati mai jos.

B28 In unele cazuri, o entitate necotata care emite in mod regulat optiuni sau actiuni catre angajati (sau alti terti) ar putea infiinta o piata interna pentru actiunile sale. Volatilitatea pretului acelor actiuni ar putea fi considerata cand se estimeaza volatilitatea asteptata.

B29 Alternativ, entitatea ar putea considera volatilitatea istorica sau implicata a entitatilor similare cotate, pentru care informatii despre pretul actiunilor sau optiunii sunt disponibile, de folosit cand se estimeaza volatilitatea asteptata. Acesta ar fi corespunzator daca entitatea si-a bazat valoarea actiunilor sale pe pretul actiunilor a entitatilor similare cotate.

B30 Daca entitatea nu si-a bazat estimarile valorii actiunilor pe pretul actiunilor entitatilor similare cotate, si a folosit pentru evaluarea actiunilor o alta metodologie, entitatea ar putea obtine o estimare a volatilitatii asteptate consecventa cu metodologia de evaluare. De exemplu, entitatea ar putea evalua actiunile pe baza activelor nete sau pe baza castigurilor. Ar putea considera volatilitatea asteptata a valorii activelor nete sau castigurilor.

Dividende asteptate

B31 Daca dividendele asteptate ar putea fi avute in vedere cand se determina valoarea justa a actiunilor sau optiunilor acordate depinde daca terta parte este indreptatita la dividende sau echivalente de dividende.

B32 De exemplu, daca au fost acordate optiuni angajatilor si sunt indreptatiti sa primeasca dividende aferente actiunilor suport sau echivalente de dividende (care ar putea fi platite in numerar sau aplicate pentru a reduce pretul de exercitare) dintre data acordarii si data exercitarii, optiunile acordate trebuie evaluate ca si cand nu vor fi platite dividende pentru actiunile suport, adica intrarile pentru dividendele asteptate vor fi zero.

B33 Similar, cand data acordarii valorii juste a actiunilor acordate angajatilor este estimata, nu este solicitata nici o ajustare pentru dividendele asteptate daca angajatii sunt indreptatiti sa primeasca dividende platite in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii.

B34 Altfel, daca angajatii nu sunt indreptatiti sa primeasca dividende in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii (sau inainte de exercitare, in cazul unei optiuni), evaluarea drepturilor la data acordarii, aferenta actiunilor sau optiunilor ar trebui sa tina cont de dividendele asteptate. Cand este estimata valoarea justa a unei optiunii acordate, dividendele asteptate trebuie incluse in aplicarea unui model de evaluare a optiunilor. Cand este estimata valoarea justa a actiunilor acordate, acea evaluare trebuie redusa de valoarea prezenta a dividendelor asteptate a fi platite in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii.

B35 In general, modelele de evaluare a optiunilor solicita randamentul dividendului asteptat. Totusi, modelele pot fi modificate astfel incat sa foloseasca mai degraba suma dividendului asteptat decat randamentul. O entitatea ar putea folosi atat randamentul asteptat sau platile asteptate. Daca entitatea foloseste ultima varianta, trebuie sa considere modelul istoric de crestere a dividendelor. De exemplu, daca politica unei entitati a fost in general sa creasca dividendele cu aproximativ 3%, valoarea estimata a optiunii nu trebuie sa presupuna un dividend in suma fixa de-a lungul duratei optiunii doar daca exista o evidenta ca presupunerea este sustinuta.

B36 In general, presupunerea despre dividende asteptate trebuie sa aiba la baza informatia disponibila public. O entitate care nu plateste dividende si care nu are planuri sa faca astfel trebuie sa-si asume un randament asteptat al dividendelor de zero. Totusi, o entitate care fuzioneaza care nu are un istoric de plata a dividendelor s-ar putea astepta sa inceapa plata dividendelor in timpul duratei asteptate a optiunilor pe actiuni ale angajatilor. Acele entitati ar putea folosi o medie a randamentului dividendelor anterior (zero) si randamentul dividendului al unui grup comparabil corespunzator.

Rata dobanzii fara risc

B37 In mod obisnuit, rata dobanzii fara risc este randamentul curent implicat al emisiunilor de obligatiuni guvernamentale de cupon zero in valuta tarii in care este exprimat pretul de exercitare, cu un termen egal cu cel asteptat al optiunii care se evalueaza (avand la baza durata contractuala ramasa a optiunii si avand in vedere efectele exercitarii timpurii). Ar putea fi necesar sa utilizeze un inlocuitor corespunzator, daca nu exista emisiuni de obligatiuni guvernamentale sau circumstante care indica ca randamentul implicat al emisiunilor de cupon zero nu este reprezentativ pentru rata dobanzii fara risc (de exemplu economiile inflationiste). De asemenea, ar putea fi utilizat un inlocuitor corespunzator daca participantii pe piata ar putea determina rata dobanzii fara risc utilizand respectivul inlocuitor, mai degraba decat randamentul emisiunilor de obligatiuni guvernamentale de cupon zero, cand se estimeaza valoarea justa a optiunii cu o durata egala cu termenul asteptat al optiunii fiind evaluata.

Efectele structurii de capital

B38 In mod tipic, tertii, nu entitatea, emit optiuni pe actiuni tranzactionabile. Cand aceste optiuni pe actiuni sunt exercitate, emitentul livreaza actiuni detinatorului optiunii. Actiunile sunt achizitionate de la actionarii existenti. Prin urmare pretul de exercitare al optiunilor pe actiuni tranzactionabile nu are efect diluant.

B39 Contrar, daca optiunile pe actiuni sunt emise de entitate, noile actiuni sunt emise cand optiunile pe actiuni sunt exercitate. Dat fiind faptul ca actiunile vor fi emise mai degraba la pretul de exercitare decat la pretul curent de piata la data exercitarii, diluarea efectiva sau potentiala ar putea reduce pretul actiunii, astfel incat detinatorul optiunii nu obtine un castig asa de mare din exercitare fata daca s-ar exercita o optiune tranzactionabila similara care nu dilueaza pretul actiunii.

B40 Daca acesta are un efect semnificativ asupra valorii optiunilor pe actiuni acordate depinde de diferiti factori, ca de exemplu numarul de actiuni noi care vor fi emise la exercitarea optiunii comparata cu numarul actiunilor deja emise. De asemenea, daca piata se asteapta ca optiunea acordata va avea loc, piata ar fi inclus diluarea potentiala in pretul actiunii la data acordarii.

B41 Totusi, entitatea ar putea avea in vedere daca posibilul efect de diluare al exercitarii viitoare a optiunilor pe actiuni acordate ar putea avea un impact asupra valorii juste estimate la data acordarii. Modelele de evaluare a optiunilor ar putea fi adaptate astfel incat sa aiba in vedere acest efect potential de diluare.

Modificari ale contractelor cu plata bazata pe actiuni decontata prin capital propriu

B42 Paragraful 27 solicita ca, indiferent de orice modificare a termenilor si conditiilor pentru care au fost acordate instrumentele de capital, sau o anulare sau decontare a acordarii instrumentelor de capital, entitatea ar trebui sa recunoasca, ca minim, serviciile primite evaluate la data acordarii instrumentelor de capital acordate, doar daca acele instrumente de capital nu aduc beneficii datorita incapacitatii de a satisface conditiile legitime (alta decat o conditie de piata) care a fost specificata la data acordarii. In plus, entitatea trebuie sa recunoasca efectele modificarilor care maresc valoarea justa totala a contractelor cu plata bazata pe actiuni sau care sunt in beneficiul angajatului.

B43 Aplicarea cerintelor paragrafului 27:

a)     daca modificarile maresc valoarea justa a instrumentelor de capital acordate (de exemplu prin reducerea pretului de exercitare), evaluat imediat inainte si dupa modificare, entitatea trebuie sa cuprinda surplusul de valoare justa acordata la evaluarea sumei recunoscute pentru serviciile primite ca si consideratie pentru instrumentele de capital acordate. Surplusul de valoare justa acordat este diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de capital modificate si cea a instrumentelor de capital initiale, ambele estimate la data modificarii. Daca modificarea are loc in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii, surplusul de valoare justa acordat este inclus in evaluarea sumei recunoscute pentru serviciile primite de-a lungul perioadei de la data modificarii pana la data cand instrumentele de capital modificate aduc beneficii, suplimentar fata de suma care are la baza data acordarii valoarea justa a instrumentelor de capital initiale, care este recunoscuta de-a lungul perioadei indreptatita a primii beneficii initiale ramasa. Daca modificarea are loc dupa data indreptatita a primii beneficii, valoarea justa suplimentara acordata este recunoscuta imediat, sau in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii daca angajatului ii este solicitat sa efectueze o perioada suplimentara de serviciu inainte de a deveni indreptatit neconditionat la acele modificari ale instrumentelor de capital.

b)      Similar, daca modificarea mareste numarul instrumentelor de capital acordate, entitatea trebuie sa cuprinda valoarea justa a instrumentelor de capital acordate suplimentar, evaluate la data modificarii, in evaluarea sumei recunoscute pentru serviciile primite ca o consideratie pentru instrumentele de capital acordate, consecvente cu cerintele la punctul a) de mai sus. De exemplu, daca modificarea are loc in timpul perioadei indreptatita a primii beneficii, valoarea justa a instrumentelor de capital acordate suplimentar este inclusa in evaluarea sumei recunoscuta pentru serviciile primite de-a lungul perioadei de la data modificarii pana la data cand instrumentele de capital , in plus fata de sumele valorii juste a instrumentelor de capital la data acordarii initiale, care este recunoscuta de-a lungul perioadei indreptatita a primii beneficii initial ramase.

c)      Daca entitatea modifica conditiile legitime intr-o maniera benefica angajatilor, de exemplu, prin reducerea perioadei indreptatita a primii beneficii sau prin modificarea sau eliminarea conditiei de performanta (alta decat o conditie de piata, modificari care sunt contabilizate in conformitate cu punctul a) de mai sus), entitatea trebuie sa aiba in vedere modificarile conditiilor legitime cand aplica cerintele paragrafelor 19-21.

B44 Suplimentar, daca entitatea modifica termenii sau conditiile instrumentelor de capital acordate intr-o maniera care micsoreaza valoarea justa totala a contractelor cu plata bazata pe actiuni, care altfel nu este benefica angajatului, entitatea trebuie sa continue contabilizarea serviciilor primite ca o consideratie pentru instrumentele de capital acordate ca si cand modificarea nu ar fi avut loc (alta decat o anulare a unora sau tuturor instrumentelor de capital acordate, care trebuie contabilizate in conformitate cu paragraful 28). De exemplu:

a)     daca modificarea reduce valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, evaluata imediat inainte si dupa modificare, entitatea nu trebuie sa aiba in vedere acea descrestere a valorii juste si trebuie sa evalueze suma recunoscuta pentru serviciile primite ca si consideratie pentru instrumentele de capital avand la baza valoarea justa la data acordarii instrumentelor de capital.

b)      Daca modificarea reduce numarul instrumentelor de capital acordate unui angajat, acea reducere trebuie contabilizata ca o anulare a portiunii acordarii, in conformitate cu cerintele paragrafului 28.

c)      Daca entitatea modifica conditiile legitime intr-o maniera care nu este benefica angajatilor, de exemplu, prin majorarea perioadei indreptatita a primii beneficii sau prin modificarea sau adaugarea conditiei de performanta (alta decat o conditie de piata, modificari care sunt contabilizate conform paragrafului a) de mai sus), entitatea nu trebuie sa aiba in vedere conditiile legitime modificate cand aplica cerintele paragrafului 19-21.



In acest IFRS toate referirile la angajati se refera si la terti care ofera servicii similare

In paragrafele 35-43, toate referirile la numerar includ si alte active ale entitatii

Cadrul general defineste o datorie ca o obligatie prezenta a entitatii care apare din evenimente trecute, care prin decontare se asteapta sa rezulte intr-o iesire de numerar din entitatea care incorporeaza beneficii economice (adica o iesire de numerar sau alte active ale entitatii).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1261
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site