CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Captarile
- Elementele unui bazin hidrografic. Orice rau, indiferent de marime, isi aduna
apele si materialele pe care le transporta de pe o portiune a unei unitati sau
mai multor unitati de relief. Aceasta constituie bazinul de receptie in
cuprinsul caruia in afara raului principal (colectorul) exista o multime de
afluenti de ordine diferite. La fiecare se disting trei componente - izvorul
(unde se exercita eroziune regresiva), cursul (albia in care au loc procese de
eroziune, transport si uneori acumulare) si punctul de varsare (nivel de baza
care regleaza ritmul si intensitatea manifestarii eroziunii din lungul sau).
Bazinul de receptie este delimitat de cumpana de apa care uneste, in cele mai
multe situatii, inaltimile cele mai mari de pe interfluviile care il
delimiteaza. Cum intr-un bazin hidrografic mare sunt mai multe generatii de
rauri, tot asa exista pentru fiecare in parte cate un bazin cu intindere
deosebita care se insumeaza de la un rang mai mic spre altul mai mare.
Cumpenele dintre acestea urmaresc linia inaltimilor maxime de pe culmile care
le separa. Cumpana nu este fixa, intrucat procesele care au loc pe versantii a
doua bazine vecine sunt diferite ca tip si intensitate. O evolutie mai activa a
eroziunii pe un versant impune impingerea liniei de cumpana spre celalalt versant
si astfel, primul bazin hidrografic se extinde in dauna vecinului, proces care
intr-o faza avansata a evolutiei poate conduce (determina) la preluarea unor
paraie si chiar a unui sector al colectorului vecin. Deci, intre bazine
hidrografice vecine se desfasoara o lupta continua care se reflecta in procese
de extindere a unuia in defavoarea celuilalt.
- Captarile - conditii, caracteristici. Captarile reprezinta un proces prin
care un rau patrunde in bazinul altuia de unde preia treptat afluenti mai mici sau
mai mari ai acestuia, iar in final chiar o parte din acesta. Raul activ poarta
numele de captator, iar cele incorporate sunt rauri captate. Prin acest proces
bazinul captatorului se extinde in dauna celuilalt, pozitia cumpenei de apa se
modifica continuu si apar noi forme de relief.
Efectuarea procesului de captare este favorizata de diverse conditii care fac
ca un rau sa dispuna de mai multa energie in raport de altul. Acesta ii asigura
exercitarea unei eroziuni lineare active si putere de penetrare in bazinul
celuilalt. intre elementele care conduc la realizarea procesului sunt:
-nivelul de baza (punctul de varsare) al captatorului sa fie mai jos in raport
cu ale raurilor vecine;
-panta generala a raului captator sa fie mai mare, iar lungimea mai scurta;
-un debit mai mare al captatorului, urmare a unui bazin extins;
-uneori prezenta in bazinul captatorului a stratelor ce au roci cu rezistenta
mai mica si poate un grad de acoperire cu vegetatie mai redus ceea ce
faciliteaza adancirea.
- Tipuri de captari. Sunt diverse criterii ce permit separarea lor intre care
modul de realizare si varsta, fiecare fiind evidentiat de anumite elemente si
caracteristici (fig 28).
- Captarile laterale. Se produc intre doua rauri a caror directie de
desfasurare este aproape perpendiculara. Captatorul inainteaza in bazinul vecin
sectionand transversal interfluviul; cand ajunge in albia raului vecin il
capteaza preluand sectorul superior al bazinului sau. in urma realizarii
captarii rezulta mai multe elemente morfohidrografice care constituie repere in
identificarea procesului:
- raul si bazinul captatorului s-au extins paralel cu micsorarea celor
apartinand celuilalt;
- in locul unde s-a inregistrat captarea cursului raului se produce o schimbare
brusca de directie, uneori de 900 (cot de captare);
- pe raul captat, in aval de locul unde s-a produs procesul ramane o vale larga
cu o lunca extinsa prin care se strecoara un curs firav de apa. (in intervalele
secetoase seaca); este numita albie moarta.
- in sectorul creat prin sectionarea interfluviului, valea este ingusta cu
praguri si o panta generala mai mare (clisura);
- cumpana de apa si-a schimbat pozitia coborand altimetric de pe linia marilor
inaltimi in sectoare joase din valea raului captat;
Astfel de captari pot fi indentificate in mai multe locuri din Carpati - ex.
Crisul Repede prin captare a preluat mai multe rauri (Iada, Draganul etc.) care
se dirijau din nordul Multilor Apuseni spre Depresiunea Simleu; Prahova care a
inaintat dinspre Comarnic taind defileul de la Posada a captat raul care venea
dinspre Predeal si trecea inspre Ialomita prin saua Paduchiosu; la fel Izvoru
Dorului si Valea Jepilor au strapuns abruptul estic al Bucegilor captand in
doua locuri, raul care apartinea Ialomitei etc.
- Captarile laterale din lunci. Reprezinta un proces destul de frecvent in
campiile de subsidenta si in luncile raurilor mari care au meandre extinse si
cursuri vechi folosite de catre afluenti (Siret, Prut etc.). Procesul se
realizeaza in diferite moduri.
- autocaptarea sau captarea de meandru. Rezulta prin evolutia meandrelor
succesive; prin extinderea lor, spatiul dintre ele se ingusteaza ceea ce face
ca la viituri sa fie erodat, raul sa-si formeze aici o albie noua, iar bucla
meandrului din dreptul sau sa fie parasita. Rezulta belciugul (meandrul parasit
in care se pastreaza ochiuri de apa in sectoarele mai adanci ale fostei albii)
si popina (martor de eroziune care domina belciugul si albia noua).
- captari prin atingerea meandrelor a doua rauri. Se produc in luncile extinse
cand meandrul unui rau prin evolutie laterala ajunge la albia unui afluent al
carui curs este paralel (Prut si Jijia; Prut si Elan, Muresul si Tarnava la
nord de
- o alta situatie se produce in campiile de divagare si cele piemontane intre
rauri vecine care au patul albiei la inaltime diferita datorita unui proces de
aluvionare mai bogat la unul, in raport de celalalt. La viituri, apa din cel cu
albia mai ridicata se poate revarsa in celalalt, creand o albie noua spre
acesta (ex. Huang Ho in
- Captarile frontale - Procesul se produce intre rauri cu desfasurare opusa. Ca
urmare, cumpana de ape separa obarsiile a numeroase paraie care curg in sens
invers, cele care dispun de energie mai multa, inaintand regresiv in bazinul
celorlalte. Se realizeaza o patrundere treptata insotita de o multitudine de
captari mici ale paraielor din bazinul vecin. in timp pot fi inglobate si
paraie mai mari si chiar colectorul. Elementele care dovedesc realizarea
procesului sunt - neconcordanta intre linia marilor inaltimi si altitudinile
joase la care se afla cumpana de ape; saua larga de pe cumpana in raport de care
exista un versant cu panta mare cu ravene si torenti adanci spre bazinul
captatorului si un versant cu panta mica cu paraie firave la bazinul raului
care a pierdut spatiu.
in literatura geografica sunt mentionate captari de acest tip intre raurile
care curg spre Depresiunea Brasov (Timis, Tarlung, Ladautu Mare etc.) si cele
din bazinele Prahovei (la Predeal), Doftanei, Buzaului (in nordul Depresiunii
intorsura Buzaului) etc.
- Captarile in muntii si podisurile alcatuite din calcare. Datorita faptului ca,
roca este puternic fisurata in aceste regiuni se realizeaza patrunderea rapida
a apei favorizand o circulatie interna complexa. Ca urmare, in afara unor rauri
de suprafata exista si unele cursuri la diferite adancimi care strabat sisteme
de pesteri, iesind la suprafata prin izvoare cu debit foarte mare (izbucuri).
Alimentarea cu apa a cursurilor subterane se realizeaza prin multimea fisurilor
ce strabat calcarul. Unele dintre acestea se afla in patul calcaros al albiilor
raurilor de suprafata. Acolo unde densitatea lor este mare se produc pierderi
insemnate de apa in urma infiltrarii. Treptat prin largirea cailor de
circulatie a apei, raul de suprafata dispare lasand in fata o albie seaca cu
bolovanis. Este un proces de captare (captare carstica de suprafata), survenit
intre cursul subteran si cel de suprafata. Uneori, locul cel mai important al
captarii este marcat printr-un put vertical (sorb sau ponor). in lungul vailor
carstice cu o evolutie de durata in fata albiei cu apa la suprafata care se
termina printr-un sorb se ridica un perete abrupt continuat la partea
superioara printr-o albie seaca. Acestea (peretele si albia seaca) formeaza o
treapta antitetica, adica un tronson de albie veche care dupa ce apa a fost
captata in subteran s-a conservat la aceeasi altitudine. Prin adancirea raului
in amonte de sorb intre albia activa si cea ''moarta'' s-a individualizat
peretele abrupt. La vaile mari exista doua, trei - nivele de trepte antitetice
evidentiind o
Circulatia subterana a apei in podisurile calcaroase face posibila si
producerea unor captari intre cursurile subterane (captari carstice de adanc
(ex. in sistemul subteran al raului Topolnita din Podisul Mehedinti).
- Tipuri de captari dupa vechime. in evolutia de milioane de ani a unor regiuni
au existat etape cand s-au intrunit conditii de realizare a unor modificari
hidrografice prin procese de captare. De la acestea au ramas unele elemente
care permit reconstituirea procesului intre care mai importante sunt:
- cotul de captare insotit in aval de o sa larga;
- valea moarta;
- neconcordanta intre linia marilor inaltimi si pozitia joasa a cumpenei de
apa;
- desfasurarea deosebita a nivelelor de eroziune si teraselor (cele superioare
seii de captare merg din sectorul captat in valea moarta, iar cele inferioare
acesteia sunt paralele cu albia actuala;
- pozitia diferita ca inaltime a nivelelor de baza etc.
Cu cat, captarea este mai veche cu atat, unele din acestea sunt inlaturate de
eroziune.
Pe baza elementelor indentificate, captarile pot fi legate de anumite faze,
etape de evolutie a unor regiuni si clasificate in functie de momentul
producerii. Astfel, se pot separa:
-captari foarte vechi (pliocene) banuite prin unul sau doua argumente; frecvent
se mentine sistemul de desfasurare a vailor si raportul dintre pozitia cumpenei
si linia marilor inaltimi.
-captari recente (cuaternare) la care se identifica majoritatea elementelor pe
baza carora se reconstituie procesul;
-captari iminente - in regiunile in care captatorul a strapuns linia marilor
inaltimi, cumpana de ape se afla la nivelul luncii sau a unei terase inferiore
a raului ce va fi captat; uneori exista deja o circulatie spre captator a apei
din panza freatica (ex. afluentii Jijiei au ajuns la nivelul terasei de 5 m a
Siretului; paraiele Somuzului Mare au strapuns Podisul Falticeni patrunzand in
terasa de 5-10 m a raului Moldova.
Concluzii. Captarile constituie un proces fluviatil important in evolutia
configuratiei retelei hidrografice dintr-o regiune. Se produc in timp
indelungat putand fi deduse pe baza interpretarii formelor de relief rezultate.
Ele pot fi legate de etape sau faze de evolutie ale reliefului unei regiuni
evidentiind sensul desfasurarii acesteia, rolul nivelului de baza, al
miscarilor neotectonice. Prin strapungerea culmilor montane, deluroase, ele au
creat culoare de legatura intre diferite sectoare ale unei regiuni (ex.
culoarele vailor Olt, Prahova, Crisului Repede etc.).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2328
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved