BANATUL

_BANATUL

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studiul acestei regiuni este folositor cursantului deoarece:

- ii mijloceste descrierea unui spatiu geografic cu trasaturi fizico- si

geografico-umane particulare;

- explica rolul interconditionarilor in evolutia economico-sociala;

- rezuma o imagine concreta asupra perspectivelor ei de dezvoltare.

_{2. Componenta naturala a sistemului regional}

Definirea istorico- geografica a regiunii are o semnificatie indelung consolidata.

Regiunea Banat este un alt exemplu de suprapunere a criteriilor de regionare functionale cu cele geografico-istorice. Mai mult, in acest caz, intalnim revelator exprimat criteriul mental al actiunii de delimitare. El apare pe fondul unui romanism majoritar, arhaic, autentic, sub forma unui nucleu mental consolidat in jurul orasului Timisoara, definit de o interferenta indelungata, pasnica si lucrativa a autohtonilor cu germanii, sarbii sau maghiarii. Multiculturalitatea banateana este un exemplu fertil al conlucrarii diferitelor etnii in timp istoric in scopul propasirii comune. Fapt reflectat dealtfel in nivelul de dezvoltare atins de regiune (exprimat, concis, in zicerea populara "Banatu-i fruncea").

Arhitectura peisajului are drept linii majore o grupa montana, Muntii Banatului, cu altitudini descrescatoare spre vest si sud, pornind de la masivul central Semenicul (1 447 m, in Varful Piatra Goznei). In raport cu aceasta sunt dispuse celelalte unitati montane (Almajului, Locvei, Aninei, Dognecea) si ariile depresionare (Almajului si Caras-Ezeris). Din punct de vedere petrografic, Muntii Banatului sunt un adevarat mozaic litologic si structural datorat rocilor cristaline si sedimentare strabatute de intruziuni granitice, fapt ce a generat o mare varietate a peisajului. Demn de mentionat este relieful carstic din Muntii Aninei si Almajului, cu o serie de pesteri (Comarnic, Buhui, Racovita, Popovat) si chei (Nerei, Carasului, Minisului, Garlistei, Berzascai) de mare importanta turistica. In partea sudica, se dezvolta sectorul din amonte al Defileului Dunarii (Bazias-

Mozaic petrografic si Morfologic expresiv: munti vechi, dealuri, campie.

Climat montan in care influentele vestice se interfereaza cu cele mediteraneene.

Retea hidrografica divergenta, colectata de Dunare. Acvifere carstice.

Domeniu al silvostepei si al padurilor de foioase. Elemente faunistice mediteraneene.

Orsova) ocupat de lacul de acumulare al hidrocentralei de la Portile

de Fier.

Treapta intermediara de relief o constituie sectorul sudic al Dealurilor de Vest, intre care se individualizeaza peisagistic Dealurile Lipovei, Dealurile Tirolului, Dealurile Poganisului, Dealurile si Depresiunea Oravitei. Structura geologica friabila (nisipuri si argile) a favorizat o modelare si fragmentare intensa. Atasate uneori strans spatiului montan, ele inclina de la est la vest, directie preluata si de reteaua hidrografica ce le traverseaza.

Treapta cea mai joasa de relief o constituie campia, alcatuita din mai multe compartimente si anume: Campia Aradului, Campia Timisului, Campia Vingai si Campia Gataiei. Campia Timisului are altitudinile cele mai coborate, 75-100 m si are un vizibil caracter de subsidenta. Celelalte campii sunt mai inalte, 90-120 m, au aspect tabular si un potential agricol deosebit.

Asupra climatului general de munti josi (6-10C, 1000-1200 mm precipitatii medii anuale) se resimt influentele submediteraneene, cu temperaturi mai ridicate, ierni mai blande, cu zapada putina. Exceptie face masivul Semenic unde ascensiunea orografica puternica dinspre vest determina o umectare mai intensa (peste 1 400 mm anual), inclusiv mentinerea stratului de zapada peste trei luni, fapt valorificat turistic in statiunea omonima.

Hidrografia apartine grupei raurilor vestice si sud-vestice. Muresul, Timisul, Bega, Carasul, Nera, Cerna se orienteaza spre vest si sud ca afluenti ai Tisei sau cu varsare direct in Dunare. Alimentarea este preponderent din ploi, viiturile inregistrandu-se primavara timpuriu si toamna. Cele mai devastatoare au fost cele din

1912, 1966, 2005 cand Timisul si Bega s-au revarsat pe mari suprafete. Pe langa lacurile antropice de pe Dunare si Barzava, amintim Lacu Dracului din zona Cheilor Nerei, precum si izbucurile Bigar si Ochiul Beiului.

In zonele de campie (Campia Aradului, Campia Timisului, Campia Vingai) peisajul este de tip silvostepic, cu palcuri de stejar pufos si pedunculat, cu vegetatie hidrofila de-a lungul raurilor sau in zonele cu umectare ridicata. In dealurile Lipovei, Tirolului sau Buziasului se extinde domeniul stejarului termofil, cerul si garnita, a speciilor de amestec (carpen, paltin, tei) pentru ca, in muntii josi ai Locvei sau Dognecei, sa domine ultimul termen al padurilor de stejar, gorunul. Urmeaza fagul, bine reprezentat la peste 600-700 m inaltime in toate grupele montane. Coniferele apar insular, in Almaj si Semenic in vreme ce etajul subalpin este abia configurat in Semenic, iar cel al pajistilor alpine veritabile lipseste. Un atribut al vegetatiei regionale este dat de prezenta unor specii mediteraneene cum ar fi liliacul (Syringa vulgaris), carpinita, mojdreanul, castanul dulce cornul, etc. Ele alcatuiesc tufisuri dense numite sibleac.

Fauna campiilor este dominata de rozatoare, iepure, potarniche, prepelita, cea a gorunetelor si padurilor de fag de mistret, caprior, viezure, pisica salbateca, numeroase specii de pasari. Dintre speciile mediteraneene amintim vipera cu corn si scorpionul.

Zacaminte de carbuni, fier, cupru. Obiective turistice pitoresti.

Solurile predominante sunt molisolurile (in campie), argiluvisolurile, cambisolurile (in Dealurile Banatului) si spodosolurile (podzolurile). Pe calcarele sinclinalului Resita-Moldova Noua s-au format rendzine, pseudorendzine si terra rossa. Nu lipsesc solurile aluvionare, lacovistile, litosolurile.

Resursele de minereuri de fier de la Dognecea si Ocna de Fier din Muntii Dognecea si huilele cocsificabile de la Eibenthal, Cozla, Bigar, Doman, Secu, Anina, Baia Noua au dus, inca din secolul al XVIII-lea la dezvoltarea centrului siderurgic Resita. Regiunea detine si resurse nemetalifere (minereuri cuprifere) la Moldova Noua si Sasca Montana, sisturi bituminoase la Anina, azbest (in bazinul Nerei), uraniu (Ciudanovita), marmura (Bocsa), calcare, bazalt (Lucaret), nisipuri, pietrisuri. In Campia Banatului se exploateaza petrol (Biled, Satchinez, Foeni, Zadareni, Turnu). Frumusetea peisajului montan, mai ales a celui carstic (cheile Nerei, Carasului, Minisului, Garlistei; pesterile Comarnic, Popovat, Buhui), zapada bogata si indelungata din Masivul Semenic, apele minerale de la Lipova si Buzias, Defileul Dunarii, obiectivele antropice din Timisoara, Resita, Lugoj, Caransebes, Orsova; lacurile de acumulare de la Portile de Fier, Trei Ape si Valiug etc., confera acestui spatiu un potential turistic foarte important.

_{3. Componenta demografica si de habitat}

Demografie cu spor natural redus, datorita familiilor cu copii putini.

Orase de marimi diferite polarizate de Timisoara.

Componenta antropica a sistemului regional, populatia si asezarile, reflecta si ele o specificitate aparte. Aici intalnim clasic reprezentat tipul demografic banatean recunoscut prin natalitatea sa scazuta si, implicit, cu spor demografic redus datorita unei planificari familiale cu tente traditionale (motivata de nevoia de-a nu imparti prea mult proprietatile familiei). Densitatea populatiei scade de la campie spre spatiul montan, iar structura etnica este extrem de mozaicata, pe langa romani vietuind maghiari, germani, sarbi, cehi, bulgari, slovaci, tigani.

Reteaua de asezari este bine consolidata. Apare satul compact localizat de-a lungul raurilor, in depresiuni, la contactul formelor de relief, dar, uneori si pe platourile carstice intr-o risipire pronuntata. Marimea satelor difera, valorile ei scazand, de regula de la campie spre spatiul montan unde fertilitatea terenurilor reduce productivitatea agricola (principala functie rurala). Orasele sunt polarizate de Timisoara (317.660 locuitori), cetatea initiala (castrum Themes) fiind amintita intr-un document din 1212 si care a devenit un centru urban ale carui valente atractoare se amplifica in perioada actuala, inclusiv in teritoriul transfrontalier apropiat. Cel mai mare oras din partea vestica a tarii, Timisoara cumuleaza variate functii economice si sociale (industriale, comerciale, culturale, turistice, administrative).

Centre de rangul doi sunt Aradul (172.827 locuitori in 2002), atestat documentar inca din anul 1156, si Resita unde perspectivele difera: cele ale Aradului, datorita localizarii sale de-a lungul unor axe de transport international principale, a vecinatatii cu frontiera cresc in

importanta in vreme ce ale Resitei, odata cu renuntarea la politica industrializarii cu orice pret si ca urmare a pozitiei sale relativ izolata in teritoriu se reduc. Urmeaza, cu arii de gravitatie locale, Caransebesul, Lugojul, Oravita, Anina, Jimbolia, Moldova Noua, Nadlac, Sinnicolau Mare, Deta, Buzias, Lipova, Bocsa, Curtici, Pancota. Orasele mari cumuleaza functii industriale, comerciale, culturale, turistice, iar cele mici functii agroindustriale si comerciale. Ca orase-statiuni turistice sunt Lipova si Buzias.

Test de autoevaluare

Raspundeti in spatiul alaturat la urmatoarele intrebari:

1. Care sunt aspectele etajarii fizico-geografice si cum se manifesta ele in Banat?

2. Cum explicati standardul de dezvoltare superior al

regiunii?

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

_{4. Economia regiunii si perspectivele sale}

Standard economic superior altor regiuni ale tarii. Industrie, agricultura, turism.

Economia este de tip agro-industrial, fiind afectata structural, uneori decisiv, de mutatiile post-decembriste. Agricultura releva un degradeu al intensitatii si productivitatii din zona joasa, de campie, spre cea montana. Culturile de cereale si plante tehnice din campiile Aradului, Timisului, Vingai si Gataiei se intercaleaza cu plantatiile de pomi fructiferi sau vita de vie. Cunoscuta este podgoria Aradului cu centrele Minis, Pancota, Ghioroc. Cresterea animalelor este secundara si se practica in ferme mari de bovine, ovine, porcine sau pasari.

Unitatea deluroasa restabileste echilibrul intre cele doua ramuri ale agriculturii, cultura plantelor si cresterea animalelor pentru ca in zona montana cea din urma sa devina hotaratoare (se cresc ovine, caprine si bovine).

Industria are vechi traditii, siderurgia Resitei, bazata pe materii prime locale, infiripandu-se inca din anul 1771, cu un varf al afirmarii la nivel national intre cele doua razboaie mondiale. (De subliniat ca

Perspective de dezvoltare legate de Dunare si

transfrontalierul cu Ungaria si Serbia- Muntenegru.

anterior datei mentionate, in 1719, la Bocsa se produc primele cantitati de fonta prin topirea minereului de fier cu ajutorul mangalului obtinut in bocse ).c Actualmente ea se afla intr-o criza profunda a restructurarii. In acelasi oras se produc locomotive Diesel, masini electrice, produse textile, branzeturi etc. Centre cu industrie puternica sunt Timisoara si Aradul. Aici se fabrica masini si utilaje, ingrasaminte chimice, mobila, material rulant, masini agricole, produse alimentare, produse textile (prelucrarea lanii si matasii naturale). La Jimbolia se produc materiale pentru constructii, la Caransebes functioneaza un combinat de prelucrare a lemnului, la Orsova se produc nave de mic tonaj etc.

Turismul valorifica doar o mica parte a patrimoniului atractiv regional. Astfel, functioneaza o singura statiune montana, Semenic, destinata agrementului hivernal, celelalte baze (Valig, Trei Ape) avand capacitati limitate. Dintre numeroasele pesteri doar Comarnic este deschisa unui speoturism ocazional. Mai intensa este circulatia turistica in statiunile cu functie curativa Lipova si Buzias, precum si in orasele Timisoara si Arad unde se practica un turism cultural intens. Valorificarea apelor termale din subasmentul campiei este incipienta (Timisoara, Teremia Mare, Calacea).

Vehicularea masei si energiei in cadrul sistemului regional se realizeaza pe cai rutiere, ferate, aeriene si fluviale. Astfel, regiunea este traversata de soselele Deva-Arad-Nadlac (cu legatura spre Ungaria), Timisoara-Stamora Moravita (conectata transfrontalier spre Serbia), Oradea-Arad-Timisoara ('magistrala vestului'), de caile ferate Bucuresti-Arad-Curtici si Bucuresti-Craiova-Turnu Severin- Timisoara-Stamora Moravita cu legaturi internationale. La Timisoara si Arad functioneaza aeroporturi, iar raul Bega, prin amenajarile executate, este navigabil.

Banatul are perspective de dezvoltare remarcabile inmagazinate in urmatoarele puncte tari : pozitia geografica favorabila in cadrul triplei jonctiuni Romania-Ungaria-Serbia si Muntenegru; prezenta unor resurse ale solului si subsolului variate; un raport optim intre populatie si baza de resurse; traditiile industriale si agricole; resurse umane de calitate superioara. In raport cu regiunile invecinate, inclusiv din cele doua tari invecinate, Banatul poseda resurse agricole, si turistice superioare a caror valorificare nu a atins nici pe departe varful de sarcina. In cadrul sistemului regional se contureaza o arie de dezvoltare efervescenta marcata de cei doi poli, Timisoara si Aradul, precum si un culoar, Timis-Cerna, cu functie de axa gravitationala cu dubla descarcare: spre aria susmentionata, dar si spre culoarul fluviatil european al Dunarii.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

2. In primul rand, baza de sustinere a sistemului teritorial banatean este mai favorabila in comparatie cu cea a Barladului sau Moldovei de nord-est, spre exemplu. Nu este vorba aici numai de o mai mare diversitate a structurilor peisagistice, aducatoare de valente multiple in raporturile de interactiune cu omul, cat mai ales de bogatia si diversitatea resurselor subsolului. Sa ne reamintim de prezenta minereului de fier si cupru, a carbunilor cocsificabili, mai recent a petrolului si gazelor naturale, a fondului forestier diversificat compozitional, a unor obiective turistice de referinta. In special resursele minerale si combustibilii au permis infiriparea timpurie a industriei, ce a generat inca din secolul XVIII un decalaj al Banatului in raport cu celelalte regiuni neindustrializate. Or, avansul luat devreme s-a mentinut si mai tarziu.

In al doilea rand, comportamentul demografic al banatenilor (derivat dintr-o anumita mentalitate, specifica) n-a fost orientat spre prolificitate si cresterea presiunii asupra mediului, natural sau social.

Si nu in ultimul rand, pozitia geografica a Banatului, prin vecinatatea cu spatii mai dezvoltate a fost de bun augur, exemplul pozitiv fiind preluat si permanentizat. Ceea ce n-a fost cazul altor regiuni. Etc.

6. Lucrarea de verificare nr. 4

INSTRUCTIUNI:

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca 5 cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

(1,0 puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca o entitate de veche si intensa populare. Explicati antropizarea lor accentuata. (2,0 pct.)

2. Zonalitatea altitudinala este una din legile fundamentale ale Geografiei. Exemplificati acest fenomen in regiunea Crisana. (2,5 pct.)

3. Comentati trasaturile bio-pedogeografice ale regiunii Hateg-

Poiana Rusca. (2,5 pct.)

4. Care sunt factorii ce au favorizat dezvoltarea economica timpurie

a Banatului? (2,0 pct.)

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

7. Bibliografie selectiva

1. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

2. Pop, Gr. (2005), Dealurile de Vest si Campia de Vest, Editura

Universitatii din Oradea, Oradea.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.

4. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.