Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

INDUSTRIA USOARA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PETROLUL SI INDUSTRIA PETROLIERA
Grupa Parang
Transporturile si caile de comunicatie - Romania
CARBUNII
Podisul Dobrogei
STANA DE VALE
Hidrografia Romaniei
STATIUNEA BAILE TUSNAD
Amsterdam - capitala Olandei - Istoricul si Cultura orasului
DEZASTRE DE NATURA HIDROMETEOROLOGICA


INDUSTRIA USOARA

Industria usoara | Industria textila si a confectiilor | Industria lanii




  Industria usoara

Face parte din marea ramura a bunurilor de consum si cuprinde subramurile: industria textila si a confectiilor, industria pielariei si a incaltamintei. Este prezenta in toate statele globului, diferentiata de la o zona la alta, in legatura cu dezvoltarea socio-economica si conditiile naturale. Materiile prime folosite de aceasta ramura sunt de origine diversa: vegetala (bumbac, in, canepa), animala (lana, piei, blanuri) sau minerala si sintetica (fire si fibre sintetice, uleiuri minerale).

Industria textila si a confectiilor

In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea apar mutatii in repartitia geografica a acestei industrii, dezvoltandu-se nu numai in tarile vest-europene, ci si in Japonia si S.U.A.

Astazi se utilizeza intr-o pondere din ce in ce mai mare, in tesaturi si in confectii, amestecul de fire si fibre naturale.

Industria bumbacului s-a dezvoltat atat in statele mari producatoare de materie prima (China, India, S.U.A., Pakistan, Indonezia, Brazilia, Turcia, Uzbekistan, Turkmenistan s.a), cat si in statele cu putina materie prima sau, in principal, importata (Japonia, Germania, Marea Britanie, Polonia s.a.). Se remarca faptul ca statele cu un mare numar de locuitori, (China, India, Japonia, S.U.A.) concentreaza importante centre ale industriei bumbacului.

Tabelul nr. 1

Principalii producatori mondiali de fibre de bumbac

Nr.crt.

Tara

Productia

mil tone 1996

Ponderea in totalul mondial %

China

SUA

India

Pakistan

Indonezia

Brazilia

Turcia

Coreea de Sud

Rusia

Thailanda

Total mondial

Sursa: Images économiques du monde 1998

Aria de raspandire a culturii este intre 35° latitudine nordica si 25° latitudine sudica, in zona calda, crescand pe o mare varietate de soluri, inclusiv pe cele acide. Se cultiva in peste 60 de tari, dar mari producatoare, atat pentru fibre (productia mondiala fiind de circa 18 milioane de tone anual), cat si pentru seminte (circa 40 milioane de tone anual) sunt (in paranteze se da productia de fibre in milioane de tone, in 1996): China (5,0), S.U.A. (2,0), India (2,0), Pakistan (1,4), Indonezia (0,86), Brazilia (0,74), Turcia (0,4) s.a. In C.S.I., principalele suprafete cultivate se afla in Asia Centrala, in China indeosebi in bazinul mijlociu al fluviului Huanghe, in S.U.A. se cultiva mai ales in perimetrul dintre statele Carolina si Texas (Cotton belt = centura bumbacului) si in California, iar in Pakistan si in India se cultiva mai ales in valea fluviului Indus.

Se cultiva si intr-o serie de tari africane, intre care, Mozambic, Tanzania, Ciad, Nigeria, Uganda. Mari producatori in domeniu sunt:

- China cu peste 13 miliarde m.p. de tesaturi, cu centrele Shanghai, Guangzhou, Beijing;

- C.S.I. cu peste 7 miliarde m.p. de tesaturi in Taskent, Ashabad, Fergana (Asia Centrala), Baku (Azerbaidjan) si intr-o serie de orase in partea europeana (Moscova, Ivanovo s.a);

- S.U.A., cu 23 miliarde m.p., cu centrele Fall-River, Concord (sud de Boston), New Orleans, Atlanta;



- Japonia are unitati concentrate in insula Hokkaido, in sudul insulei Honshu (Nagoya, Osaka);

- Franta: Lille-Roubaix, in nord, si in regiunea Muntilor Vosgi.

- Polonia, Germania, Italia (Milano, Torino), Spania (Barcelona), Marea Britanie (Manchester), Belgia, Olanda, Cehia, Slovacia;

- India este a doua producatoare de fire, cu 8 milioane m.p., cu intreprinderi in orasele: Bombay, Ahmedabad, Baroda, Calcutta, Bangalore.

- Pakistanul, cu industria bumbacului concentrata in centrele Lahore, Karachi.

- Egiptul (Alexandria), Brazilia (Brasélia, Sao Paulo), Bangladesh (Dacca), Argentina, Filipine (Manilla), Columbia (Medellin), Indonezia (Jakarta, Medan), Peru (Lima), Turcia .

Industria lanii

Aceasta ramura foloseste o cantitate mult mai mica de materie prima; se caracterizeaza printr-o tehnologie  mai putin influentata de traditiile de automatizare. In 1996, productia a fost de 2 483 mii tone.

Filaturile de lana sunt de doua feluri: a) de lana cardata; b) de lana pieptanata.

Filaturile sunt concentrate in statele industrializate. Materia prima - lana - este data de statele care cresc un numar mare de oi cu lana fina si semifina.

Tabelul nr. 2

Principalii crescator de oi si producatori de lana (1996)

Nr.crt

Tara

Efectivul

(milioane capete)

Cantitatea de lana

(tone)

Australia

China

Noua Zeelanda

Rusia

Uruguay

Argentina

Marea Britanie

Africa de Sud

Pakistan

Iran

Sursa: Images économiques du monde 1998

Analizand repartitia filaturilor de lana pe state se constata ca Italia se situeaza pe primul loc, cu 540 500 tone fire de lana si tip de lana in anul 1995.

Centrele traditionale ale industriei din Europa sunt situate la poalele muntilor Alpi (Biella si Schie Venete, in nordul Campiei Padului); Basel (Elvetia), precum si la Brno (Cehia), Brasov, Sibiu (Romania).

In Marea Britanie se mentin vestitele centre din Yorkshire (Bradford, Dewbury, Leeds, Huddersfield), in timp ce in Franta - regiunea industriala a nordului Roubaix-Tourcoing si a sudului Masivului Central (Nazarret). In Germania, industria lanii este concentrata in bazinul Rhur (MönchengIadbach), Saxonia Superioara, in Polonia (Varsovia), Belgia (centru Verviers), Spania (Barcelona), C.S.I. (Ivanovo, Briansk in Ucraina, Cernigov), Asia Centrala (Ashabad, Frunze), Transcaucazia, Tbilisi. Pe alte continente: in S.U.A. (Philadelphia, Woonsocket), Japonia (in aceleasi centre ca si industria bumbacului: Osaka, Nagoya, Yokohama), Turcia (Manisa), Algeria (Ain Beida), Afganistan (Kandahar).

Industria matasii naturale, materia prima fiind obtinuta din gogosile viermilor de matase, este puternic concurata de fibrele sintetice, ajungand in unele state sa fie inlocuita complet de fibrele sintetice. Industria matasii este dezvoltata in statele cu traditii in cresterea viermilor de matase (China, Japonia, R.P.D.Coreeana si Coreea de Sud, Italia).

Japonia producatoare si exportatoare de borangic are numeroase intreprinderi de prelucrare a matasii naturale in insula Honshu: Nagoya, Kumanate, Gifu, Yokohama, ultimul fiind portul prin care se fac cele mai mari exporturi de matase naturala.

R.P.Chineza este tara originara a matasii naturale, renumita prin matasea si adevaratele opere de arta obtinute din matasea naturala. Centrele sunt concentrate in China de Est si de Sud-Est, renumite fiind centrele Shandong, Anyang, Lüda, Qingdao, Luoyang, Wuxi.

Alte tari producatoare de matase: Italia cu centrele Padova, Como, Florenta; Franta cu vestitul centru Lyon, prelucrand matasea din import; S.U.A. cu statele New York si New Jersey.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2339
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site