Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

HATEG-POIANA RUSCA

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



HATEG-POIANA RUSCA



1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Prin asumarea continutului acestei unitati de invatare,

cursantul va realiza:

- identificarea unei regiuni cu specific aparte in ceea ce

priveste modul de agregare spatiala, structura si functiile sale;

- definirea factorului-timp in devenirea regiunilor;

- inregistrarea mutatiilor economico-sociale ce au loc intr-un sistem teritorial in urma unui impact politic sau ideologic major.


Un sistem teritorial delimitat de interfata regiunilor invecinate.


Desi are o suprafata mai restransa, regiunea de fata se individualizeaza pregnant intr-un spatiu neadjudecat de vectorii de gravitatie ai sistemelor teritoriale invecinate. Relatiile stabilite la nivel interregional evidentiaza faptul ca acest teritoriu nu poate fi atasat nici Banatului, nici Olteniei de nord, nici Muntilor Apuseni sau Transilvaniei sudice datorita unor praguri generatoare de disfunctii majore. Pe de alta parte, desi cu numeroase restrictii, intre elementele sale componente apare un proces de coagulare, de agregare functionala. Astfel, Depresiunea (Tara) Hategului devine o arie cu orientare centripeta a fluxurilor de materie si energie, de produse si interese, de la contactul masivelor muntoase ale Retezatului si Poiana Rusca. Mai mult, acest din urma masiv este in cea mai mare parte a extensiunii sale tributar descarcarii spre aria depresionara mentionata, cat si spre apofiza ei nordica, culoarul Streiului (Orastiei).


2. Baza naturala de sustinere

Baza naturala de sustinere este constituita, asa cum s-a precizat anterior, dintr-un nucleu morfologic suprapus Depresiunii Hategului, cu origine tectonica, interpusa intre Muntii Retezatului la sud si sud-est, respectiv Muntii Poiana Rusca la vest - nord-vest. Se prezinta ca o campie intinsa, cu soluri fertile, cu un climat specific de bazin morfologic adapostit. Poseda o bogata incarcatura istorica legata de amplasarea vestigiilor daco-romane Prin pasul Merisor (759 m) ea comunica direct cu Depresiunea Petrosani, formata in acelasi mod, ce se ataseaza, prin numeroase elemente convergente,



Nucleul regiunii este cuveta morfologica a Depresiunii Hategului cu rol de polarizare naturala si antropica.

Rigorile climatului in crestere altitudinala. Inversiuni termice in depresiuni.

Streiul, ca axa hidrografica regionala.


sistemului teritorial. Alt pas, Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m), situat la vest, o interconecteaza cu apofiza culoarului Bistrei. Apartin, de asemenea, regiunii si masivele muntoase invecinate, in primul rand Muntii Sureanu (2 130 m in Varful lui Patru) cunoscuti printr-un relief carstic de mare amploare (pesterile Sura Mare, Cioclovina, Ponorici, Pestera din Valea Stanii). Muntii Retezat au altitudini ridicate (2 509 m in Varful Peleaga) si conserva numeroase forme ale modelarii glaciare (custuri, circuri, vai, morene). Datorita peisajului lor inedit, cu numeroase elemente morfologice, hidrografice sau biogeografice rare, aici s-a infiintat, in anul 1935, Parcul National Retezat, cu o suprafata de 54 400 ha, primul de acest fel din Romania. Muntii Poiana Rusca au aspect de cupola, cu culmi largi si vai relativ inguste. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intercalatii de calcare si intruziuni eruptive, rezultand o diversitate a reliefului si a resurselor subsolului. Altitudinile mai reduse (1 374 m in Varful Pades), aplatizarea avansata a rocilor cristaline paleozoice si relieful de culmi si platouri domoale au favorizat o intensa umanizare (de unde si topicul de "Tinutul padurenilor"). Acestei unitati i se asociaza si Culoarul Orastiei respectiv Culoarul Muresului dintre Sibot si Savarsin.

Trasaturile climatului sunt dictate de orografie depresiunile si culoarele de vale afisand un climat de podis, cu temperaturi medii de

7-10C si precipitatii de 700-800 mm anual. Dimpotriva arealele montane respecta legea zonalitatii climatice verticale, cu scaderea temperaturii si cresterea precipitatiilor cu altitudinea. Pe crestele Retezatului temperatura medie anuala este negativa, iar precipitatiile depasesc 1200 mm. Durata stratului de zapada ajunge la 4-5 luni. In vatra depresiunilor iarna cantoneaza aerul rece, generand inversiuni termice. De-a lungul culoarului Muresului pana amonte de Orastie patrund influentele submediteraneene marcate de temperaturi medii mai ridicate, ierni cu zapada putina si de mai scurta durata.

Resursele de apa ale regiunii sunt bogate. Unitatea montana a Retezatului, dar si cea a muntilor Sureanu sau Poiana Rusca sunt veritabile castele de apa din care, divergent, se organizeaza drenuri colectate de Jiu sau Mures. Streiul strabate axial regiunea fiind unul dintre cele mai intens amenajate rauri interioare din tara. Rezerve importante de apa poarta Muresul, dar si cel mai important rau din Poiana Rusca, Cerna. Lacurile artificiale Cincis si Gura Apei se adauga celor peste 80 lacuri glaciare din Masivul Retezat (Bucura -

10 ha, Zanoaga - 29 m profunzime, Taul Portii, Taul Agatat, Galesu, Ana, Lia, Viorica, Florica etc). In zona Calan izvorasc ape mezotermale. In Muntii Sureanu si Retezatu Mic exista numeroase acvifere carstice.

Vegetatia, ca element definitoriu pentru fizionomia peisajului regional, este dispusa in etaje succesive integrate domeniului forestier. Astfel, in Depresiunea Hategului, Culoarul Muresului, Culoarul Orastiei si la poalele Muntilor Poiana Rusca terenurile cu declivitati mai pronuntate sunt acoperite de gorunete si goruno- fagete. Etajul fagului are o dispunere compacta in Poiana Rusca si in treimea inferioara a masivelor grupei Retezat unde urca pana la



Interferente peisagistice derivate din antropizarea indelungata.

Resurse de carbuni, fier, nemetalifere, forestiere si turistice.


1100-1200 m. Peste aceasta altitudine el lasa loc rasinoaselor, raspandite insular in Poiana Rusca si compact, intre 1200-1800 m in Retezat sau Sureanu. Pe calcare si in zonele mai adapostite apar endemisme submediteraneene (liliac, pinul negru, alun turcesc). La peste 1800 m inaltime, in Sureanu si Retezat-Godeanu se extind pajistile alpine

Compozitia faunei nu difera fata de alte regiuni preponderent muntoase ale tarii. Ea releva o etajare a biotopurilor preferate in cele doua tipuri de padure, de foioase si rasinoase, dar si prezenta unei faune alpine al carei simbol ramane capra neagra ocrotita in Parcul National Retezat sau diverse specii de acvile. Apar insa si elemente faunistice mai deosebite cum ar fi vipera cu corn (Vipera ammodytes) sau broasca testoasa de uscat (Testudoi hermanni).

Pedogeneza a gasit conditii favorabile de manifestare in culoarele raurilor, pe terase sau glacisuri, precum si in Depresiunea Hategului unde apar soluri bine structurate, profunde, fertile. In Depresiunea Petrosani substratul edafic a fost in mare parte bulversat de catre indelungata si intensa activitate de exploatare a carbunilor. In munti distingem o etajare a solurilor de la cambisolurile brune si brune acide la podzolurile acide alpine si litosolurile crestelor si culmilor fragmentate si abrupte.

Regiunea Hateg-Poiana Rusca detine o serie de resurse ale subsolului care au sustinut, mai mult de doua secole si jumatate siderurgia locului. Avem in vedere, in primul rand zacamintele de fier din zona Ghelari, Teliucu Inferior si Vadu Dobrii. Ele s-au asociat rezervelor de carbune superior din Depresiunea Petrosani (Petrila, Uricani, Lupeni, Aninoasa, Paroseni, Campu lui Neag) valorificate pentru cocs metalurgic sau termoenergie. Valorificarea continua, din secolul al XVIII si pana azi, a dus la secatuirea rezervelor usor de exploatat ceea ce a dus la inchiderea si conservarea multor mine datorita rentabilitatii lor incerte.

Tot in Muntii Poiana Rusca se afla zacaminte de minereuri complexe (plumb, cupru) la Alunu, Ruschita, Muncelu Mic), marmura la Ruschita (de-o calitate superioara, ce poate rivaliza oricand cu cea de la Carrara sau Paros), talc la Lelese, dolomite, nisipuri cuartoase. In Muntii Sureanu, in pestera Cioclovina Uscata s-a exploatat guano.

Tot in subsolul regiunii se afla ape mezo-termale (la Calan) si, o serie de pesteri de mare valoare turistica (Sura Mare, Cioclovina, Ponorici, Pestera de la Romanesti).

Terenurile agricole din culoarele raurilor si din depresiuni sunt valorificate prin culturi si fanete, iar cele din zona montana pentru pasuni.

Fondul forestier este extins, cu ponderi de acoperire a terenurilor montane de peste 40 %.

Resursele turistice sunt extrem de variate tipologic, intalnind practic toate tipurile naturale si antropice relevante pentru tara noastra: abrupturi, creste, chei; lacuri glaciare si antropice; fauna cinegetica si piscicola, situri paleontologice (cu urme de dinozauri pitici), peisaje naturale pitoresti. In Tara Hategului sunt concentrate o serie de obiective antropice unice cum ar fi Sarmizegetusa Ulpia


Traiana, unul dintre cele mai vaste situri antice din Europa, bisericile din piatra de la Densus, Santamaria-Orlea, Clopotiva sau Streisangeorgiu. Se alatura acestora castelul de la Hunedoara, cetatea Deva; muzee, monumente, valori etnografice specifice etc. Consideram ca din punct de vedere turistic unitatea de fata este una dintre cele mai reprezentative din intreaga tara.

3. Componenta antropica a sistemului regional


Habitate umane consolidate in timp istoric. Locul de amplasare a capitalei Daciei romane.


Componenta antropica a sistemului teritorial exprima prin trasaturile sale modul de interactiune cu factorii naturali si gradul acestora de favorabilitate in raporturile cu omul. Tezaurul hallstattian descoperit in pestera Cioclovina atesta locuirea spatiului studiat inca din prima epoca a fierului. Amplasarea capitalei Daciei romane, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, in Depresiunea Hategului indica importanta deosebita a acordata de stramosii nostri acestei regiuni aflata la intersectia unor mari drumuri spre interiorul bazinului transilvan (cel de pe Valea Jiului si cel care, prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, urmeaza culoarul Bistra-Strei) dar si functia sa de adapost.

Fiind o unitate predominant muntoasa, densitatea populatiei este inferioara mediei pe tara. Valorile parametrului demografic mentionat cresc mult, depasind 125 loc²u, itoirni/kmariile depresionare ale Jiului si Hategului precum si in culoarele Muresului si Orastiei si scad simtitor in cele montane. De subliniat totusi o populare mai intensa a Muntilor Poiana Rusca, mai scunzi si mai aplatizati, in raport cu masivele apartinatoare Carpatilor Meridionali cu restrictivitati morfologice si climatice mai pronuntate. Din punct de vedere al dinamicii naturale se constata un spor natural superior regiunii invecinate dinspre vest, respectiv Banatul, al carei comportament demografic nu a fost preluat datorita, in primul rand, fenomenului de migrare interna, pana in 1989, spre zona industriala a Depresiunii Petrosani si spre centrul siderurgic Hunedoara, a unei populatii tinere, capabila sa sustina un bilant demografic pozitiv. Dupa acest an, caderea industriei a diminuat cresterea demografica. Populatia urbana este mai numeroasa decat cea rurala, fenomenul amestecului etnic fiind vizibil indeosebi in zona nordica, a culoarului Muresului unde, pe langa romani, vietuiesc maghiari.

Asezarile poarta patina indelungatei locuiri, cu fixarea vetrelor in depresiuni si culoare de vale si mai rar pe versanti sau trepte montane joase (in Muntii Poiana Rusca). De la habitatul subteran al perioadelor glaciare din pesterile muntilor Sureanu sau Poiana Rusca s-a ajuns la asezarile paleolitice sau neolitice din lunca Muresului (celebre sunt tablitele de la Tartaria, de peste 6000 ani vechime, cu o scriere necunoscuta anterioara, dupa unii exegeti, celei sumeriene), de la cetatile si orasele antice dacice si romane la sistemele de asezari actuale. Ruralul are vechi traditii in Depresiunea Hategului, Muntii Poiana Rusca - unde apar asezarile de platou si de culme - culoarul Orastiei sau Muresului. In munti caracterul dispersat al gospodariilor (cu unele cazuri, mai putine, de risipire) este vizibil in



Orase cu geneza si evolutie legate de industria siderurgica.


vreme ce in zonele plane ale vetrei depresionare sau teraselor gradul de agregare texturala creste. Sunt frecvente satele mijlocii si mari, cu functii mixte (agricole, forestiere, miniere). Faza roirilor montane s-a incheiat in anii `60 ai secolului trecut, odata cu trecerea la industrializarea masiva si declansarea exodului rural spre centrele urbane din regiune. Actualmente asezarile din Muntii Poiana Rusca se confrunta cu depopularea.

Orasele isi datoreaza aparitia unui complex de cauze din care nu lipsesc nevoia strategica a controlului asupra pasurilor si trecatorilor, prezenta resurselor minerale si afirmarea timpurie a industriei, dezvoltarea comertului etc. Astfel, in Depresiunea Petrosani s-a conturat o prima aglomeratie urbana din tara (cu peste

162 000 locuitori) prin asocierea spatiala a centrelor carbonifere Petrosani, Lupeni, Paroseni, Petrila. Uricani, Vulcan si Aninoasa. Tot industria a stat la temelia afirmarii oraselor ce imprejmuiesc masivul Poiana Rusca: Hunedoara, Calan, Otelul Rosu, Deva. Alte orase sunt Hateg, Orastie, Simeria. O caracteristica de moment a regiunii este lipsa unui centru polarizator dominant, atributii preluate, din punct de vedere politico-administrativ, de catre Deva. Pozitia excentrica si numeroasele obstacole naturale interpuse intre subsistemele regionale ii diminueaza mult rolul de atractie asupra celorlalte componente. Insasi apropierea sa de Hunedoara, determina o disipare a functiei sale atractoare prin preluarea unor sarcini de catre marele centru siderurgic.


Test de autoevaluare

Regiunea Hateg-Poiana Rusca include in limitele sale doua zone industriale de mare traditie din Romania si anume cea a Vaii Jiului si Hunedoara-Calan. Explicati in spatiul acordat:

1. Ce perspective de dezvoltare au aceste teritorii in actuala

conjuctura a tranzitiei economice?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare


4. Economia regiunii

Hateg-Poiana Rusca are ca ramura de baza industria ale carei traditii sunt multiseculare. Debutul este consemnat la jumatatea secolului XVIII (1754) cand pe baza minereului din vecinatate se obtinea fier in topitorii (cuptoare) localizate pe vaile Runc sau Zlasti (Pop, Gr. 2000). La inceputul secolului XIX intra in functiune viitorul mare centru siderurgic de la Hunedoara. Nevoia de cocs metalurgic a stimulat exploatarea carbunelui superior din bazinul Petrosani si profilarea acestuia in industria extractiva. Tot carbunele este utilizat la producerea de energie electrica la marile termocentrale de la Paroseni si Mintia. Destructurarea si reconversia industriei siderurgice dupa 1990 n-a ramas fara urmari in regiune. Combinatul de fonta de la Calan si-a inchis portile, cele de la Nadrag si Otelul Rosu functioneaza la parametrii minimali, iar cel de la Hunedoara


Profil industrial in estompare, datorita destructurarii industriei dupa

1989.

Potential turistic exploatat incipient, cu mari sanse de afirmare in plan recreativ, cultural si rural.


este intr-o metamorfoza functionala inca neincheiata. Paralel industria extractiva a carbunelui si-a diminuat mult intensitatea, numeroase mine fiind inchise, iar personalul disponibilizat. O cadere de ritm a suferit si siderurgia colorata Deva fiind unul din centrele de prelucrare a minereurilor nemetalifere extrase din Poiana Rusca. O reconversie mai rapida au avut ramurile industriei alimentare (bere, carne, lactate, conserve de fructe si legume) prezente la Hateg, Deva, Hunedoara, cojocaria de la Orastie. Per total, asistam insa la un proces lent de dezindustrializare ceea ce se rasfrange in planul vietii economico-sociale.

Agricultura valorifica solurile fertile ale luncilor si vetrelor depresionare unde culturile de legume, cereale si plante tehnice predomina. Depresiunea Hategului intruneste conditii optime pentru dezvoltarea pomiculturii (meri). Septelul cuprinde ovinele si caprinele specifice asezarilor din zona montana si a depresiunilor intracarpatice, bovinele, mai numeroase in zona culoarelor Orastiei si Muresului. Cresterea porcinelor si pasarilor diversifica structura subramurii.

Potentialul turistic remarcabil este exploatat la o cota redusa. In zona montana a Retezatului, Sureanului sau Poiana Rusca nu exista inca nici-o statiune turistica propriu-zisa. Exploatarea elementelor atractive se realizeaza, in conditii modeste de eficienta prin intermediul unor cabane turistice (Baleia, Gura Zlata, Pietrele, Cincis). Vechea statiune antica Aquae (Calan) a reintrat in ultima perioada in atentia promotorilor turismului curativ prin amenajari vizand utilizarea in scop terapeutic a apelor mezo-termale. De o valorificare mai intensa se bucura obiectivele antropice, in special cele istorice si religioase: castelul de la Hunedoara, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Cetatea Deva, cetatile dacice din Muntii Orastiei (Sarmizegetusa Regia, Coltesti, Blidaru, Piatra Rosie); bisericile de piatra din Depresiunea Hategului (Densus, Streisangeorgiu, Santamaria Orlea. Bazele de cazare sunt constituite din hotelurile din Deva, Hunedoara, Orastie, Hateg, dintr-o serie de moteluri si cabane edificate in ultimii ani de-a lungul principalelor cai rutiere.

Infrastructura de acces are o configuratie dictata de orientarea principalelor culoare morfologice dar si de necesitatea interconectarii


subsistemelor teritoriale. Astfel de-a lungul Culoarului Muresului este grefata soseaua internationala E68 din care, la Simeria, se ramifica soseaua de legatura spre Oltenia, prin Defileul Jiului, respectiv Banat, peste pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. Numeroase drumuri judetene si comunale patrund in interiorul ariei montane, cel mai cunoscut fiind cel care leaga Depresiunea Petrosani cu Valea Cernei.

Magistrala feroviara Bucuresti-Deva-Arad are conexiune internationala, iar cea care strabate Culoarul Orastiei si Depresiunea Hategului se orienteaza, prin Depresiunea Petrosani, spre Craiova.

Evolutia viitoare a sistemului regional Hateg-Poiana Rusca comporta mutatii de ordin economic, social si infrastructural precum:

- diminuarea ponderii industriei siderurgice masive si energofaga si substituirea ei cu IMM-uri profilate diversificat;

- cresterea rolului turismului in profilul economic regional prin punerea in valoare a unor resurse atractive naturale si ridicarea

standardului de promovare a zestrei turistice antropice;

- valorificarea oportunitatilor oferite de pozitia geografica in raport cu o mare axa de circulatie (viitoarea autostrada (Arad-Deva- Sibiu-Bucuresti);

- rezolvarea optima a problemelor sociale din unele areale (Depresiunea Petrosani, Hunedoara) generate de dezindustrializare prin reconversia fortei de munca in servicii sau alte activitati productive. Depresiunea Petrosani trebuie sa devina o zona turistica reprezentativa pentru Carpatii Meridionali, fiind singura sa sansa viabila de dezvoltare;

- optimizarea si diversificarea conexiunilor cu regiunile limitrofe prin construirea de tuneluri feroviare si rutiere Un drum rapid care sa substituie actuala sosea Targu Jiu-Petrosani-Hateg-Deva ar fluidiza circulatia rutiera si ar mari cota accesibilitatii turistice.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
Cele doua regiuni industriale, prima de exploatarea carbunilor iar cea de-a doua de tip siderurgic, s-au afirmat inca de la sfarsitul secolului XVIII, cu un avant deosebit in secolul XIX si pana in ultimul deceniu al secolului trecut. Dealtfel dezvoltarea lor a fost in mare parte interrelationata, carbunii cocsificabili din bazinul Jiului fiind utilizati ca materie prima (cocs) in siderurgia oraselor Hunedoara, Calan, Otelul Rosu. Mutatiile din industria romaneasca din ultimul timp au dus la inchiderea combinatului siderugic de la Calan si reducerea drastica a activitatii in celelalte doua centre. In consecinta, o mare parte din minele Vaii Jiului s-au inchis (si datorita nerentabilitatii lor). In perspectiva Valea Jiului are o singura alternativa viabila: dezvoltarea turismului de agrement in muntii care o inconjoara. Cat priveste fostele centre siderurgice ele trebuie sa-si dimensioneze activitatea de profil (in special Hunedoara si Otelul Rosu) la nivelul de rentabilitate si sa-si diversifice economia dincolo de aspectul actual ce tinde spre monoindustrializare.


6. Bibliografie selectiva

1. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa Universitara

Clujeana, Cluj-Napoca.

2. Popa, N. (2001), Tara Hategului, Studiu de geografie umana, Editura Universitatii de Vest, Timisoara.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea Transilvaniei,

Editura Academiei, Bucuresti.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2022
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved