Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Coremele: modele elementare de organizare a spatiului geografic

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Coremele: modele elementare de organizare a spatiului geografic

Numar de ore alocat: 4

1. Introducere



Un model este o reprezentare simplificata a realitatii, efectuata in scopuri operatorii: actiunea, predictia sau explicarea. Un model spatial este o reprezentare directa a spatiului in sine, mai exact, a aranjamentelor spatiale: forme, organizari sau structuri, prin abstractizare, simplificare si interpretare.

R. Brunet (1980) distinge patru tipuri de modele spatiale:

modelele generale, care au o vocatie teoretica si generala, se doresc a fi aplicabile in orice conditii, si au o expresie matematica si, totodata, una geografica (exemple: modelul von Thnen, modelul Christaller, . ..);

modelele regionale, asemanatoare celor generale, dar care sunt aplicabile doar intr-un anumit spatiu si eventual timp (exemplu: modelul lui Burgess, ce descrie tipul de organizare aureolara a spatiului urban al oraselor nord-americane);

modelele specifice reprezinta o singura organizare, un singur obiect geografic. Este mai degraba o reprezentare simplificata a unei structuri, dar respecta regulile de modelare, prin urmare implica o importanta munca de abstractizare si interpretare inductivo-deductiva. Exemple: modelul orasului Cluj-Napoca; modelul Muntilor Trascau (continuati exemplele:..);

in fine, modelele elementare sau coremele sunt acele figuri in care oricare din modelele amintite mai sus poate fi descompus, sau demontat, si cu ajutorul carora poate fi apoi recompus. Aceste figuri nu sunt infinite ca numar, ele reprezinta acele structuri de baza ale organizarii spatiului geografic, prin combinatia carora se poate exprima infinita diversitate a situatiilor reale.

Asadar, coremele reprezinta modelele elementare de organizare a spatiului geografic.

Pentru R. Brunet (1980), coremele apar ca niste semne, sau mai degraba litere, ce formeaza un alfabet al organizarii spatiului geografic, o semiologie a acestei stiinte. Asa cum literele alfabetului sunt limitate ca numar, dar prin combinatia lor rezulta un numar practic infinit de cuvinte si de sensuri, tot asa, coremele, prin combinarea lor, exprima infinita varietate a organizarilor spatiale concrete.

2. Clasificarea coremelor

Exista trei mari categorii:

A.     Coreme de control teritorial

B.     Coreme ce tin de anizotropia spatiului

C.     Coreme de dinamica spatiala

A. Coremele de control teritorial pun in evidenta diverse strategii de dominare a spatiului geografic.

a) Modelul centru-periferie este poate cel mai cunoscut. Notiunile de centru si periferie nu au un sens geometric; centrul se defineste prin puterea pe care o exercita asupra periferiei, este locul unde se concentreaza activitatea economica si puterea de decizie.

Acest model se poate aplica practic la orice scara: globala, continentala, nationala, regionala, locala.

Discutie: centru si periferie la diferite scari.

Scara globala: Centru:..  Periferie:..

Conform modelului, se pot identifica si categorii intermediare: centre ale periferiei, de exemplu:..

Ati auzit de lumea a treia? Dar de a doua? Ce semnificatie au in relatie cu notiunile de centru si periferie?

Scara continentala, de exemplu la nivelul continentului european, centrul este reprezentat de ., iar periferia de .

S-a evidentiat si o semi-periferie, din care ar face parte: .. .

La scara nationala: in multe tari, centrul este reprezentat de capitala tarii (exemple: Franta, Ungaria, .). Credeti ca este acesta si cazul Romaniei?

Cum ati putea reprezenta, in cazul Romaniei, urmatoarele elemente ale modelului:

centru: ..

centre ale periferiei centrului:

centre ale periferiei: ..

La scara regionala, anumite orase de rang superior exercita o anumita atractie pentru un spatiu mai mult sau mai putin extins, si pot fi, asadar, considerate "centre". In Franta, unde s-au realizat studii de mare acuitate stiintifica asupra acestei probleme, au fost identificate mai multe asemenea centre (identice cu "centrele periferiei" la scara nationala: Marseille, Nantes, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Lille Puteti sa oferiti exemple identice pentru cazul Romaniei?..

La scara locala, cele mai obisnuite exemple tin de organizarea administrativa a teritoriului. Astfel, resedintele de judet, in cazul Romaniei, joaca rol de "centru" pentru judetele respective, iar la nivel ierarhic inferior, satul resedinta de comuna are aceeasi semnificatie la nivelul (micro-scalar) al comunei.

Exemple:..

b) retelele: acestea sunt prezente peste tot in teritoriu si imbraca diferite forme.

Axa reprezinta o linie de forta a teritoriului, de-a lungul cailor principale de comunicatie si/sau de-a lungul unei artere hidrografice importante.

In Romania, se pot identifica asemenea axe, precum: Bucuresti - Ploiesti - Brasov, axa Culoarului Siretului, ..

O asemenea axa poate sa cuprinda, de-a lungul sau, mai multe centre de polarizare, de exemplu axa Tarnavei Mari: Blaj, Copsa Mica, Medias, Dumbraveni, Sighisoara; axa Culoarului Siretului:

Alte exemple: .. .

Atunci cand numarul centrelor de polarizare se reduce la doar doua, avem de a face cu un bipol. Pentru ca acesta sa fie functional, trebuie indeplinite doua conditii: distanta dintre cei doi poli sa fie cat mai redusa, iar dimensiunea acestora sa fie cat mai apropiata. In Romania, exemple ar putea fi: Galati-Braila, Turda-Campia Turzii, .

Modelul grafului este unul foarte utilizat si cunoscut in tehnica geografica. Prin acesta se pot reprezenta centrele de atractie ale unei regiuni mai extinse ca suprafata, de exemplu un judet.

Fig. 1. Coreme de control teritorial. Coreme ce tin de anizotropia spatiului (modele de ruptura). Sursa: R. Brunet (1980)

Modelul radiar exprima felul in care un centru polarizator isi realizeaza legaturile cu regiunea inconjuratoare. Un asemenea model este specific mai degraba ariilor de campie, sau a celor depresionare, unde nu exista discontinuitati care sa impiedice dezvoltarea pe o anumita directie (exemple in Romania: Timisoara, Brasov, ..).

Modelele intersectiei si raspantiei reprezinta cazuri particulare ale modelului radiar, in care legaturile se dezvolta preponderent pe anumite directii. Intersectia poate sa explice, in anumite cazuri, insasi aparitia centrului urban respectiv: orasul Bucuresti isi datoreaza functia de capitala ca urmare a situarii sale la o intersectie importanta de drumuri. Alte asemenea situatii sunt:



Modelul raspantiei este mai des intalnit la iesirea din aria montana intr-o depresiune, sau la traversarea unui rau important. Exemple: . ..

Modelul dendritic seamana izbitor cu un bazin hidrografic, si chiar asta si incearca sa reprezinte: o retea spatiala "mulata" pe principalele vai dintr-o regiune deluroasa sau montana, cu slaba accesibilitate pe creste.

Modelul in "zabrele" determina modul in care retelele sunt organizate in special in ariile fara discontinuitati majore, respectiv in campii sau depresiuni. El sugereaza si prezenta unei retele ierarhice de drumuri.

Ultimul model din cadrul retelelor este cel al caroiajului, relativ asemanator cu cel anterior, dar mai regulat sub aspectul intersectarii liniilor in unghiuri drepte, precum o tabla de sah. Acesta poate fi de exemplu folosit pentru reprezentarea simplificata a teritoriului national romanesc, ce poate fi descris printr-un numar variabil de axe ce se intrepatrund in unghiuri drepte.

c) Coreme de divizare a spatiului. Sunt circumscriptii ale exercitarii puterii, ale gestionarii societatii, sau ale administrarii. Se pot imparti in doua grupuri: modele geometrice, si modele aleatoare sub aspectul formei.

In Lumea Noua s-a raspandit, cu precadere in Statele Unite ale Americii, un model geometric, care este inca vizibil si astazi: divizarea unor teritorii de-a lungul unor meridiane si/sau paralele, fapt datorat necesitatii de a gestiona si a pune in posesie teritorii despre care nu existau informatii concludente. Astfel, s-a incercat o "echilibrare" prin atribuirea unor parcele egale ca suprafata, dar care s-au dovedit inegale ca potential economic: in vreme ce unele parcele au fost in arii plane, cu soluri propice dezvoltarii agriculturii (de exemplu, in preerii), altele au fost situate in arii aproape inaccesibile, la altitudini mari in Muntii Stancosi.

In ce alte tari s-a aplicat o astfel de divizare geometrizata a teritoriului?

Pastrand principiul echitatii sub aspectul suprafetelor parcelelor, in Canada (mai exact, in Quebec) a fost aplicata o alta divizare geometrizata, care tine insa cont de necesitatea accesibilitatii la o axa de comunicatie sau o artera hidrografica. Acesta este rang-ul din Quebec sau modelul "in grebla".

Modelul in sectoare de cerc sau in stea cauta aceeasi echitate, accesul fiind de data aceasta asigurat spre un punct central (o sursa de apa, un element cultural, de exemplu o moschee sau o biserica). Exemplu: satul Charlottenburg (Sarlota), judetul Timis, are o structura circulara in jurul bisericii din sat. Alte exemple: .

"Prajitura" se imparte democratic, dar ne dam repede seama ca acest model se combina rapid cu efectul de directii privilegiate de dezvoltare, si brusc, unele "felii" devin "mai egale" decat altele

Cel mai obisnuit model este cel in puzzle, care seamana cu jocul omonim. Parcelele au o distributie aparent aleatoare, cu forme dintre cele mai diverse, fara prea multe legaturi cu geometria; totusi este modelul care se pliaza cel mai bine conditiilor geografice specifice locului; fiecare curba isi are explicatia ei, fiecare linie franta este probabil determinata de o caracteristica morfologica sau hidrografica a sitului.

B. Coreme ce tin de anizotropia spatiului.

Aceasta categorie cuprinde coreme care sunt, cel putin in aparenta, mai putin determinate social.

a) Coremele dependente de gravitatie au la baza existenta unui gradient. Aceasta inseamna o diferentiere spatiala neta sau progresiva pornind de la un punct sau de la o axa, fie unidirectional, fie multidirectional.

modelul in aureola reprezinta o diferentiere spatiala pornind de la un punct, situat, de regula, in centru. Este cazul modelului von Thnen, unde centrul reprezinta o piata de desfacere (un oras), care determina specializarea ariilor inconjuratoare, sub forma unor inele concentrice (vezi tema 3).

Alte exemple: .

modelul in benzi are la baza acelasi principiu, doar ca diferentierea se face plecand de la o axa. De o parte si de alta a axei, benzile sunt simetrice, atunci cand gradientul este bi-directional. Exemple: elementele unei vai, .

Fig. 2. Coreme ce tin de anizotropia spatiului. Coreme de dinamica spatiala.

Sursa. R. Brunet (1980)

Diferentierea spatiala se poate insa realiza si uni-directional, plecand de la o axa intr-o singura directie. Asa poate fi schematizata, de exemplu, dispunerea benzilor longitudinale de vegetatie pe continentul eurasiatic, pornind de la axa fatadei atlantice (in vest). In apropierea axei se manifesta un climat temperat oceanic, cu precipitatii bogate, care scad insa pe masura ce se inainteaza spre est, ceea ce determina un grad tot mai accentuat de continentalism, care se reflecta in vegetatie, ajungandu-se la situatia "deserturilor reci" din Asia Centrala.

b) Coremele de ruptura modeleaza fenomene care se produc la frontiere, limite, bariere, la interfata dintre doua spatii distincte. Aceste linii sunt locul de desfasurare a unor procese particulare de atractie sau de respingere, de "metamorfism de contact", care se traduc printr-o specializare a tinuturilor respective.

Astfel, se remarca prezenta perechilor de o parte si de cealalta a limitei; de exemplu, la frontiere, exista numeroase asezari despartite doar de fasia de granita: Nadlac - Nagylak (Romania - Ungaria), Teceu - Teceu Mic (Ucraina-Romania), Komarom - Komarno (Ungaria-Slovacia). Alte exemple: .

Situatia punctelor de trecere este mai complexa, intrucat propune numeroase cazuri: trecerea peste o artera hidrografica importanta (poduri), peste o creasta montana inalta (pasuri sau trecatori). Exemple: .. .

In ariile de conflict, "granita" este variabila si teritoriul este ocupat prin diverse strategii, de unde si vocabularul militar utilizat in denumirea diferitelor puncte de relevanta pentru zona respectiva: baza (in teritoriul propriu) sau cap de pod (in teritoriul inamic). Exemple: .. .

Un caz tipic interfetelor este aparitia proiectiilor si dubletelor. Astfel, la interfata uscat-mare poate sa apara un port, proiectia pe tarmul marii a unui oras mare din interior, de exemplu: .. Cele doua formeaza impreuna un dublet; dar aceasta denumire se poate aplica si porturilor vecine, situate de o parte si de alta a unui fluviu (de exemplu, Dunarea: Giurgiu-Ruse, .).

c) Coremele de agregare-segregare au la baza diferentierea spatiala pe baza apartenentei rasiale, etnice sau confesionale a populatiei. Discriminarile de orice natura nu au incetat sa existe, si intr-o perioada nu foarte indepartata in timp inca mai existau ghetto-uri in Africa de Sud, unde locuia populatia de culoare. Situatia este insa cat se poate de actuala, chiar daca nu oficializata: cine nu a auzit de diversele cartiere de "afro-americani" din orasele nord-americane? Pe principiul "cine se aseamana, se aduna", si alte minoritati rasiale, etnice sau confsionale si-au constituit propriile lor cartiere in orasele amintite: .. .

Continentul nord-american nu este insa nicidecum locul privilegiat al aparitiei acestui gen de segregare. In Ulster (Irlanda de Nord), cartierele locuite de populatiile catolica si protestanta sunt despartite de garduri cu sarma ghimpata, de exemplu in Belfast. In Bosnia, razboiul civil a condus la separarea drastica a unor arii intinse, locuite de sarbii ortodocsi, de croatii catolici, respectiv de populatia de religie musulmana. Alte exemple: . .



La prima vedere, Romania nu este atinsa de conflicte de natura aceasta. Cu toate acestea, in unele sate exista "cartiere" clar segregate spatial, si bine conturate peisagistic, locuite de rromi, iar in satele mixte, cu populatie romana si maghiara, exista cazuri in care cele doua etnii ocupa spatii distincte in interiorul vetrei satului. Exemple: Iratosu (jud. Arad), .

In anumite cazuri, cele doua comunitati si-au format chiar doua asezari distincte in timp, ulterior aglutinate sau redenumite, de exemplu: Pecica Romana si Pecica Maghiara (astazi formeaza impreuna orasul Pecica), Sanleani (sat maghiar) si Livada (sat romanesc) - localitati practic despartite de o strada, .. .

Cat priveste agregarea, este suficient sa amintim existenta unor cartiere rezervate exclusiv unei anumite parti a societatii, unei anumite paturi sociale. Un proces, prezent pe toate meridianele globului, dar in mare avant si in Romania, este crearea unor cartiere de vile la periferia marilor orase, de obicei in ariile localizate in apropierea unor zone verzi sau care prezinta o panorama asupra centrului urban, permitand totodata accesul la avantajele specifice vietii urbane (curent electric, apa curenta, retea de gaz, canalizare etc). In Cluj-Napoca, un astfel de cartier este in curs de constructie intre cartierul Zorilor si cabana Faget. Alte exemple: . .

d) Coremele de asimetrie sunt mai putin cunsocute, intrucat se conformeaza mai putin spiritului modelelor economice fundamentale. Asimetriile sunt insa prezente deseori in spatiul geografic, si pot fi modelate. Dintre acestea, cele mai des intalnite sunt asimetriile climatice, determinate de circulatia generala a atmosferei sau de prezenta unor curenti oceanici cu caracteristici diferite.

La micro-scara, o asimetrie specifica lanturilor montane situate perpendicular pe directia preodminanta a vanturilor este existenta unui versant "in vant", cu precipitatii bogate, si a unuia, "sub vant", unde cantitatea de precipitatii este mai redusa, si unde bat vanturi uscate, de tip foehn sau bora. Exemple: .

O situatie asemanatoare, tot in cazul lanturilor montane, situate insa pe directie est-vest, este diferentierea intre versantul sudic si cel nordic, ca urmare a radiatiei solare diferentiate, ceea ce conduce si la defazarea etajelor de vegetatie pe cei doi versanti. Exemple:

La scara globala, asimetriile apar de multe ori ca urmare a prezentei unor curenti oceanici cu temperaturi diferite, dar acest factor se cumuleaza si cu altii, de natura pluviometrica. De exemplu, in insula Hokkaido (vezi tema 2), tarmul vestic al insulei detine conditii mai prielnice decat cel estic, nu doar ca urmare a situarii sale in calea vanturilor de vest (ce aduc precipitatii), ci si datorita curentului oceanic cald, in contrast tarmul estic al insulei, afectat de prezenta unui curent rece. In mod similar, pe tarmul vestic al continentului nord-american, curentii calzi ai Alaskai si Californiei amelioreaza conditiile climatice ale regiunii, comparativ cu tarmul estic, mult mai putin primitor, in special datorita influentelor curentului rece al Labradorului. Situatia este cel mai bine ilustrata in Canada. Alte exemple: . .

C. Coreme de dinamica spatiala. Toate tipurile de coreme prezentate mai sus au o dimensiune statica, dar spatiul geografic este intr-un proces dinamic, de continua schimbare. Astfel, acest grup de coreme cauta sa exprime expansiunile sau restrangerile teritoriale, cuceririle sau eliberarile, colonizarile sau abandonurile.

Acestea includ modelul difuziei, ce poate sa exprime, de exemplu, expansiunea unei populatii (colonizarea unui teritoriu, .. ..). Difuzia nu trebuie sa fie insa neaparat atat de vizibila sau concreta, modelul poate reprezenta de exemplu modalitatea de transmitere spatiala a unei boli (cele mai celebre studii s-au realizat cu privire la SIDA, si, mai nou, la SARS), a unei idei sau a unei tehnici (de exemplu, difuzia unei anumite culturi in paleolitic, a Revolutiei Industriale in secolele XVIII-XIX, ..).

Expanisunea teritoriala, fie ea militara sau de alta natura (colonizarea unui teritoriu) se face treptat, in benzi succesive, pornind de la un punct de origine, exact ca si in modelul difuziei. Sunt proiectate sau amenajate spontan avanposturi, centre de influenta sau relee, a caror functie este aceea de a concentra capitalul (militar sau economic) deja castigat si de a facilita desfasurarea procesului in continuare. Exemple: . .

In opozitie cu aceasta, formele de eliberare sau de retragere sugereaza o lipsa a strategiei, o dezordine necalculata, care lasa in urma, la intamplare, puncte de rezistenta sau areale "albe", analogia cu retragerea apelor dintr-un lac fiind evidenta. Exemple: .

3. Concluzie

Coremele exprima actiuni, proiecte si rezultate, reprezentand "semnatura" societatilor pe spatiul in care traiesc. Cu ajutorul lor, vom regasi facil legi ale spatializarii, ale distantei si ale gravitatiei, dar si ale tuturor actiunilor sociale de proprietate, exploatare, de comunicare, de locuire si de gestiune a spatiului (I. Ianos, 2000).

Fig. 3. Semne de baza. Sursa: P. Cocean (2002)

Formele prin care se exprima coremele nu sunt decat diverse combinari ale trei figuri geometrice de baza: punctul, linia si suprafata. Intr-o lucrare ulterioara, R. Brunet (1987) claseaza coremele, in numar de 28, cu ajutorul a sapte strategii sau dinamici (divizare, cadrilaj, atractie, contact, tropism, dinamica teritoriala, ierarhie) si patru figuri de baza (punct, linie, arie, retea). Orice organizare a spatiului se poate exprima prin sapte semne de baza:

aria, care circumscrie spatiul analizat, avand forme diferite, ca: patrat, dreptunghi, cerc, poligon, triunghi;

punctul, in functie de scara, poate reprezenta un loc, o gospodarie, o localitate, un punct de echilibru;

linia are doua semnificatii, pentru ca poate fi dreapta sau sinuoasa (curba), si are o functie de separare cand este un front, o frontiera, interfata, si de atractie atunci cand este drum, cale ferata etc;

fluxul, care marcheaza o asimetrie;

trecerea sau pasajul, care poate face legatura intre doua spatii distincte, daca este deschisa;

variatia, care indica o crestere sau o descrestere;



gradientul, frecvent exprimat prin izolinii sau printr-o sageata, care arata trecerea de la valori ridicate la valori coborate sau invers.

Fig. 4. "Alfabetul geografiei" - 28 de coreme. Sursa: P. Cocean (2002)

Aceste semne de baza se combina cu punctul, linia sau aria, rezultand coreme sintetice, iar prin combinarea lor cu reteaua, rezulta coreme analitice - in total 28 de coreme, formand "alfabetul geografiei" (I. Ianos, 2000).

Coremele nu sunt universal acceptate de geografi. Termenul nu este aproape deloc utilizat, de exemplu, in literatura geografica anglo-saxona.

BIBLIOGRAFIE

Abler, R., Adams, J.S., Gould, P. (1972), Spatial organization, Prentice Hall;

Badiou, A. (1969), Le concept de modèle, Maspero, Paris;

Brunet, R. (1980), La composition des modèles dans l'analyse spatiale, L'Espace Gographique, 4, Paris;

Brunet, R. (1986), La carte-modèle et les chorèmes, Mappemonde, 4;

Brunet, R. (1987), La carte, mode d'emploi, Fayard/Reclus, Montpellier;

Chorley, R.J., Haggett, P. (1967), Models in Geography, Methuen, London;

Cocean, P. (2002), Geografie regionala, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

Ianos, I. (1990), Elemente metodologice privind analiza organizarii spatiului geografic, Lucr. Sem. Geogr. "D. Cantemir", 9, Univ. "Al. I. Cuza", Iasi;

Ianos, I. (2000), Sisteme teritoriale, Edit. Tehnica, Bucuresti;

Jolivet, R., Nicolas, G. (1991), Signe gographique: chorèmes et tgos, Cahiers de Gographie de Qubec, 35, 96;

Muresan, Alina (2004), Organizarea spatiului geografic si amenajarea teritoriului, note de curs, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca;

Rusu, R. (2000), Spatiul de tranzienta banato-crisan, in Regionalism and Integration. Culture, Space, Development. The Papers of the 4th edition, Edit. Brumar, Timisoara-Tbingen-Angers;

Surd, V. (2003), Geografia asezarilor, Edit. Presa Univ. Clujeana, Cluj-Napoca;

Surd, V. (2004), Organizarea spatiului geografic si amenajarea teritoriului, note de curs, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4456
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved