Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MARAMURES-CHIOAR

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GEOREFERENTIERE TRAPEZE CU ArcGIS 9.2
MEDIUL, PEISAJUL SI SOCIETATEA OMENEASCA
Medii polare si subpolare
Australia - Particularitatile reliefului - Clima
MOLDOVA DE NORD-EST
INDUSTRIA ALIMENTARA
Turismul | Resurse turistice si forme de turism |Marile zone turistice ale Terrei
Islamul - o lume in expansiune
BAZINUL VAII AZUGA - studiu fizico-geografic
Grupa Fagaras

MARAMURES-CHIOAR

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.




Invatarea acestei unitati are drept rezultate:

-  definirea unui spatiu geografic inedit prin structura si functiile sale;

-  explicarea interrelatiilor stranse dintre baza naturala de sustinere si componenta antropica;

-  proiectarea evolutiei viitoare a unui sistem teritorial cu numeroase valente traditionale.

2. Baza naturala de sustinere

Cuprinde  teritorii  centrate  pe  Depresiunea  Maramuresului,  o vasta cuveta de baraj vulcanic desfasurata la sud si nord de Tisa, rau ce devine, din  punct de vedere morfologic si hidrografic, axa de referinta, de gravitatie a geosistemului, dar si linia de fragmentare a sistemului teritorial al Maramuresului  istoric in doua parti gemene prin frontiera instaurata de-a lungul sau intre Romania si Ucraina. In


Relief predominant muntos, cu depresiuni extinse in care s-au format entitati  de tip

tara”.


context  transfrontalier  sau  al  unei  Europe  unite,  a  regiunilor, Maramuresul poate deveni o entitate sistemica de sine statatoare, in care toate criteriile regionarii geografice actuale s-ar regasi plenar. In asteptarea acelui  moment, raul Tisa devine o limita nordica a unui sistem functional ce-si extinde, nu fara disfunctii, limitele spre vest si sud-vest, ingloband in totalitate segmentul nordic al lantului vulcanic, respectiv masivele Oas-Gutai-Tibles, precum si  depresiunile Lapus („Tara Lapusului”), Baia Mare si Oas („Tara Oasului”).

Relieful regiunii este, deci, alcatuit dintr-o succesiune de vetre depresionare si masive muntoase intercalate sau limitrofe acestora. Mai extinsa  este Depresiunea Maramuresului, cu altitudini de 600-

800 m, strabatuta de la sud la nord de afluentii Tisei, Viseul si Iza. Intre  cele  doua  rauri  se  intercaleaza  un  anticlinal  salifer  ce  se continua si la nord de  Tisa, cu exploatari vechi de sare si lacuri antropo-saline.  La  est  depresiunea   este  marginita  de  versantii Muntilor Maramures (1 957 m in Varful Farcau), un masiv cu forme glaciare (circuri) si periglaciare. cu un domeniu forestier si  pastoral extins, cu zacaminte nemetalifere si fauna cinegetica bogata. Spre miazazi se etaleaza versantul abrupt al Muntilor Rodnei (2 303 m in Varful Pietrosu), unde rocile cristaline paleozoice au conservat circuri si vai glaciare, iar in calcarele eocene a fost sculptata Pestera Izvorul Albastru al Izei.



Rigori climatice si diversitate topoclimatica, determinate orografic.

Mari resurse de apa dulce. Numeroase acvifere cu ape minerale.


Grupa vulcanica nordica a Carpatilor Orientali incepe cu Muntii Oasului,  recunoscuti prin magurile vulcanice si platourile de lava, continua  cu  Muntii  Gutai  (1  443  m)  cu  celebrul  dyk  al  Crestei Cocosului,  si  Muntii  Tiblesului   (1  839  m),  acestia  din  urma remarcandu-se prin magmatismul intruziv lipsit de cratere sau curgeri de lave.

Depresiunea Lapusului se sprijina, la nord nord-est pe masivele       vulcanice        izolate                   (numite        adesea  Muntii            Lapusului) diseminate intre Tibles si Gutai, iar spre vest pe Culmea Breaza. Maguri  vulcanice  si  cristaline  apartinand,  cele  din  urma,  jugului intracarpatic                   (Satra,           Satrita,    Preluca,     Prisnel)    o    separa    de Depresiunea  Baia  Mare,  unde  este  localizat  centrul  polarizator principal  al  unitatii.  Cu  deschidere  larga  spre  vest,  in  versantul apusean al Muntilor Oas se dezvolta aria depresionara omonima, cu o specificitate de ordin antropic deosebita.

Pozitia geografica si treptele de relief dicteaza trasaturile de ansamblu  ale  climei.  In  depresiuni  si  in  masivele  vulcanice  de moderata altitudine temperaturile medii anuale se incadreaza intre 6-

8ºC. In schimb in mutnii Rodnei sau Tiblesului ele scad la 1  -3ºC. Influenta  oceanica  vestica  si  rolul  de  baraj  orografic  exercitat  de muntii vulcanice  determina precipitatii bogate, de peste 800-1000 mm anual. Durata mentinerii stratului de zapada pe versantii nordici ai  masivelor  muntoase  ajunge  la  5   luni  ceea  ce  favorizeaza practicarea agrementului bazat pe practicarea sporturilor de iarna.

Reteaua hidrografica este tributara in exclusivitate Tisei care, pe o lungime de 60 km, urmeaza frontiera nordica a tarii. Viseul si Iza dreneaza spatiul  depresionar maramuresean, Turul se organizeaza pe versantul vestic al Muntilor Oas si strabate, pe directia est-vest, Depresiunea  Oas.  Lapusul,  ca  afluent  al  Somesului,  traverseaza depresiunea  cu  acelasi  nume  pe  care  o  paraseste  prin  defileul epigenetic de la Razoare.



O importanta  majora  pentru  economia  regiunii  o  pot  avea apele minerale apartinand extremitatii nordice a aureolei mofetice a Carpatilor  Orientali.  Izvoare  cu  debite  variabile  apar  la  Sapanta, Costiui,                   Ocna   Sugatag,                  Baile   Borsa, Tarlisua,         Fiad,   Stoiceni, Carbunari,  Baile  Puturoasa,  Valea  Mariei,  Bixad.  In  exploatarile miniere  din  zona  Baia  Mare  au  fost  interceptate  strate  acvifere termalizate.

La Ocna Sugatag si Costiui in urma exploatarii indelungate a sarii  s-au  format  lacuri  sarate.  In  Muntii  Rodnei  circurile  glaciare gazduiesc lacuri de  aceeasi origine (Lala Mare, Lala Mica, Iezerul Pietrosu,  Buhaescu).  Lacuri  de  tasare  navala  apar  si  in  Muntii Maramuresului si Tibles (Vindirel si Taul din Magura Neagra). Pentru alimentarea cu apa a municipiului Baia Mare a fost construit barajul si lacul de acumulare de pe Firiza. Un lac asemanator este cel de la Calinesti Oas.

Etajele de vegetatie se succed regulat, de la stejarisele de la poalele  Muntilor Oas la fagetele compacte din Gutai sau Tibles si pana la rasinoasele dispuse sub forma unui brau la peste 1 200 m altitudine. In muntii Rodnei, Maramuresului si Tiblesului se dezvolta,



Resurse biogeografice importante (paduri de foioase si conifere, fauna cinegetica si piscicola).

Variate resurse nemetalifere (plumb, cupru, zinc, aur), sare, roci de constructie.


intre 1 400-1 500 o densa vegetatie subalpina de jnepeni si ienuperi, urmata de  stepa rece, saraca in specii a pajistilor alpine. Un caz aparte il constituie  Masivul Hudin (1 611 m) aflat la extremitatea vestica a Tiblesului unde, la peste 1500 m, nu apar pajisti alpine, iar vegetatia forestiera se degradeaza datorita vanturilor puternice intr-o asociatie  de  arbori  de  talie  mica  si  o  conformatie  arbustiva.  In Depresiunea  Baia  Mare,  datorita  climatului  de  adapost  si-a  gasit biotopul preferat castanul dulce, o specie submediteraneana.

Fauna salbateca este bogata si variata in specii. Padurile de foioase  sunt populate cu mistret, pisica salbateca, viezure, caprior, lup, vulpe, iar cele  de  rasinoase abunda in cerb sau urs. In Muntii Maramuresului este prezent  cocosul de munte, iar in apele Tisei, Viseului sau Vaserului vietuieste lostrita.

Substratul edafic releva o etajare corelata cu altitudinea si vegetatia. La baza versantilor muntosi si in depresiuni argiluvisoluri cenusii si brun roscate, urmate de cambisoluri brune si brune acide, iar la altitudini superioare de podzoluri, soluri brune acide alpine sau regosoluri.   In         lunci    sunt     frecvente                      solurile       aluvionare,             iar            in depresiunile joase lacovistile.

Resursele    subsolului     inscriu    regiunea    Maramures-Chioar printre cele mai bogate in substante nemetalifere (plumb, cupru, zinc, aur, argint) cantonate in minereuri complexe exploatate in masivele lantului  vulcanic,  dar  si  la  Baia  Borsa  sau  Toroiaga.  Structurile diapire ale  Depresiunii  Maramuresului au  asigurat secole  la  rand sarea necesara asezarilor bazinului panonic, astazi exploatarile fiind sistate.  La  Razoare  se  exploateaza  mangan.  Calcarele  comune, andezitul, pietrisurile si nisipurile sunt folosite in constructii.  Fondul forestier  extins,  fauna  cinegetica  si  piscicola,  obiectivele  turistice naturale  si  antropice  extrem  de  variate  structural  etc.,  intregesc premisele unei dezvoltari economice diversificata


3. Componenta demografica si de habitat

Demografic regiunea se inscrie in categoria teritoriilor cu spor natural,  natalitatea surmontand tendinta de imbatranire a populatiei si cresterea mortalitatii. El este mai pronuntat in mediul rural si tinde


Populare straveche, pe fondul romanismului grefandu-se populatii alohtone.


spre zero in cel urban. Sub raport etnic pe langa romanii majoritari vietuiesc  maghiari, ucraineni, germani, evrei. De remarcat impactul celui  de-al  doilea  razboi  mondial  asupra  germanilor  si  evreilor, numarul         acestora             reducandu-se drastic  din                        motive             istoriceste cunoscute.      Desi    este      stiuta     migratia      pentru      munca      a maramuresenilor si  osenilor inca din primele decenii ale secolului trecut, ea atinge valori deosebit de mari dupa 1990. Tinta migratiilor o reprezinta tarile europene (Italia, Franta,  Spania, Germania), dar exista fluxuri, in special din Tara Oasului si spre SUA sau Canada.



Asezarile rurale poarta pecetea unui profund autohtonism relevat de  existenta milenara a „tarilor” Oasului, Maramuresului, Lapusului sau Chioarului unde s-a afirmat o civilizatie rurala autentica, de mare originalitate    si   viabilitate.    Lemnul    devine    obiectul    predilect    al mesterilor constructori, bisericile din lemn sau portile maramuresene atingand  exigentele  unor  veritabile  capodopere.  Satele,  de  toate



Asezari rurale de mare originalitate si viabilitate. Orase polarizate de Baia Mare.


marimile si texturile, sunt concentrate indeosebi de-a lungul vailor, rareori pe  versanti sau platouri. Roirile s-au derulat din aval spre amonte nascandu-se  sate dublete („de jos” si „de sus”) asezarile sezoniere  pastorale  devenind  adesea  nucleul  unor  sate  atestate documentar in 1956, azi aflate in dezafectare spontana.

Desi locuita din preistorie, cu exploatari miniere intense in evul mediu, regiunea are un indice de urbanizare modest. Baia Mare (cu cca 150 000 locuitori) se detaseaza net in raport cu celelalte orase: Sighetul  Marmatiei,  Negresti  Oas,  Viseu  de  Sus,  Targu  Lapus, Borsa, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Somcuta Mare, Sacel. Reteaua de orase releva o polarizare cu numeroase  disfunctii induse in primul rand de bariera orografica care desparte centrul polarizator principal de  asezarile  urbane  ale  Depresiunii  Maramuresului.  Ca  urmare exista  tendinta  polarizarii  acestora  de  catre  Sighetu  Marmatiei, capitala de drept a Maramuresului istoric.


 Test de autoevaluare

Raspundeti  la  urmatoarele  intrebari  derivate  din  studierea unitatii de invatare nr.

1. Ce  elemente  de  restrictivitate  naturala  definesc  regiunea analizata?

2.  Prin  ce  s-a  materializat  in  economia  si  cultura  regiunii

exploatarea resurselor forestiere?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4. Economia regiunii si perspectivele sale


Agricultura traditionala, predominant de subzistenta.

Industria valorifica materiile prime locale.

Turism polivalent (recreativ, cultural, curativ, rural).

Nevoia intregirii retelei de transport rutier si feroviar pentru a optimiza coeziunea sistemului.


Sistemul                      regional    analizat                        se     individualizeaza                     si         la                     nivel economic.               Agricultura                    traditionala,                       prelucrarea    artizanala                     si industriala    a  lemnului,  industria   extractiva   si  de  prelucrare  a neferoaselor, turismul se asociaza intr-un tot definitoriu pentru spatiul geografic dat.

In spatiul depresiunilor Maramures, Lapus, Baia Mare se practica, inca din vechime, o agricultura de subzistenta, cu caracter mixt, unde cultura plantelor este localizata in lunci si pe versantii cu declivitate mai redusa. Predomina porumbul  mai adaptat conditiilor de climat mai  racoros,  urmat  de  grau,  ovaz,  cartofi,  Frecvent  apar  culturi intercalate  (porumb,  fasole,  floarea  soarelui).  Productivitatea  este insa  scazuta,  iar  agrotehnicile  utilizate  sunt  cele  traditionale.  O extensiune mai larga au livezile de prun si mar (cel din urma, in zona Baia Mare). Cresterea animalelor in gospodariile populatiei, iar in ultimul timp si in mici ferme, vizeaza ovinele, bovinele si porcinele. Dintre rasele de bovine aclimatizata este Bruna de Maramures.



Industria     extractiva     a    substantelor     nemetalifere     a    fost raspandita mai ales in jurul orasului Baia Mare (Ilba, Baiut, Cavnic, Suior, Baia Sprie, Nistru), dar si la Baile Turt, Tarna Mare, Toroiaga sau Baile Borsa. Prelucrarea minereurilor se realizeaza la Baia Mare unde se fabrica si utilaj  minier  si se produce acid sulfuric necesar rafinarii produselor nemetalifere. La  Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Negresti Oas, Targu Lapus si Viseu de Sus functioneaza fabrici de mobila.  Sunt  prezente  de  asemenea  unitati  mici  ale   industriei alimentare (lactate, morarit panificatie), confectii sau tricotaje.

Turismul este in expansiune, indeosebi sub forma turismului rural pentru care regiunea de fata are un potential de dezvoltare de exceptie.    Apele        minerale,  peisajul           montan,          climatul                    favorabil agrementului hivernal, dar mai ales bisericile de lemn din Maramures si Lapus (intre care cele de la Sapanta-Peri si Surdesti sunt printre cele mai inalte din Europa), obiceiurile,  traditiile, folclorul sunt un cumul de atractii de mare valoare. Statiunile turistice  Borsa, Luna Ses, Ocna Sugatag, Costiui reprezinta doar punctul de plecare a turismului de perspectiva. Proliferarea rapida a pensiunilor rurale la Vadu Izei,  Ieud, Barsana etc, este un semn ca acest patrimoniu a fost deja receptat la adevarata sa semnificatie.

Caile de comunicatie sunt departe de a satisface cerintele traficului sub aspect cantitativ si calitativ. Calea ferata Salva-Viseu- Sighetu Marmatiei a  scos din izolare Maramuresul dar eficienta sa este redusa datorita dificultatilor  transportului. Mai intens circulata este  linia  ferata  Dej-Baia  Mare-Satu  Mare   (cu  ramificatie  spre Negresti Oas) care serveste nevoile partii vestice a regiunii. In mod similar, soselele actuale devin insuficiente pentru circulatia turistica in crestere, iar lipsa drumurilor rapide se resimte acut. Aeroportul din Baia Mare mijloceste transportul aerian aferent teritoriului invecinat.

Sistemul teritorial Maramures-Chioar isi poate mari coeziunea interna prin edificarea unei infrastructuri rutiere, feroviare si aeriene care sa scoata din izolare nucleul sau spatial, respectiv Depresiunea


Maramures. Solutia este construirea unui tunel feroviar si rutier pe sub Gutai  care se interconecteze Baia Mare cu Sighetu Marmatiei. De asemenea,  edificarea unui aeroport pentru avioane usoare la Sighet  ar  favoriza  circulatia  turistica,  iar  modernizarea  drumurilor Targu Lapus-Baiut-Ieud, Negresti-Oas Sighetu Marmatiei Moisei

Prislop - Vatra Dornei (drum rapid) si Salva Viseu ar completa necesarul cailor de acces imediate.

Intr-o viziune si mai pragmatica, regiunea poate fi conectata de culoarul  VI european de transport prin racordarea ei, printr-un sector de autostrada,  pe  directia Baia Mare-Satu Mare-Vallaj,  de autostrada  in  constructie   Budapesta-Miskolc-Kiev.  Transfrontalier sunt  necesare  deschiderea  mai  multor  conexiuni  peste  Tisa  atat rutiere, cat si feroviare.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1.  Regiunea  Maramures-Chioar  este  strabatuta  axial  de  culmea muntoasa a lantului vulcanic nordic: Oas-Gutai-Tibles, relativ unitara si netraversata de nici-o  retea hidrografica. Ea se instituie intr-un obstacol morfologic intre ariile umanizate ale depresiunii Maramures, situata la nord-est, si cele ale depresiunilor Lapus, Baia Mare si Oas localizate pe versantul opus. Culmea muntoasa mentionata nu este traversata de nici-o cale ferata iar caile rutiere prin pasurile  Huta, Gutai sau Setref intampina mari dificultati de parcurgere mai ales in anotimpul iernii.

2.    Exploatarea padurilor a generat in Maramures, dar si in Lapus sau Oas o veritabila civilizatie a lemnului, materializata in „portile de lemn” maramuresene,  in  bisericile de lemn extrem de vechi si de numeroase                         (Ieud,        Giulesti,   Surdesti,                 Sarbi,         Sat-Sugatag),                   in arhitectura gospodariilor cu elemente de mare specificitate.

6. Bibliografie selectiva

1. Cocean, P. (2005), Geografie Regionala, Editia a II-a, Editura

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3.. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.




loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 845
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site