Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

ORASUL BRASOV - Relief, Clima, Vegetatie

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CUPRINS

ARGUMENT



CAPITOLUL I

ORASUL BRASOV

1.1. Date generale

1.2. Relief

1.3. Clima

1.4. Vegetatie

1.5. Reteaua hidrografica

CAPITOLUL II

HOTELUL CLAUDIU BRASOV

2.1. Date generale

2.2. Holul de intrare

2.3. Serviciul de etaj

CAPITOLUL III

3.1. Programul turistic

3.2. Analiza de pret

CAPITOLUL IV

4.1. Descrierea zonei si amplasarea restaurantului

4.2. Organizarea spatiilor de productie

4.3. Organizarea spatiilor de servire

4.4. Oferta de preparate si bauturi ale unitatii

4.5. Preparatul casei

4.6. Mise-en-place -ul dejunului in care s-a introdus preparatul casei

4.7. Servirea preparatului casei

CAPITOLUL V

PROPUNERI SI CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Hotelul "Claudiu" este un hotel fictiv, creat in centrul Brasovului, la granita dintre zona veche si zona de afaceri a orasului.

Hotelul "Claudiu" distins cu 3 stele ofera servicii personalitate si camere distinctive pentru relaxare sau intalniri de afaceri, intr-o atmosfera creata de locatia deosebita unde se afla.

Fiind un important centru turistic este important ca turistii sa se simta bine pentru a fi tentati sa revina si cu alte ocazii sdau sau recomande altor pesrsoane alegerea hotelului "Claudiu".

Gradul de satisfactie obtinut in urma consumului turistic depinde de calitatea fiecarei componente ale produsului de baza. Acesta mai depinde si de standardul inalt si calitatea impecabila a serviciilor oferite de personalul caificat al hotelului.

In ziua de azi, nu toate hotelurile au ca principal scop satisfarcerea tuturor clientilor, majoritatea avand in vedere obtinerea unui profit cat mai mare. De aceea, aceste hoteluri au ca piata tinta oamenii cu un venit mai ridicat, de cele mai multe ori aceste hoteluri aplica preturi inaccesibile oamenilor cu venituri medii.

In schimb, hotelul "Claudiu" are ca scop satisfacerea nevilor turistilor si se adreseaza si oamenilor cu venituri medii, preturile fiind accesible pentru orice buzunar.

CAPITOLUL I

ORASUL BRASOV

1.1. Date generale

Judetul Brasov este situat in zona de centru a Romaniei, la 160 Km distanta de Bucuresti, capitala Romaniei. Desi distanta nu este mare, timpul necesar parcurgerii ei este de aproximativ 2 ore cu trenul sau cu masina. Brasovul este inconjurat de Carpati; dincolo de munti, in partea de sud, se afla Valahia, in partea de Est se afla Moldova, in vest Banatul, iar in nord  zonele deluroase ale Transilvaniei.

Judetul Brasov se gaseste in zona central-estica a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km, care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii. Terenul agricol insumeaza 55,5% din suprafata agricola totala a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori, iar densitatea de 120 locuitori/ km, situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase si 23,8% in comune si sate. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).
Marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci.

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.

Brasovul a fost atestat documentar in 1235. Cel mai important oras al Transilvaniei in Evul Mediu, dominand viata economica in secolele XIV-XVI, Brasovul a reprezentat o adevarata placa turnanta a tarilor romane, bucurandu-se de importante privilegii comerciale acordate de domnitorii acestora. Pozitia geografica privilegiata il situa inaintea altor orase importante dinTransilvania vremii. Bresle puternice (aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii si cositorarii) au facut ca Brasovul sa nu ramana doar un punct al comertului de tranzit, ci sa devina si un infloritor centru mestesugaresc. Locuitorii au construit aici ziduri de cetate si bastioane, turnuri de supraveghere si de paza, depozite si piete, ateliere si pravalii, hanuri, biserici si spitale, toate dupa moda oraselor medievale europene.

Brasovul pastreaza si azi un patrimoniu arhitectural vechi care a rezistat timpului: Biserica din cartierul Bartolomeu, una din cele mai vechi cladiri in stil romanic, Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei, bastioane si turnuri, precum si fortificatiile de pe laturile de sud si vest ale vechii cetati. Piata veche, cu Casa Sfatului, este cea mai cunoscuta efigie a Brasovului

1.2. Relief

Relieful care formeaza substratul localitatii noastre nu poate fi inteles fara cel putin o succinta incursiune in trecutul geologic al zonei din care face parte, fara a pune in evidenta momentele principale ale evolutiei lui geologice-paleografice.

Formatiunile sedimentare care alcatuiesc in exclusivitate relieful judetului sunt sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi.

Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate,existand trei trepte dinstincte, Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre relief si conditiigeografice.

Cele trei trepte de relief sunt compuse din:

Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra Craiului,M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.

Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, PoianaBrasovului, Codlei si Persani.

Lantul depresiunilor si a dealurilor, situat intre 450 si 700m

Campiile se desfasoara in cadrul depresiunilor submontane si intramontane in componenta acestora intrand Campia Barsei, ce cuprinde depresiunile Zarnesti - Tohan, Vladeni si culoarul Maierus, urmata de Campia Fagarasului cu depresiunea Homoroadelor si Colinele Tarnavelor.

Muntii Fagaras

Reprezinta forma dominanta a reliefului din cadrul primului lant muntos, pe teritoriul Brasovului aflanduse versantul nordic al jumatatii estice a acestuia.

Formatiunile cristaline ce compun muntii Fagaras au dat posibilitatea existentei si conservarii unor forme tipice: varfuri ascutite cu aspect piramidal, creste de intersectie sau chiar de ace, turnuri,colti, cum ar fi Coltii Vistei, Acele Cleopatrei - vai glaciare,morene, versanti abrupti, vai inguste si adanci, unele cu numeroase praguri.

Muntii Piatra Craiului

Incadrati intre culoarul Branului in est, valea Barsei si valea Dambovitei in vest; pe teritoriul judetului aflandu-se cea maimare parte din intinderea sa. Este constituit dintr-o creasta structurala principala ascutita, lunga de cca 20 km, si o seriede munti scunzi, de o parte si de alta, formati fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme si variatia de temperatura au generat fenomene carstice deosebite: pesteri, chei,doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atentia suntnumeroase: datorita eroziunii in capetele de strat s-au formato serie de hornuri tipice, o suita de trepte cunoscute sub numelede brane sau polite.

Muntii Bucegi

Sunt prezenti pe teritoriul brasovean numai prin versantul lornordic, care prezinta insa multe particularitati. Din varful Omul,culmile coboara ramificate si in panta accentuata spre depresiunile Brasovului si Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Cruciisunt dintre cele mai reprezentative. Pe langa vaile adanci cupraguri si mase de grohotisuri, versantul nordic al Bucegilora permis instalarea ghetarilor cuaternari. Urmele activitatiiglaciatiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe vaile Gura Catunuluisi Malaiesti: circuri, morene, praguri.

Masivul Ciucas

E reprezentat in relieful Brasovului doar prin latura sa nord-vestica.Relieful carstic a capatat aici o larga dezvoltare aparand subcele mai diferite infatisari: lapiezuri, turnuri, abrupturi.

Tot in treapta muntilor inalti maiintra Culoarul Bran-Rucar, Masivul Leaota, Muntii Barsei compus din doua masive montane: Postavarul si Piatra Mare, caracteristica comuna a acestora fiind faptul ca sunt aproape in totalitate impaduriti.

1.3. Clima

Brasovul are un climat-continental, cu o clima rece si relativ umeda in munti.

Temperatura medie anuala a aerului are valori intre 7,5 C in Depresiunea Brasovului si 0 C pe crestele muntilor, iar media anuala a umiditatii este de 75%.

Valorile temperaturii in timpul verii depasesc rareori 35C,cea mai calda luna fiind iulie, respectiv august in zona montana. Iar cele din timpul iernii -30C. Lunile cele mai reci sunt ianuarie in depresiuni si februarie pe muntii inalti. Temperaturiile medii din timpul verii sunt de 22-25C iar in timpul iernii 10- -2C. Temperatura medie in cea mai calduroasa luna a anului este de 18,7 C in Fagaras, 18C in Brasov si 14,5 C in Predeal. Temperatura medie in cea mai friguroasa luna a anului este de -5,3 C in Bod, -5,1 in Brasov, -4,6 C in Fagaras si -5,1 C in Predeal. Cea mai scazuta valoare din Romania, de -38 C , a fost inregistrata in 25 ianuarie 1942 in Bod.

Debitul anual in urma ploilor este de 1300ml/m, iar in zonele mai joase este de 600 ml/m. Fiind o zona muntoasa vremea este schimbatoare, fiind necesare in acelasi timp si umbrela dar si ochelarii de soare. Cea mai ploioasa luna este iunie si cele mai mici cantitati de precipitatii cad in luna februarie, in depresiuni si zona deluroasa; in zona montana cea mai ploioasa luna este noiembrie, in muntii mijlocii, si septembrie in muntii inalti.

Durata medie a stratului de zapada este de 71 de zile la Brasov, 118 zile la Predeal si peste 210 zile in muntii inalti.. Perioada noiembrie-mai se caracterizeaza prin strat de zapada continuu in zona montana.

1.4. Vegetatie

Marea diversitate a cadrului natural al judetului Brasov, alaturi de modificarile petrecute in decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flora, vegetatie si fauna.

Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, precum si ecosistemele fragmentare instalate in urma interventiei omului in timp . Aproape intreg teritoriul judetului a apartinut in trecut zonei forestiere si alpine, mai putin extinsa.

Zona forestiera este reprezentata, incepand cu vegetatia depresionara si terminand cu cea montana de:

Subzona stejarului, restrinsa astazi, ocupa depresiunile, piemonturile si versantii pana la 500 - 700 m. (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea. Alaturi de stejar intalnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul si alte specii arbustive si plante ierboase caracteristice;

Subzona gorunului localizata pe versantii insoriti pana peste 700 - 800 m. si izolat pana la 1200 -1300 m, este caracterizata de amestecul dintre gorun si stejar (M. Persani, dealurile Tarnavelor) si fag;

Subzona fagului este cea mai extisa (500/600 m - 1000 m), fiind intalnita sub forma fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) cat si sub forma de paduri de amestec fag, molid, brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, artarul, frasinul.

Subzona molidului este mai bine individualizata in M.Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupand statiunile de deasupra fagetelor in zona alpina. Molidul este asociat cu laricele.

Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba campului in zonele montane si de paiusca, teposica, piptanarita si paius in zonele colinare si depresionare.In lunca Oltului, ca si in alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin.

Zona alpina este caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmardari, etc

1.5. Reteaua hidrografica

Analiza elementelor hidrografice in stransa dependenta cu ceilalti factori fizico-geografici prezinta o deosebita importanta atat din punct de vedere teoretic deoarece ajuta la descifrarea evolutiei regiunii, cat si din punct de vedere practic prin masurile ce pot fi luate pentru amenajarea si valorificarea potentialului hidrografic in diferite domenii ale economiei. Principalul colector al raurilor din judetul nostru este Prahova cu o lungime de 183 km, din care 6 apartin judetului Brasov iar ultimii 16 km judetului Ilfov.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Olt cu afluentii sai(Aita, Baraolt, Varghis, Homorodul mic, Valea Mare, Ticus, Tarlung, Timis, Berivoi), favorabil sporturilor nautice si coborarii pe ape repezi. Lacuri naturale: Urlea, M-tii Fagaras (glaciar) - 2 ha suprafata si 4,5 m adancime. Lacuri antropice: lacul de acumulare Vistea pe Olt, lacul Tarlung, langa Brasov

CAPITOLUL II

HOTELUL CLAUDIU BRASOV

2.1. Date generale

Amplasat ideal in centrul Brasovului, la granita dintre zona veche si zona de afacere a orasului, are un acces auto facil indiferent de directia din care soseste.

Cu o arhitectura deosebita care permite vizionarea intregului oras din liftul sau de sticla, hotelul pune in slujba clientilor cei 6 ani de experienta si structura deosebita de cazare, pentru satisfactia clientilor garantata. Hotelul se afla in centrul Brasovului si este in functiune din 2001.

Hotelul Claudiu dispune de spatii de cazare care sunt bine caracterizate de : rafinament, confort si eleganta. Designul interior si culorile folosite au un efect relaxant asupra clientilor.

Hotelul are rangul de 3 stele si se remarca prin serviciile impecabile oferite clientilor cu ajutorul personalului calificat.

Hotelul dispune de 30 camere single, 20 camere double, 30 camere double cu pat matrimonial, 3 apartamente si 5 suite.

Preturile sunt accesibile pentru orice buzunar si ofera produse turistice la inalte standarde de calitate.

Dotarile camerelor:

Camera single formata din vestibul dotat cu cuier pentru haine, baie si camera propriu-zisa. Dormitorul este dotat cu un pat de o persoana cu asternutul portocaliu, o noptiera asezata la capataiul patului, pe care se afla veioza si telefonul. Langa pat pe partea stanga se afla sifonierul iar pe partea dreapta se afla fereastra cu intrare pe balcon. Langa fereastra este asezat un fotoliu si un birou pe care se afla calculatorul conectat la internet. In capatul opus al patului se afla o masuta impreuna cu suportul cu televizor.

Pardoseala camerei este acoperita cu un covor de culoare deschisa, aproape de culoarea asternuturilor. Ferestrele sunt decorate cu perdele de culoare galbena, culoare care se regaseste si pe peretii laterali ai camerei.

Iluminatul camerei se face atat natural cu ajutorul ferestrelor cat si artificial cu ajutorul suporturilor electrice din tavan si a veiozei de pe noptiera.

Legatura dintre camera si baie se face prin vestibul. Baia este in ton de galben, pardoseala este placata cu marmura la fel ca si peretii, acestia sunt placati pana in tavan. Tavanul este zugravit cu galben si se gasesc spoturile pentru iluminat. Baia dispune de cabina de dus, wc, chiuveta, oglinda si uscator de par.

Camera double formata din vestibul dotat cu cuier pentru haine, baie si camera propriu-zisa. Dormitorul este dotat cu doua paturi de o persoana aflate la o distanta de aproximativ 50 de cm. Aceste paturi sunt despartite prin intermediul noptierei pe care se afla o veioza si telefonul. La capatul opus al patului se afla o masuta spciala pe care se afla televizorul. Langa aceasta masuta se afla minibarul. In partea stanga a paturilor se afla sifonierul iar in partea dreapta se afla fereastra cu intrare pe balcon. Langa fereastra este asezat un fotoliu si un birou pe care se afla calculatorul conectat la internet.



Intreaga pardoseala este acoperita cu un covor de culoare albastra, culoare care se regaseste atat pe asternuturile paturilor cat si pe perdele. Peretii sunt vopsiti cu lavabila de culoare galbena care intra in contrast cu restul camerei.

Iluminatul camerei se face atat natural asigurat de ferestre cat si artificial cu spoturi electrice si veioza de pe noptiera.

Legatura dintre camera si baie se face cu ajutorul vestibulului.Pardoseala baii este acoperita cu gresie de culoare albastra iar peretii sunt acoperiti cu marmura pana in tavan unde sunt spoturile care ilumineaza baia. Baia este dotata co cabina de dus, wc, chiuveta, oglinda si uscator de par.

Camera double cu pat matrimonial este formata din vestibul dotat cu un cuier pentru imbracaminte si incaltaminte, o baie, un living si un dormitor.

Din vestibul se intra in living, loc pentru petrecerea timpului in fata televizorului si pentru servirea mesei in camera in cazul in care clientii doresc acest lucru. Livingul este dotat cu o canapea de culoare maro si doua fotolii de aceeasi culoare, o masuta dispusa in fata canapelei pe care se afla decoratiuni florale, o masuta speciala pe care se afla televizorul si o masa de 4 persoane cu scaune.

Dormitorul este dotat cu un pat matrimonial, un sifonier, o noptiera situata la capataiul patului pe care se afla veioza si telefonul. Langa fereastra cu acces catre balcon se afla un fotoliu, minibarul si un birou pe care este asezt calculatorul conectat la internet.

Ambele incaperi sunt vopsite cu lavabila de culoare albastra, culoare care se regaseste si pe asternuturile patului. Pardoseala este acoperita cu un covor tot de culoare albastra iar ferestrele sunt decorate cu perdele de culoare alba.

Iluminatul camerelor se face natural cu ajutorul ferestrelor si artificial cu ajutorul spoturilor electrice.

Baia este asezata in partea dreapta a vestibulului. Pardoseala este acoperita cu gresie de culoare albastra iar peretii sunt acoperiti cu marmura tot de culoare albastra. Tavanul este vopsit in culoare alba unde se afla spoturile pentru iluminat. Baia dispune de cada de dus, wc, chiuveta, oglinda si uscator de par.

Apartamentul  este constituit din vestibul dotat cu un cuier si spatiu pentru depozitarea incaltamintei, living, doua dormitoare si baie.

Vestibulul comunica direct cu livingul. Livingul este dotat cu o canapea si doua fotolii de culoare albastra, o masuta asezata in fata canapelei pe care se afla decoratiuni florale, o masuta speciala pe care se afla televizorul si o masa pentru 6 persoane cu scaune.

Primul dormitor este dotat cu doua paturi de o persoana distantate prin intermediul unei noptiere pe care se afla veioza si telefonul. In partea stanga a paturilor se afla sifonieruliar in partea dreapta se afla fereastra cu intratre catre balcon. Langa fereastra se afla un fotoliu si un birou pe care este asezat calculatorul conectat la internet.

Al doilea dormitor este dotat cu un pat matrimonial, o noptiera dispusa la capataiul patului pe care se afla veioza si telefonul. Langa fereastra cu acces catre balcon este asezate doua fotolii. Langa pat se afla sifonierul si minibarul.

Toate camerele sunt vopsite cu lavabila de culoare alba care scoate in evidenta culoarea albastra a covorului asezat pe podelele camerelor. Culoarea alba se regaseste si pe asternuturile paturilor cat si pe perdele care decoreaza ferestrele.

Iluminatul camerelor se face atat natural prin intermediul ferestrelor cat si artificial cu ajutorul spoturilor si veiozelor.

Pardoseala baii este acoperita cu marmura la fel ca si peretii laterali ai baii. Culoarea marmurei este albastra iar tavanul este alb. Pe tavan se afla spoturile pentru iluminat. Baia dispune de cabina de dus, cada cu hidromasaj, chiuveta, wc, oglinda si uscator de par.

Suita :se afla in mansarda hotelului. Este formata din vestibul dotat cu un cuier pentru imbracaminte si incaltaminte, baie si camera propriu-zisa.

Camera este dotata cu un pat matrimonial, o noptiera dispusa la capataiul patului pe care se afla veioza si telefonul. Pe partea stanga a patului se afla vestibulul iar in partea dreapta se afla sifonierul. In capatul opus al camerei, langa fereastra cu acces catre balcon se afla masuta speciala cu televizorul, fotoliul si biroul pe care se afla calculatorul conectat la internet. Minibarul se afla langa sifonier.

Camera este zugravita cu lavabila galbena, culoare care predomina si pe asternuturi, perdele si baie. Pardoseala este acoperita cu un covor de culoare albastra.

Iluminatul camerei se face natural cu ajutorul ferestrelor si artificial prin intermediul spoturilor dispuse pe tavanul camerei si a veiozei.

Baia este dotata cu cada cu hidromasaj, wc, chiuveta, oglinda si uscator de par. Pardoseala este acoperita cu gresie de culoare galbena iar peretii sunt acoperiti cu faiainta de dimensiuni mari. Peretii sunt acoperiti pana in tavan unde se afla spoturile pentru iluminat.

Hotelul dispune de paturi suplimentare(pliante, canapele sau paturi individuale) pentru a fi inchiriate peste capacitatea normala a camerei la cererea turistilor din camera si in masura in care suprafata acesteia permite amplasarea lor. Cu exceptia canapelelor amplasate in camerele cu suprafata excedentara, paturile suplimentare se depoziteaza in afara spatiului de cazare dupa plecarea turistului care le-a solicitat.

Fiecare client beneficiaza de room-service si de alte servicii de calitate contracost.

Serviciile oferite gratuit sunt :

Receptie 24h

Apel de dimineata

Pastrarea si transportul bagajelor

Seif

Parcare acoperita, pazita 24h

Transmitere de mesaje

Informatii culturale si artistice

Rezervare de bilete

Ziare

Apelare taxi

Asistenta medicala 24h

Aer conditionat cu climatizare in fiecare camera

Incalzire centala

Servicii optionale:

Room-service

Telefon

Fax

Internet

Spalatorie

Curatatorie

Calcatorie

Schimb valutar

Tarife 2007

room-service= in functie de consumatie

telefon si fax= in functie de utilizare

spalatorie= in functie de material si de felul procesului de spalare

curatatorie= in functie de material si de felul procesului de curatare

calcacatorie= in functie de material

internet= in functie de utilizare

Cazare:

Perioada 28.02.2006 - 31.10.2006

Duminica - Joi:

Camera single= 200 lei/persoana

Camera double= 200 lei/camera

Camera double cu pat matrimonial= 250 lei/camera

Apartament= 250 lei/camera

Suite= 320 lei/camera

Vineri - Sambata:

Camera single= 210 lei/persoana

Camera double= 210 lei/camera

Camera double cu pat matrimonial= 260 lei/camera

Apartament= 260 lei/camera

Suite= 330 lei/camera

Perioada 31.10.2006 - 28.02.2007

Duminica - Joi:

Camera single= 215 lei/persoana

Camera double= 215 lei/camera

Camera double cu pat matrimonial= 270 lei/camera

Apartament= 270 lei/camera

Suite= 350 lei/camera

Vineri - Sambata:

Camera single= 220 lei/persoana

Camera double= 220 lei/camera

Camera double cu pat matrimonial= 275 lei/camera

Apartament= 275 lei/camera

Suite= 360 lei/camera

Oferta de servicii este valabila atat clientilor hotelului cat si a altor turisti cazati la alte hoteluri, dar care vin sa beneficieze de anumite servicii contracost.

2.2. Holul de intrare

Holul de intrare este decorat cu rafinament: o canapea tapitata de culoare visinie. Holul de intrare face legatura cu sala de asteptare si cu restaurantul. Peretii acestuia sunt vopsiti cu lavabila de culoare crem. In fata canapelei este asezata o masuta joasa cu geam de sticla pe care se afla plante ornamentale iar pe peretele din fata canapelei este expus un tablou. Pardoseala din holul de intrare si sala de asteptare este acoperita cu marmura de culoare crem. Iluminatul este realizat cu ajutorul spoturilor electrice dar si natural prin intermediul ferestrelor gigantice.

In cadrul diviziei cazare, mai multe departamente si sectiuni sunt implicate in inchirierea camerelor. Aceste departamente sunt: front - desk -ul, de etaj, rezervari, concierge. Divizia cazare este compusa din doua departamente principale: departamentul front - office si departamentul de etaj.

Departamentul front - office este departamentul cel mai vizibil din hotel. Punctul de focalizare al activitatii in interiorul departamentului front - office este desk-ul receptiei.

Lungimea intregului front - desk este de 3 m. Desk-ul receptiei cuprinde urmatoarele sectoare: casierie, corespondenta si informatie, luarea in evidenta si atribuirea camerelor.

Serviciul front - office apartine compartimentului concierge, a carui functie principala este cea de lucrator concierge. El sta la dispozitia clientului in tot timpul cuprins intre momentul in care acestuia i-a fost atribuita o camera de catre receptie si momentul in care achita nota de plata la caserie. Acesta gestioneaza cheile spatiilor de cazare, prin predarea si primirea lor zilnica si supravegherea ocuparii spatiilor. El efecueaza servicii suplimentare specifice sectorului de receptie: furnizarea de informatii, transmiterea de informatii, sortarea si distribuirea corespondentei, rezervarea de mese la restaurante, de bilete la mijloacele de transport in comun, etc. Acesta coordoneaza activitatiile "serviciului de hol" prin supervizarea directa a "personalului in uniforma"(bagajist, curier, liftier). Lucratorul concierge supravegheaza circulatia persoanelor in hotel, prin identificarea clientilor, a vizitatorilor si a celor care nu fac parte din aceste doua categorii, pentru a asigura securitatea clientilor.

Amplasarea panoului pentru chei este in plan inclinat, la nivelul blatului desk-ului, ascuns vederii, cu aranjarea ferita a corespondentei si a mesajelor. Se va pastra intotdeauna discretia cu privire la prezenta clientului in camera si cu corespondenta sosita si evitand furturile din camera.

Alaturi de concierge, din serviciul front - office fac parte si biroul rezervari si receptia.

Biroul rezervari prelueaza cererile individuale de rezervare, precum si inregistrarea tuturor comenzilor, fie ele individuale sau de grup. Activitatile specifice sunt promovarea si vanzarea camerelor si a celorlalte servicii oferite; intocmirea documentelor de rezervare; gestiunea rezervarilor; intocmirea si urmarirea delurarii lucratorii de corespondenta specifice; transmiterea situatiei rezervarilor si a listei sosirilor la receptie.

Biroul rezervari se afla in spatele receptiei. Receptia trebuie sa urmareasca in orice moment situatia camerelor.

Activitatile specifice receptiei sunt: pregatirea primirii clientilor, atribiurea camerei, stabilirea tarifului, vanzarea/inchirierea camerei, completarea documentelor specifice, inregistrarea clientului, deschiderea contului si stabilirea modalitatilor de plata, inregistrarea defectiunillor si remedierea acestora, schimbarea si modificarea tarifului.

2.3. Serviciul de etaj

Intretinerea camerelor este esentiala, fiecare camera trebuie sa creeze atmosfera unei locuinte ingrijite, sa aiba un aspect nou si sa creeze impresia nu a mai stat nimeni.

Igiena este una dintre cele mai importante obiective ale hotelului. Curatenia se executa zilnic si ori de cate ori este nevoie, grupurile sanitare ale camerelor sun zilnic dezinfectate iar lenjeria se schimba la doua zile si prosoapele zilnic.

Corpul de cazare cuprinde: holurile de etaj prevazute cu fotolii si masute joase, culoarele, oficiile de etaj, oficiul room - service si spatiile de cazare cu acces la culoar.

Serviciul de etaj desfasoara activitati de intretinere, amenajare si curatenie zilnica a spatiilor de folosinta individuala si comuna. Toate serviciile sunt asigurate de un personal specializat, functia specifica serviciului de etaj fiind aceea de camerista.

Functiile serviciului de etaj sunt: guvernanta, camerista, menajera, sef serviciu tehnic si lucrator intretinere. Fiecare dintre aceste functii au diferite atributii dupa cum urmeaza:

Guvenanta de etaj are urmatoarele sarcini: deschiderea oficiilor, organizarea muncii cameristelor, distribuirea cheilor, controlul camerelor libere, al spatiilor de uz intern, al camerelor aranjate, de inventar si al lenjeriei si produselor de primire, semnalarea camerelor aranjate la receptie, contractarea serviciului tehnic, insemnarile pentru guvernanta din cealalta tura, controlul curateniei carucioarelor si oficilor, la nevoie aranjeaza camerele, inchiderea camerelor si asigurarea formarii lucratorilor.

Camerista are urmatoarele obligatii: prezenta la guvernanta de etaj, primirea sarcinilor, controlul camerelor libere si raportarea acestora, aranjeaza camerele, curata grupurile sanitare, trimite lenjeria clientilor, curata culorele si oficiul, pregateste caruciorul, urmeaza strict programul de lucru

Menajera are indeletnicirile: prezenta la guvernata de etaj, deschiderea oficilor, organizarea muncii echipierilor, controlul spatiilor comune si al spatiilor de uz intern, contactul cu receptia si cu serviciul tehnic, programarea curateniei, inventarele, caietul de sarcini, reglementeaza poblemele, inlocuieste guvernanta de etaj.

Echipierul de curatenie are urmatoarele atributii: prezenta obligatorie, curata mezaninul, scara si usile cu geam, scrumuierile, holurile de primire si subsolul, mochetele, grupurile sanitare comune, lenjeria, vestiarele, parcarea si birourile.

CAPITOLUL III

3.1. Programul turistic

Agentia de turism "S.C. SOREL TOUR IMPEX S.R.L." cu sediul in Bucuresti, pe strada Stefan Cel Mare, nr 34, nr. Tel 021/210.20.16 , ofera turistilor un sejur de 4 zile in Brasov

Grupul este format din 10 turisti cu varsta cuprinsa intre 19-25 de ani

Perioada de desfasurare: 11 octombrie-14 octombrie 2006

Insotitor: Apetroaei Ramona

Itinerariu: Bucuresti-Brasov / Brasov-Bucuresti

Servicii asigurate: -transportul cu microbuzul



-cazare la Hotel Claudiu

-masa

- agrement

Servicii incluse:-intrari la manastiri si muzee

Obiective turistice: Castelul Bran, Cetatea Rasnov, Piata Sfatului, Muzeul de Istorie, Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica catolica Sf. Petru si Pavel, Muzeul Etnografic, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft, Cetatea Brasovului, Cetatea Fagarasului, Manastirea Sambata, Bastionul Postavarilor, Tampa, Prima Scoala Romaneasca, Biserica Sf. Nicolae, Poarta Schei, Strada Sforii, Biserica Neagra

Derularea programului turistic:

ZIUA I : 11 octombrie

Ora 12:00- sosirea in Brasov

Ora 12:30-cazare la Hotel Claudiu

Ora 13:30-servirea pranzului la restaurantul hotelului Claudiu

-program liber

Ora 15:00-plimbare pe Strada Republicii

-relaxare in Piata Sfatului

-vizitarea Muzeului de Istorie, Biserica Adormirii Maicii Domnului

-vizitarea Bisericii catolice Sf. Petru si Pavel, Muzeului Etnografic

-relaxare in Parcul Titulescu

Ora 20:00-cina la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 21:00-program liber

ZIUA II : 12 octombrie

Ora 08:30-micul dejun la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 09:30-plecare spre orasul Rasnov

-vizitarea Cetatii Rasnov

Ora 12:00-plecarea catre Bran

-vizitarea Castelului Bran

Ora 13:30-dejun la restaurantul "Andra" din Bran

Ora15:30-intoarcerea spre Brasov

Ora16:30-sosirea la Hotel Claudiu

Ora 17:00-visitarea Bastionului Graft, Turnul Alb, Turnul Negru, Cetatea Brasov

Ora 20:00-cina la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 21:00-spectacol la Teatrul Dramatic

Ora 23:00-program liber

ZIUA III : 13 octombrie

Ora 08:30-micul-dejun la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 09:30-plecarea catre Fagaras

-vizitarea Cetatii Fagarasului

Ora 13:00-vizitarea Manastirii Sambata

Ora 13:30-servirea pranzului la manastire

Ora 15:00-intoarcerea spre Brasov

Ora 17:00-sosirea la Hotel Claudiu

-program liber

Ora 18:00-vizitarea Bastionului Postavarilor

-urcarea cu telecabina pe Tampa

Ora 19:30-coborarea cu telecabina

Ora 20:00-cina la restaurantul "Butoiul Sasului"

Ora 21:30-intoarcerea la Hotel Claudiu

-program liber

ZIUA IV : 14 octombrie

Ora 08:30-micul dejun la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 09:30-vizitarea Prime Scoli Romanesti, Biserica Sf Nicolae, Poarta Schei

-trecere prin Strada Sforii

-vizitarea Bisericii Negre

Ora 13:30-dejunul la restaurantul hotelului Claudiu

Ora 14:30-plecarea spre Bucuresti

-popas la Sinaia la terasa "Izvorul Rece"

Ora 16:00-plecarea spre Gara de Nord Bucuresti

Ora 18:00-sosirea in Gara de Nord

3.2. Analiza de pret

1.Cazarea

Cazare pentru o noapte la Hotel Claudiu= 215 lei/persoana

Cazare pentru 3 nopti la Hotel Claudiu= 645 lei/persoana

Total cazare=10 x 645= 6450 lei/grup

2.Alimentatia

ZIUA I-Dejun la restaurantul hotelului Claudiu= 30 lei/persoana

-Cina la restaurantul hotelului Claudiu= 40 lei/peroana

Total ziua 1= 10 x 70= 700 lei/grup

ZIUA II-Mic-dejun la restaurantul hotelului Claudiu= 15 lei/persoana

-Dejun la restaurant "Andra" = 40 lei/persoana

-Cina la restaurantul hotelului Claudiu= 40 lei/persoana

Total ziua 2 = 10 x 95= 950 lei/grup

ZIUA III-Mic-dejun la restaurantul hotelului Claudiu= 15 lei/persoana

-Dejun la Manastirea Sambata= 10 lei/persoana

-Cina la restaurant "Butoiul Sasului"= 45 lei/persoana

Total ziua 3 = 10 x 70= 700 lei/grup

ZIUA IV-Mic-dejun la restaurantul hotelului Claudiu= 15 lei/persoana

-Dejun la restaurantul hotelului Claudiu= 30 lei/persoana

Total ziua 4 = 10 x 45= 450 lei/grup

Total alimentatie= 70+95+70+45= 280 lei/persoana

Total alimentatie=10 x 280= 2800 lei/grup

3.Transport

Ruta: Bucuresti-Brasov : 180 km

Ruta: Brasov-Rasnov : 16 km

Ruta: Rasnov-Bran : 10 km

Ruta: Bran-Brasov : 26 km

Ruta: Brasov-Fagaras : 66 km

Ruta: Fagaras-Brasov : 66 km

Ruta: Brasov-Bucuresti : 180 km

Total km parcursi=544 km

Cost km=1 leu/km

Total cost transport= 1 x 544=544 lei/grup

Total cost transport= 544 : 10= 54,4 lei/persoana

4. Cheltuieli cu personalul

-sofer: diurna= 20 lei/zi

cazarea= 10 lei/zi

-ghid turistic: diurna= 30 lei/zi

cazarea= 10 lei/zi

Total cheltuieli cu personalul= 70 lei/zi

Total cheltuieli cu personalul= 4 x 70= 280 lei/grup

Total cheltuieli cu personalul= 280 : 10= 28 lei/persoana

5. Cheltuieli culturale

-vizitarea Muzeului de Istorie = 5 lei/persoana

-vizitarea Muzeului Etnografic = 5 lei/persoana

-vizitarea Cetatii Rasnov = 10 lei/persoana

-vizitarea Castelului Bran = 15 lei/persoana

-vizitarea Bastionului Graft = 3 lei/persoana

-spectacol la Teatrul Dramatic = 5 lei/persoana

-vizitarea Cetatii Fagaras = 10 lei/persoana

-vizitarea Bastionului Postavarilor = 4 lei/persoana

-telecabina = 7 lei/persoana

-vizitarea Primei Scoli Romanesti = 3 lei/persoana

-vizitarea Bisericii Negre = 10 lei/persoana

Total cheltuieli culturale= 77 lei/persoana

Total cheltuieli culturale= 770 lei/grup

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE = 10.844 LEI/GRUP

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE = 1.084,4 LEI/PERSOANA

La care se adauga:

Asigurarea medicala(3%) 3% X 10.844= 325,32 lei/grup

3% X 1.084,4= 32,532 lei/persoana

Comisionul agentiei(10%) 10% X 10.844= 1084,4 lei/grup

10% X 1.084,4= 108,44 lei/persoana

T.V.A.(19%) 19% X 10.844= 2060,36 lei/grup

19% X 1.084,4= 206,036 lei/persoana

TOTAL CHELTUIELI = 10.844+325,32+1.084,4+2060,36= 14.314,08 LEI/GRUP

TOTAL CHELTUIELI = 1.431,4 LEI/PERSOANA

CAPITOLUL IV

4.1. Descrierea zonei si amplasarea restaurantului

Legatura dintre intrare si hotel se face prin intermediul holului de intrare care este decorat cu o canapea visinie si masuta scunda asezata in fata canapelei. Ajuns in sala de asteptare, turistul poate obseva receptia care este in partea stanga, in fata se afla scarile si liftul iar in partea dreapta este intrarea in restaurant.

Holul de intrare este amenajat cu doua fotolii si o canapea tapitata de culoare rosie, culoare ce intra in contrast cu culoarea peretiilor laterali si anume albastru. In jurul canapelei sunt dispuse cele doua fotolii iar in fata acesteia este asezata o masuta pe care se afla plante decorative. Pe peretele deasupra canapelei eset situata o oglinda de dimensiuni mari.

In partea dreapta a holului de intrare este prevazuta garderoba si grupul sanitar, proiectat la capacitatea numarului de locuri din salonul de consumatie, compartimentat pe sexe si intretinut in permanenta conform normelor igienico-sanitare. Garderoba dispune de o capacitate de 100 de cuiere, peretii acesteia sunt acoperiti cu lavabila de culoare alba si exista mereu o persoana care se ocupa cu pleluarea si predarea hainelor.

Intr-o ambianta deosebita, restaurantul hotelului ofera clientilor delicii culinare cu specific pescaresc.

4.2. Organizarea spatiilor de productie

Caracteristica functionarii acestor unitati de productie consta in activitatea de transformare a materiilor prime alimentare in produse finite culinare, de cofetarie-patiserie, aplicand diferite procedee tehnologice, conform retetelor stabilite si desfacerea produselor finite prin unitati sau sectii de servire.

Aceste unitati de productie sunt organizate dupa toate regulile de amplasare si sunt dotate corespunzator pentru productivitatea muncii, cu utilaje mecanice, termice, frigorifice, vesela si obiecte de inventar, in conformitate cu procesul de productie al profilului de unitate si a normelor igienico-sanitare si de protectia muncii.

Bucataria centrala pregateste preparate la comanda sau meniuri complete. Sectia bucatarie, fiind in relatii directe cu personalul de servire a caror servicii sunt in relatii directe cu consumatorii,contribuie la o diversificare specifica a preparatelor culinare in functie de preferintele consumatorilor.

Laboratorul de cofetarie-patiserie-inghetata este o unitate care functioneaza independent. Activitatea de productie consta in realizarea produselor de cofetarie si patiserie compartimentata pe un flux tehnologic, de primirea si depozitarea materiilor prime corespunzator normelor de igiena, spatiu pentru prelucrarea semipreparatelor la rece si la cald, spatiu pentru asamblarea produselor la rece, spatiu pentru pastrarea si expedierea produselor finite.

Pentru functionarea in conditii optime de igiena si ergonomie, activitatea in bucatarie cu o pondere in productia culinara, este asigurata o compartimentare si dotare corespunzatoare pe intregul flux:

Dependinta pentru primirea si pastrarea alimentelor generale: paste fainoase, orez, faina, malai, zahar, condimente, stimulente, arome, conserve etc. Pavimentul este placat cu gresie si acoperit cu gratare din lemn, pentru o ventilatie naturala a alimentelor depozitate in saci sau lazi. Peretii sunt faiantati pana la circa 1.70 si restul vopsit in alb. Este dotata cu lazi speciale(1,2,3 cuve) din lemn cu capac pentru alimentele patrate in vrac, necesare in consumul zilei si rafturi specile din lemn pentru pastrarea alimentelor ambalate

Carmangeria pentru primirea, pastrarea si prelucrarea carnii: acesta dependinta este dotata cu spatii frigorifice, de refrigerare si congelare a carnii precum si spatiul special de prelucrare al carnii(transare, dezosare, fasonare, portionare), dotata cu mese de lucru din inox, butuc din lemn pentru transat/portionat, spalator, masina pentru tocat, malaxor pentru omogenizat compozitie, robot pentru tras mici si carnati, robot generalcu mai multe operatii tehnologice, ustensile si vesela speciale de lucru(cutite, satar,fierastrau oase etc.)

Dependinta pentru primirea, pastrarea si prelucrarea legumelor si fructelor: aceasta dependinta se compartimenteaza pentru pastrarea legumelor proaspete in cantitati necesare atat pentru consumul zilnic cat si pentru preparatele zilei. Dependinta este prevazuta cu spalator(bazin cu 2 cuve) pentru spalarea legumelor, masina de curatat cartofi. Pavimentul este mozaicat si prevazut cu canalizare de scurgere si gratar de lemn langa masina de curatat cartofi. Dependinta mai este prevazuta cu ustensile de taiat, curatat si scobit legume.

Dependinta pentru primirea, pastrarea si prelucrarea pestelui: este prevazuta cu spatiu frigorific de pastrare si de congelare a pestelui, dotat cu mese de lucru de inox, plansete din lemn, ustensile speciale de curatat peste, cutite pentru eviscerare, portionare si spalator cu 2 cuve, vesela specifica pentru pestele prelucrat

Dependinta pentru primirea si pastrarea produselor lactate si branzeturi: dotata cu instalatie frigorifica pentru pastrare

Dependinta pentru tehnologie culinara la rece: aceasta dependinta este amplasata in apropierea celorlalte dependinte si bucataria propriu-zisa la cald. In acest spatiu, sunt asamblate alimentele prelucrate in prealabil, pentru sortimentul de preparate reci, sosuri reci si salate, corespunzator retetelor de prelucrare tehnologica a produselor finite, fiind dotata cu ustensile de lucru, vesela si montarea preparatelor pentru servire

Dependinta pentru igienizarea si pastrarea veselei si ustensilelor de bucatarie: acest spatiu este amplasat la indemana bucatariei reci si bucataria calda. Este dotat cu toate obiectele din grupa vesela si ustensile, necesare in procesele tehnologice la rece si in procesul termic, prevazuta cu rafturi in care se aseaza vesela si ustensilele compartimentate pe forme, dimensiuni si folosinta. Spatiul este prevazut cu bazin si instalatie de apa rece si calda(3 cuve), pentru degresat, spalat si limpezit, gratar din lemn langa bazinul de spalat.

Bucataria propriu-zisa:aceasta corespunde spatiului si dotarii pentru efectuarea tuturor operatiilor de prelucrare tehnologica la cald a sortimentelor de preparate culinare, corespunzator comenziilor primite, portionarea si montarea acestora in vesela corespunzatoare pentru prezentare si servire. Bucataria dispune de o capacitate de 100 de portii.

Pentru functionarea proceselor termice si altor operatii tehnologice, bucataria este dotata astfel:

masina de gatit, cu functionare electrica

tigaie basculanta, de diferite capacitati(20-30-50 L) pentru prajirea preparatelor culinare in baie de ulei, cu functionare electrica

marmita(autoclave), de diferite capacitati(40-60-80-100 L), functioneaza electric asigurand procesul de fierbere a preparatelor culinare lichide( supe, ciorbe) in cantitati mari(comenzi anticipate)

friteuze prevazute cu 2 cuve, cu functionare electrica, necesar in procesul tehnologic de prajire in baie de grasime

rotisor,gratar care functioneaza cu gaze

cuptoare electrice (clasice si cu microunde)

robot universal, malaxor, mixere

vesela si ustensile

4.3. Organizarea spatiilor de servire

Restaurantul aflat in incinta hotelului "Claudiu" dipune de o capacitate de 100 de locuri intr-un singur salon.

Aceasta unitate ofera o gama diversificata de preparate culinare, de cofetarie-patiserie, bauturi aperitive, vinuri selectionate etc. traditionale

Gradul de confort asigurat consumatorilor si regimul de preturi este de categoria I.

Salonul de servire comunica cu intrarea principala a unitatii prin intermediul holului de intrare. Salonul de servire este intimizat prin compartimentare cu moduli de diferite forme, iar peretii laterali ai salonului sunt acoperiti material textil si vopsiti cu culori placute, odihnitoare: combinatie intre galben si alb.

Salonul are forma patrata, mesele cu 4 su cu 6 locuri sund dispuse pe marginea salonului si se distanteaza de cele de 2 persoane prin culoare principale de trecere a consumatorilor, a lucratorilor in procesul servirii cu o distanta de circa 1,50-2 m.



Barul de zi este amplasat la intrarea in salonul de servire pe partea dreapta si pune la dispozitia clientilor o gama variata bauturi. Bauturile sunt asezate pe rafturile amenajate in spatele barului pentru a-l ajuta pe barman sa aibe acces mai usor la ele.

La alegerea mobilierului s-a tinut cont de profilul si gradul de confort, armonizarea cu celelalte elemente constructive si de decorare a saloanelor de servire. Mobilierul este realizat din materiale rezistente care asigura un timp de folosire indelungat, este igienic si usor de intretinut si de exploatat.

Dain grupa mobilierului pentru salile de consumatie fac parte: mesele ,scaunele , canapelele, fotoliile si taburetii.

Mesele de salon sunt confectionate in intregime din material lemnos. Inaltimea meselor din restaurant este de circa 80 de cm.Numarul de mese pentru 6 persoane este de opt la fel si numarul de mese pentru 4 persoane iar numarul celor de doua persoane este de 10.

Scaunele, ca forma si material se armonizeaza cu mesele si au o dimensiune care permite consumatorilor o relaxare in timp ce servesc masa in unitate. Dimensiunile scaunelor cu speteaza sunt: inaltimea blatului fata de pardoseala este de circa 45 cm iar speteaza are o inclinare usoara spre exterior. Tapiteria este realizata din tesaturi textile naturale pentru a se evita incalzirea si transpiratia consumatorilor.

Canapelele si fotoliile, din punct de vedere constructiv si ca dimensiuni, sunt asemanatoare scaunelor tapitate si creaza o ambianta placuta in prezentare. Ca forma, canapelele si fototliile sunt dispuse sub forma de semicerc. In salonul de servire sunt asezate 3 canapele cu fototlii asezate in jurul canapelelor.

Taburetii cu care se doteaza barul de zi sunt confectionati cu schelet din metal, cu tablia din material lemnos. Incaltamintea acestor tabureti este de circa 42 - 45 cm, fara speteaza.

Mesele de serviciu (console) au destinatia in pastrarea rezervei de inventar pentru servire in sectorul fiecarui ospatar: fete de masa, naproane, servete, servetele de hartie, tacamuri, servicii condimente, presaratori, suporturi cu scobitori, liste meniu, etc. Numarul de mese console intr-un salon este in functie de frecventa consumatorilor in unitate, astfel incat ospatarii sa aiba la indemana rezerva de obiecte pentru inlocuirea la masa.

In vederea asigurarii conditiilor necesare servirii consumatorilor, o mare parte din volumul de munca al personalului se realizeaza inainte de inceperea programului de functionare a unitatii de alimentatie.

Pregatirea salonului pentru servire presupune: pregatirea obiectelor de servire necesare transportarii, prezentarii servirii si consumatorii preparatelor si bauturilor, aranjarea salonului pentru primirea si servirea consumatorilor, precum si pregatirea pentru inceperea activitatii de primire si realizarea comenzilor date de consumatori.

4.4. Oferta de preparate si bauturi ale unitatii

Principala forma de prezentare a preparatelor si bauturilor este prezentarea scrisa (meniul).

Listele pentru meniuri (vezi anexa 2) cuprind totalitatea preparatelor si a bauturilor existente in unitate si oferite zilnic. Dau posibilitatea consumatorilor sa-si alcatuiasca un meniu dupa preferintele si gusturile culinare ale consumatorilor.

4.5. Preparatul casei

Crap pescaresc

MATERII PRIME

U/M

CANT. BRUTA: 10 PORTII

- crap fara cap

kg.

- usturoi

Kg.

- ardei gras

Kg.

- pasta de tomate

Kg.

- rosii proaspete

Kg.

Sau

- rosii conserva

Kg.

- cimbru

Kg.

- vin alb de reg. Superior

L

- patrunjel verde

Kg.

- piper

Kg.

-sare

Kg.

- ulei

l.

Valoarea nutritiva= 93.67/portia (kcal)

PROCES TEHNOLOGIC:

Operatii pregatitoare:

Crapul se curata, se spala, se portioneaza in 10 bucati si se sareaza. Ardeiul gras se curata, se spala si se taie fasii. Rosiile proaspete se spala, se oparesc, se decojesc si se taie felii. Pasta de tomate se dilueaza in 50 ml. apa. Usturoiul si patrunjelul verde se curata, se spala si se taie marunt.

Tehnica de preparare:

Bucatile de crap se aseaza intr-o tava cu 100 ml. ulei, cimbru si jumatate din cantitatea de piper, se introduc in cuptor si se frig. Se adauga ardei gras, 50 g. ulei, rosii, pasta de tomate, usturoi, piper si se introduce tava din nou incuptor inca 30 minute. Spre sfarsitulfierberii se adauga vin.

Mod de prezentare:

Preparatul se prezinta pe platou sau farfurie, cu patrunjel verde deasupra. Se serveste cald sau rece.

INTOCMIREA MENIULUI PENTRU O ZI

Mic - dejun:

Omleta cu sunca

Rosii (50g.)

Ceai cu lamaie

Unt (20g.)

Gem de visine (50g.)

Paine alba (120g.)

Dejun

4.6. Mise-en-place -ul dejunului in care s-a introdus preparatul casei

Farfuria pentru gustare rece se aseaza fie cu anticipatie pe farfuria suport, cand gustarea se serveste la platou, fie prin montare de la bucatarie in farfurie la masa. Pentru gustarile calde, montate la platou, farfuriile calde se aduc la masa odata cu preparatul.

In dreapta farfuriilor se aranjeaza in urmatoarea succesiune: cutitul de peste, cutitul de gustare, cu o distanta intre ele de circa 2 cm, manerele de la marginea tabliei are o distanta de 2 - 3 cm, in linie dreapta sau diagonala.

Furculitele se aseaza pe partea stanga, in aceeasi succesiune si forma.

Tacamul pentru desert: cutitul se aseaza in fata farfuriilor, cu manerul in dreapta, taisul lamei spre farfurie, la marginea acesteia, furculita in continuare, cu codita spre stanga, furchetii spre dreapta, orientati in sus. Lingurita se aseaza in continuarea furculitei cu codita spre dreapta, causul orientat in sus spre stanga.

Toate piesele se vor aseza intr-o perfecta simetrie in fata emblemei, cu o distanta intre ele de 2 cm.

Paharele se aseaza in diagonala, in fata tacamurilor pentru desert, in urmatoarea succesiune: paharul aperitiv, paharul pentru vin rosu, paharul pentru vin alb si paharul de apa minerala.

Produsele de panificatie se vor aseza separat pentru fiecare consumator, pe suport de farfurioara, in partea stanga a furculitelor, la mijlocul acestora, distantate la circa 2 cm. Servetul din panza este prezentat in forma de triunghi in fata suportului de paine. La servirea primei etape din meniu, servetul se desfasoara de catre consumator pentru folosire.

Salatiera si osiera se adug si se aseaza la masa odata cu debarasarea veselei folosite anterior si se aseaza in fata furculitelor in functie de preparatul adus pe etapele serviciului la masa.

4.7. Servirea preparatului casei

Crapul pescaresc poate fi servit inainte sau dupa preparatele lichide obisnuite.

Dupa debarasarea veselei folosite la servirea preparatelor lichide, se aduc farfuriile intinse calde si se aseaza in locul farfuriilor suport deoarece au aceleasi dimensiuni. Se verifica existenta tacamurilor de peste la fiecare consumator de la masa, se aseaza farfuria pentru oase (osiera) in fata furculitelor, se aduce apoi sosiera cu sosul corespunzator preparatului cu lingura de sos, asezata pe suport de farfurioara la mijlocul mesei sau la unul din colturile libere ale acesteia.

Dupa ce lucratorul a servit preparatele de peste, fiecare consumaor se autoserveste cu sosul respectiv.

Crapul pescaresc se serveste la masa consumatorilor. Preparatul se monteaza de la sectie pe platou, cu o estetica in prezentare cat mai placuta. Garniturile se monteaza pe o parte in lungimea platoului iar transele de peste pe partea cealalta in lungimea platoului.

Ajuns la masa consumatorilor se face prezentarea produsului cu o descriere tehnologica apoi pe partea stanga a fiecarui conumator, cu respectarea prioritatilor la masa, intr-o pozitie aplecata, cu piciorul stang in fata, se efectueaza servirea cu clestele a transei de peste in farfuria aranjata la masa.in parte opusa emblemei iar in partea emblemei se aranjeaza garniturile intr-o forma cat mai estetica.

CAPITOLUL V

PROPUNERI SI CONCLUZII

Cred ca judetul Brasov este un centru turistic important care ar putea oferi noi locuri de munca. Daca ar fi exploatat mai eficient si la adevaratul sau potential, acesta ar ajuta foarte mult la dezvoltarea intregii tari.

Brasovul dispune de un potential remarcabil de dezvoltare turistica datorita elementelor sale de atractivitate cu care este inzestrat si in plus, in viitor se va construi si un aeroport.

Propunerea mea ar fi ca sa se imbunatateasca calitatea serviciilor sa ajunga la nivelul celei europene. O alta propunere ar fi realizarea unor promotii cu o arie larga de raspandire atat in interiorul cat si in exteriorul tarii.

Hotelurile ar trebui sa ia in considerare si satisfacerea nevoilor turistilor de diferite clase sociale, nu numai obtinerea de profit.

BIBLIOGRAFIE

"Arta serviciilor in restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice"-Stere Stavrositu, editura Enciclopedica pentru servicii in turism, 2005

"Ghid profesional in alimentatia publica"-Stere Stavrositu, editura Tehnica, Bucuresti, 1987

"Turism si alimentatie publica"-Baranescu R., editura Didactica si Pedagogica, 1975

"Turismul"-Cosmeanu Ion, editura Economica, 1998

"Hotelul-economie si management"-Nicolae Lupu, editura All

"Principiile operatiunilor de la receptia hotelului"-Florentin Vintila, editura All Beck, 2002

"Tehnologii culinare"-Chirvasuta A. , editura Didactica si Pedagogica, 1980

ANEXE





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 15071
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved