Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

DIASPORA ROMANEASCA DIN OLANDA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Relieful major continental si oceanic
DIASPORA ROMANEASCA DIN OLANDA

DIASPORA ROMANEASCA DIN OLANDA

SCURT ISTORIC AL EMIGRARII ROMANILOR IN OLANDA




Romanii s-au stabilit in Olanda accidental, incepand din perioada imediat urmatoare terminarii celui de-al doilea razboi mondial. Ulterior, conform datelor Ambasadei Romaniei de la Haga, emigratia a fost “de natura preponderent economica, alcatuita din persoane venite din alte tari europene, in urma casatoriilor mixte dintre cetateni olandezi si romani sau a reintregirilor de familii”.

Nici dupa evenimentele din 1989 – Revolutia din decembrie 1989 – romanii nu s-au ingramadit sa fuga in Olanda, lucru demonstrat de cifrele furnizate de Serviciul Olandez de Imigrare si Naturalizare care arata ca toata comunitatea de romani din Olanda numara 6 600 de persoane, cea mai mare parte stabilindu-se in principalele zone industriale ale Olandei : Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga, si Zottermur. Referitor la numarul exact al romanilor stabiliti in Olanda, sursele ofera date contradictorii, multe dintre acestea avansand cifra de 2000 de cetateni romani stabiliti in aceasta tara la nivelul anilor 2006-2007.

Cu toate ca in aceasta tara nu exista « obsesia » imigrantului roman, de la 1 ianuarie 2007 Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv de acces pe piata muncii pentru cetatenii romani, regim care va fi pus in aplicare in primii doi ani de la aderare, astfel ca cetatenii romani vor putea munci legal in Olanda numai in baza unui permis de munca obtinut de angajatorul olandez.

In ciuda acestor masuri restrictive impuse de catre statul olandez, numarul imigrantilor romani in Olanda a cresut puternic de la 1 ianuarie 2007 - data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana - , potrivit Oficiului olandez de statistica. « In primele 4 luni ale anului 2007, 2800 de imigranti din noile state membre ale Uniunii – Romania si Bulgaria - au fost inregistrati in localitatile din Olanda, respectiv peste dublul numarului din intreg anul 2006 », se afirma intr-un comunicat al autoritatilor olandeze. De la inceputul anului 2007, au fost inregistrati aproximativ 1900 de bulgari si 900 de romani, spre deosebire de anul 2006, cand numarul a fost in total de aproximativ 1250. Intr-un context mai larg, peste 8 000 de cetateni din Europa de Est ( Polonia , Bulgaria si Romania ) s-au incris oficial la primarie in primele sase luni ale anului 2007 ; dintre ei, 1 300 sunt romani, de de peste trei ori mai multi decat in anul precedent ( 2006 ).

COMUNITATEA ROMANILOR DIN OLANDA

Emigrantii romani din Olanda s-au stabilit cu predilectie in principalele zone industriale ale tarii : Amsterdam, Rotterdam, Haga. Comunitatile romanilor din Olanda sant in numar mic si nu foarte bine inchegate, in comparatie cu alte comunitati romanesti din Uniunea Europeana ( Italia,Spania, Grecia etc. ), fapt lesne de inteles avand in vedere numarul relativ mic al diasporei romanesti din acesta tara ( 2 000, respectiv 6 600 de romani ).

Activitatea comunitatilor romanesti din Olanda se traduce, in general, prin initiative izolate, intalniri si petreceri ale grupurilor de romani din orasul Amsterdam, in scopul cunoasterii si strangerii legaturilor dintre ei, a punerii la dispozitia romanilor nou veniti in Amsterdam experienta veteranilor si de a-i ajuta sa se integreze in aceasta comunitate. De asemenea, un alt scop este de a le oferi celor care au legaturi cu romanii din Amsterdam ocazia sa cunoasca viata acestora si sa comunice cu ei .

In randul reprezentantilor de seama ai comunitatii romane din Olanda se numara : Monica Savulescu Voudouri ( prozatoare, eseista, poeta, traducatoare ), profesor doctor Sorin Alexandrescu, profesor doctor inginer Constantin Gallin, Radu Manoliu, care se implica destul de activ in ceea ce priveste problemele comunitatii romanesti din Olanda.

VIATA CULTURALA SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN OLANDA

Viata culturala a diasporei romanesti din Olanda este modesta, multe initiative in acest sens venind din partea unor asociatii mixte romano-olandeze sau chiar din partea unor olandezi.

In acest sens, in perioada 1-8 septembrie 2007, fundatia culturala olandeza Europa, in colaborare cu Ambasada Romaniei la Haga, a organizat la Overschie, cel mai vechi cartier din orasul Rotterdam, o saptamana Culturala Romano-Olandeza, cuprinzand expozitii de arta contemporana si fotografie, recitaluri de poezie, proiectii cinematografice si o degustare de vinuri. Printre expozanti se numara aristi romani rezidenti in Olanda, membri ai diasporei ( Zoe Daniela Cochia, Mirela Dumitrescu, Lola Dumitrescu ), precum si artisti rezidenti in Romania.

Un alt aspect legat de viata culturala a diasporei romanesti din Olanda, o constituie infiintarea de catre un grup de romance a unei scoli de limba romana pentru cei mici in orasul olandez Almere. Aceasta scoala « Scoala Piticot », isi va incepe activitatea pe data de 31 martie, anul curent. Intalnirea de debut se va desfasura sub forma unei sedinte de testare in care se va incerca satisfacerea dorintelor fiecarui parinte ; in cadrul acesteia se va vorbi numai in romaneste, se va canta, colora, se vor citi povesti, iar elevii se vor juca. Locatia este deocamdata « flotanta », dar pe viitor organizatorii vor incerca sa acopere cumva toate zonele. Organizatorii spera sa poata alcatui doua grupe, una de gradinita, pana la sase ani, si alta de scoala, peste sase ani, unde micutii sa invete sa scrie si sa citeasca in limba romana.



Viata religioasa a diasporei este destul de activa, in localitatile Schiedam (langa Rotterdam ), precum si in localitatea Harleem, functionand doua biserici orodoxe romane ce poarta hramul « Sfantului Grigorie Teologul », respectiv « Ioan Gura de Aur », biserici deservite de preoti numiti de Patriarhia Romana, care editeaza revista anuala « Marturie Ortodoxa ». De asemenea, in cadrul bisericii din localitatea Schiedam, functioneaza din septembrie 2004, o biblioteca de unde enoriasii pot imprumuta carti. Organizatoric, parohiile ortodoxe romane din Olanda si Belgia flamanda ( Flandra ) apartin de Protopopiatul Olandei si Belgiei Flamande. Protopopiatul este alcatuit, in prezent, din trei parohii : doua in Olanda si una in Belgia Flamanda ( Flandra ).

ORGANIZATII SI ASOCIATII

In Olanda nu exista asociatii romanesti importante. Exista insa peste 500 de de ONG – uri olandeze, care colaboreaza cu Romania sau lucreaza pentru Romania ( construind biserici, scoli, actiuni de mediu ), majoritatea sub umbrela organizatiei Foundation Romania Consideration Netherlands.

Si totusi, comunitatea laica din Olanda ne este descoperita, gratie lui Jan Willem Bos, in varsta de 50 de ani, nascut in Olanda. A absolvit Facultatea de Filologie, sectia romana, Universitatea din Amsterdam, a facut prima vizita in Romania in anul 1974, a locuit doi ani in tara noastra ( 1982-1984 ), ocupand functia de lector de olandeza la Bucuresti. Jan Willem Bos editeaza in Olanda « Buletinul Romanesc », traduce literatura romana ( Mircea Dinescu, Ana Blandiana etc ) si, mai presus de toate, apara imaginea Romaniei in aceasta tara, ori de cate ori are ocazia.

« Buletinul Romanesc » ( Roemenie bulletin ) revista publicata incepand cu anul 1995 in limba olandeza de catre Jan Willem Bos, in colaborare cu membrii marcanti ai diasporei romanesti din Olanda : Sorin Alexandrescu, Dorin Perie, conferentiar de romana la Universitatea din Amsterdam, Remus Cretan, profesor in Romania.

Buletinul Romanesc apare de doua ori pe luna, fiecare aparitie avand intre 44-48 de pagini, intr-un tiraj de aproximativ 850 de exemplare, majoritatea ( 700 ) fiind destinata abonatilor din Olanda, iar aproximativ 40 celor din Belgia. Publicul este format in primul rand din membrii ai diasporei, dar in egala masura din cetateni olandezi interesati de Romania : politicieni, oameni de afaceri, activisti implicati in colectarea de ajutoare, parinti adoptivi etc.

In privinta continutului, revista cuprinde cronica evenimentelor mai importante din Romania din ultimele doua luni : politica, fapt divers, interviuri, anchete, opinii ale unor personalitati din Occident despre Romania.

Revista editata de Jan Willem Bos, devenit intre timp un olandez mai roman decat toti romanii din Olanda, reprezinta o initiativa mai mult decat laudabila pe linie culturala, ce vine in contradictie cu dezinteresul ambasadei romane de la Haga, care nu are buget pentru nicio activitate culturala.

INTEGRAREA EMIGRANTILOR ROMANI DIN OLANDA. PROBLEMELE EMIGRANTILOR

ATITUDINEA STATULUI OLANDEZ FATA DE EMIGRANTII ROMANI.

Consiliere psihologica pentru romanii din Olanda. I-psy, o organizatie de profil din Olanda infiintata special pentru straini, ofera servicii de consiliere psihologica pentru romanii din tota tara. Prin sediile din Amsterdam, Haga si Rotterdam, firma ofera servicii de ajutor si consiliere in diferite probleme prin intermediul unui specialist vorbitor de limba romana, engleza si olandeza.

Asociatia poate fi folositoare romancelor care au probleme in urma unei casnicii mixte si care au retineri sa vorbeasca cu altii despre ele sau pentru care procesul de adaptare la cultura olandeza se produce mai lent. Pagina de net a romanilor din Olanda anunta ca aceasta consiliere psihologica este inclusa in standard, in asigurarea medicala in pachetul de baza, ea netrebuind sa fie platita cu ora. Site-ul I-psy – www. I-psy.nl – este momentan disponibil numai in olandeza, insa se poate suna la numarul de telefon sau trimite un e-mail si cere mai multe informatii in limbile romana sau engleza.

Olanda vrea sa-i trimita pe imigrantii romani la cursuri de integrare. Politicienii olandezi vor sa- trimita pe imigrantii din Polonia, Bulgaria si Romania la cursuri platite de integrare, similar celor la care trebuie sa mearga nou venitii din Africa sau Asia. Deocamdata, se gandesc cum pot ocoli legea Uniunii Europene, care interzice acest lucru.



Ideea fortarii imigrantilor din noile state membre ale Uniunii ( Bulgaria si Romania ) sa participe la cursuri de limba si integrare este sprijinita de majoritatea deputatilor din partidele liberal, social-democrat si crestin-democrat. Ei ar putea vota o lege in acest sens daca nu ar fi legislatia Uniunii Europene, care impune libera circulatie a lucratorilor.

« Nu-i putem obliga pe imigranti sa mearga la cursuri », declara Gerhard Westerhof, purtatorul de cuvant al ministerului care se ocupa de integrarea imigrantilor. « Ministrul integrarii se va consulta insa cu angajatorii, poate ca ei vor dori sa ofere astfel de cursuri angajatilor », adauga el.

Pe de alta parte, Eric Trunthamer, purtatorul de cuvant al liberalilor in parlament, a declarat ca « ne gandim daca este posibila introducerea principiului absolvirii cursului in cazul unei persoane care solicita ajutorul statului, in special, ajutorul de somaj. In fond, e normal ca atunci cand vrei ceva de la stat, statul sa-ti ceara si el ceva ».

Decizia privind cursurile obligatorii de limba pentru someri sau alti imigranti urmeaza sa fie luata in doua trei saptamani, precizeaza Rompres.

Cu incepere de la 1 ianuarie 2008, imigrantii romani sunt obligati sa urmeze cursuri de limba olandeza dar si de viata in Olanda. Astfel, in cele cateva sute de ore cat dureaza cursurile, ei invata cum sa scrie o scrisoare de intentie, unde sa caute de lucru sau cum sa-si faca o programare la medic. La sfirsitul acestor cursuri, imigrantii romani sustin un examen. Daca nu reusesc sa-l treaca, ei sant amendati prima data, cu 500 de euro, iar apoi, cu cate o mie de euro. De trecerea examenului depinde primirea dreptului de sedere permanenta in Olanda.

Restrictionarea pietei pentru romani. Problema imigrantilor romani face obiectul unora dintre cele mai importante dezbateri din mediile politice ale tarilor Uniunii Europene.

Tema accesului romanilor pe piata muncii din tarile respective este preluata si amplificata de media, nu rareori ostile. Reactiile guvernelor nationale sunt diferite, ele variind de la pozitii favorabile muncitorilor romani, in sensul deschiderii pietelor, la reactii dure de restrictionare a accesului.

Cu toate ca in Olanda nu exista « obsesia » imigrantului roman, de la 1 ianuarie 2007, Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv de accces pe piata muncii pentru cetatenii romani, regim care va fi pus in aplicare in primii doi ani de la aderare, astfel ca romanii vor putea munci legal in Olanda numai in baza unui permis de munca obtinut de angajatorul olandez. Exceptie de la regula permisului de munca o fac angajatii cu pregatire deosebita ( asa numitii high skilled migrants ) care castiga cel putin 45 500 euro pe an, cercetatorii si lectorii univesrsitari cu varsta sub 30 de ani si medicii care-si definitiveaza studiile de specializare in Olanda

Astfel, in perioada 2007-2009, cetatenii romani vor putea fi angajati pe baza unui permis de munca. Acesta va fi eliberat numai in cazurile in care nu poate fi gasit personal calificat pe piata olandeza. Data de 1 ianuarie 2009 va putea coincide cu o posibila ridicare a restrictiilor, desi socialistii olandezi ar dori mentinerea restrictiei pana in anul 2014.

Reactia populatiei olandeze si masurile luate de catre autoritatile locale. Ultimele date ale Biroului Central de Statistica arata ca numarul est-europenilor care se stabilesc in Olanda este in crestere. Peste 8 000 de cetateni din Polonia, Bulgaria si Romania s-au inscris oficial la primarie in primele sase luni ale anului 2007.

Dintre ei, 1300 sunt romani, de peste trei ori mai multi decat in anul anterior. Cea mai mare parte a est-europenilor o reprezinta muncitorii sezonieri din agricultura, Biroul Central de Statistica comparandu-i pe est-europeni cu valul de imigranti marocani si turci care au venit pentru munci sezoniere in Olanda la sfarsitul secolui XX, in final stabilindu-se aici.

Venirea romanilor si bulgarilor in Olanda este perceputa de o mare parte a populatiie olandeze drept un fenomen negativ.

In provincia sudica Limburg, primariile pun la cale planuri care sa contracareze efectele create de noul val de imigranti. Olandezii se tem pentru siguranta lor, pentru pretul caselor, care este in scadere in cazul imobilelor situate in zonele locuite cu preponderenta de est-europeni, in consecinta si de imigrantii romani.

Alte municipalitati analizeaza posibilitatea de a construi cartiere speciale, destinate europenilor din est, care astfel nu s-ar mai amesteca cu populatia autohtona. Mai multe comune olandeze s-au plans, recent, de slaba integrare a muncitorilor bulgari si romani, fenomen agravat de concentrarea geografica mare, de obicei in apropierea locului de munca. Orasul Amsterdam a anunatat chiar planuri pentru a incuraja imigrantii din est sa se mute din cartierul in care locuiesc si sa isi gaseasca locuinte raspandite in capitala olandeza.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3074
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site