Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

TRANSPORTURILE

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



TRANSPORTURILE

Transporturile | Transporturile feroviare | Transporturile rutiere



Transporturile navale | Transporturile maritime |  Transporturile aeriene si speciale

Transporturile

Transporturile se integreaza in civilizatia contemporana si exprima gradul de dezvoltare economica si sociala a unei zone geografice.

In secolul XX, cand dezvoltarea economica, aflata pe diferite nivele de complexitate, valorifica fara precedent materiile prime, rolul transporturilor a crescut considerabil. Prin intermediul lor se fac schimburi permanente de materii prime, produse si bunuri in general, intre diversele zone ale unei tari, intre tari aflate pe acelasi continent sau la mari distante pe alte continente. Tot caile de comunicatii sunt cele care asigura deplasarea oamenilor intre locuinta si locul de munca, in zonele de recreere, in scopuri turistice etc.

Mediul in care sunt amplasate caile de comunicatii (trasee special amenajate sau construite, destinate practicarii unui anumit tip de transport) a determinat si diferentierea transporturilor in: terestre, navale, aeriene si speciale (categorie in care intra transporturile urbane, conductele, liniile de inalta tensiune, telecomunicatiile si comunicatiile spatiale).

In domeniul transporturilor terestre sunt incluse caile ferate, caile rutiere, conductele, transporturile urbane etc., iar in cele navale - transporturile navale interioare (fluviale, pe canale si lacustre) si transporturile navale maritime.

Transporturile feroviare

Concurate de transporturile navale, rutiere si aeriene, cele feroviare si-au mentinut importanta in multe tari ale lumii, datorita unor avantaje deosebite: capacitate, viteza, siguranta in exploatare. Astfel, daca la transportul de calatori se inregistreaza, in general, scaderi, la cel de marfuri, mai ales al celor voluminoase (minereuri, carbuni etc.) se mentin cote ridicate.

In ultimele decenii s-a extins reteaua de cai ferate in tarile Europei Centrale si de Est, in China, Asia de Sud si de Sud-Est (India, China, Vietnam, Malaysia), in Asia de Sud-Vest (Turcia, Iran), America Latina (Mexic, Argentina, Brazilia), Australia si Africa (Gabon, Nigeria, Angola, R.D. Congo). Au fost construite multe linii in zone greu accesibile, altele s-au dublat, au fost electrificate, s-a modernizat materialul rulant (locomotive Diesel si electrice etc.).

Dupa anul 1900 caile ferate continua sa se extinda, sa strabata noi teritorii, astfel ca in anul 1934 ajunsesera la 1 317 000 km, in 1981 la 1 550 000 km, iar in prezent la 1 600 000 km.

La nivel mondial, in repartitia geografica a retelei de cai ferate, se observa o distributie inegala, ca o reflectare a nivelului de dezvoltare economica: o concentrare a acestora in America de Nord si Centrala (489 000 km) si in Europa, inclusiv C.S.I. (396 000 km), dupa care urmeaza Asia, America de Sud, Africa si Australia.

Tarile cu mari suprafete dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile, dar cu densitati reduse. De exemplu, S.U.A., tara aflata pe primul loc in lume in privinta lungimii retelei de cale ferata, utilizeaza in mai mica masura aceasta cale de transport; din totalul marfurilor transportate, pe calea ferata au fost traficate in proportie de 39%, iar din numarul calatorilor numai 0,7%. Noduri feroviare cu un trafic deosebit sunt: Chicago, New York, Salt Lake City, San Francisco s.a.

Dupa intensitatea traficului de calatori si marfuri se diferentiaza

a) Cai ferate magistrale cu o importanta deosebita pentru circulatia nationala si internationala. In aceasta categorie sunt incluse caile ferate care asigura legaturi intre mai multe tari sau continente. Magistrala feroviara de cele mai mari dimensiuni este Transsiberianul, de 9 302 km, construit in perioada 1891-1900, pe directia Moscova - Celeabinsk - Krasnoiarsk - Irkutsk - Habarovsk -Vladivostok, cale ferata dubla si electrificata pe tot traseul, cu mai multe variante; din aceasta categorie mai fac parte si rutele feroviare Bucuresti-Budapesta-Berlin (Balt Orient Expres); Sofia-Bucuresti-Chisinau-Moscova (Danubius Expres); Transaustralianul (Perth-Melbourne-Sydney); Transandinul (Buenos Aires-Mendoza-Valparaso); magistrala transafricana din zona ecuatoriala (Lagos-Mombasa), care leaga 6 tari si 5 capitale, de 6 530 km lungime etc.

b) Cai ferate de importanta nationala, prin care se asigura legatura intre marile regiuni industriale si centre economice de importanta deosebita etc. Exemplele de acest fel sunt si mai numeroase: Bucuresti-Ploiesti-Brasov; Bucuresti-Craiova-Timisoara; Madrid-Valencia; Moscova-Sankt Petersburg; Kln-Dsseldorf-Duisburg s.a.

In Franta a continuat construirea cailor ferate de mare viteza (TGV), inaugurate in 1981 pe distanta Paris-Lyon (409 km), parcursa in 2 ore si 20 de minute, cunoscuta si sub numele de TGV - Sud-Est; a fost extins in nord, pe directia Paris-Amiens-Lille; apoi Lyon-Avignon-Marsilia s.a. Trenurile de mare viteza vor functiona si in Coreea de Sud (Seoul-Pussan, 432 km), un prim tronson functional in 1999 si in totalitate in 2001. Dupa aceste tari, TGV - ul va functiona si in Spania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, China (Beijing-Shanghai 1 350 km), Australia (Canberra-Sydney 250 Km).

In Japonia, o cale ferata de mare viteza, denumita pe primul tronson 'Tokkaido', functionala din 1964, de 515 km lungime, leaga Tokyo-Nagoya-Osaka, cu un tren care circula cu 220 km/h; al doilea tronson Osaka-Okayama, 160 km lungime, din 1972; al treilea intre Okayama-insulele Kyushu, 392 km, din 1975. In aceasta tara s-au realizat deja trasee cu viteze superioare (270 km/h, intre Omya si Morioka).

Linii de cale ferata de mare viteza au fost construite si in Germania (Hanovra-Wrzburg; Mannheim-Stuttgart).

In America de Nord, magistralele feroviare construite pe teritoriul S.U.A. strabat tara de la est la vest, de la orasele-porturi la Oceanul Atlantic la cele asezate la Oceanul Pacific, fiind in acelasi timp cai ferate nationale, dar si transcontinentale. Cele mai importante sunt: magistrala New York-Indianapolis-St.Louis-Amarillo-Los Angeles, in lungime de 6 350 km; magistrala Boston-Cleveland-Chicago-Minneapolis-Seattle, in lungime de

6 000 km; magistrala Jacksonville-New Orleans-El Paso-Phoenix-Los Angeles, prin sudul S.U.A., din Florida in California, de 5 800 km s.a.

c) Cai ferate secundare construite de regula pentru a deservi mari obiective industriale, sau ca linii de 'centura' ale marilor aglomeratii urbane.

Adeseori reteaua cailor ferate strabate masive muntoase, fluvii, lacuri, stramtori maritime etc. prin tunele. Cele mai multe dintre ele se gasesc in statele alpine din Europa, apoi in Japonia, S.U.A., in zona Muntilor Anzi si in Noua Zeelanda.

Tabelul nr. 1

Tuneluri feroviare de mari dimensiuni

Denumirea

Anul intrarii in functiune

Lungimea

(in m)

Seikan (Japonia)

Eurotunel (Franta-Marea Britanie)

Simplon (Elvetia-Italia)

Apenini (Italia)

Saint-Gothard (Elvetia)

Prin lucrarile dificile si costisitoare au fost trasate cai ferate in zone montane de mare altitudine, in Muntii Anzi, in Muntii Alpi etc.

Tabelul nr. 2

Cai ferate construite la mare altitudine

Statii limita

Tara

Altitudinea

maxima (m

Lima - Oroya

Peru

Rio Mulatos - Potos

Bolivia

Arica - La Paz

Chile - Bolivia

Arequipa - Puno

Peru

Pikes - Peak

S.U.A.

Eurotunelul, construit intre Franta si Marea Britanie (Coquelles, langa Frethun si Cheriton langa Folkestone), inaugurat la 6 mai 1994, dar intrat in exploatare in 1995, va capta 22% din actualul trafic, foarte intens, peste Marea Manecii. Tunelul are o lungime de 51,5 km, este parcurs de un tren cu 28 de vagoane (pe care sunt imbarcate camioanele), care parcurge distanta in circa 35 de minute in regim de mare viteza, cu 160 km/h.

Pe caile ferate, curentii de transport de marfuri sunt orientati mai ales pe liniile magistrale cu caracter national si international si pe magistralele transcontinentale. Un volum mare de marfuri se inregistreaza in C.S.I. (2 000 mil.t/km), S.U.A. (1 600 mil.t/km), Marea Britanie (100 mil.t/km), Italia (100 mil.t/km), apoi in China, Canada, Germania, Polonia, Franta, India etc.

Transporturile de pasageri pe calea ferata sunt importante pentru unele tari cum sunt C.S.I., Japonia, India, China, Franta, Italia, Germania.

In Romania primele cai ferate s-au construit pe traseele Oravita-Bazias (1856), Jimbolia-Timisoara (1857), Constanta-Cernavoda (1860), Oravita-Anina (1863), Bucuresti-Giurgiu (1869), Burdujeni-Roman (1869) si Pascani-Iasi (1870).

Reteaua feroviara are o lungime de 11 300 km, din care 33% este electrificata. In tara noastra exista o linie ingusta, electrificata in anul 1922 (Arad-Pancota), iar prima linie ferata cu ecartament normal a fost Campina-Brasov, inaugurata in anul 1965. Densitatea retelei de cai ferate este de 48,1 km la 1 000 km2. Linii de ferry-boat se afla intre Calafat si Vidin (Bulgaria) si Constanta-Istanbul (Turcia).

Cel mai lung tunel de cale ferata se afla pe linia miniera Ostra-Lesu Ursului (6 000 m), urmat de Teliu (4 375 m), pe linia Brasov-Intorsura Buzaului, Talasmani (3 330 m) pe traseul Galati-Barlad, Romuli-Maramures (2 388 m), intre Salva-Viseu s.a.

Volumul marfurilor transportate pe caile ferate romane a fost, in 1994, de 300 mil.t, iar numarul pasagerilor de 206 milioane, mai scazut cu 3,6% fata de cel inregistrat in 1993.

Transporturile rutiere

Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata in comparatie cu cele feroviare.

In anul 1994 lungimea totala a drumurilor modernizate ajunsese la peste 15 milioane km, iar a autostrazilor la peste 85 000 km. In privinta densitatii, cele mai mari valori le inregistreaza tarile europene: Germania, Franta, Marea Britanie.

Pentru a inlesni legaturile rutiere au fost construite mari poduri si poduri suspendate, tuneluri pe uscat si in zonele submarine, multe trasee fiind in zonele muntoase la mari altitudini (5 330 m in Tibet, 4 800 m in Muntii Anzi, 2 770 m in Muntii Alpi), trecand adeseori prin pasuri de mare altitudine: Tangla (4 992 m), Oroya (4 770 m),  continuate cu serpentine s-au construit tuneluri rutiere.

Tabelul nr. 4

Tuneluri rutiere de mari dimensiuni

Denumirea

Data intrarii

in functiune

Lungimea in m

Saint-Gothard (Elvetia)

Tirol (Austria-Elvetia)

Frejus (Franta-Italia)

Mont Blanc (Franta-Italia)

Transandin (Chile)

Grand Saint-Bernard (Italia-Elvetia)

In functie de destinatia traficului, caile rutiere se pot clasifica in: autostrazi, sosele continentale si transcontinentale, drumuri nationale, drumuri regionale si drumuri de interes local. America de Nord, in special S.U.A. si Canada, detine cea mai mare retea de autostrazi, urmata de Europa (cu Germania, Franta, Marea Britanie si Italia).

In Asia, cele mai multe autostrazi sunt in Japonia, dar si in Arabia Saudita (Jiddah-Mecca), Iraq (Bagdad-Kirkuk). Pe continentul african soselele modernizate se afla in zonele marginale, la Atlantic, Oceanul Indian sau la Marea Mediterana. In Australia, o autostrada uneste orasele Perth si Melbourne, iar in partea centrala a tarii Darwin cu Adelaide.

Soseaua cea mai lunga din lume, de circa 15 000 km, numita si 'Panamericana', se afla pe continentele americane. In componenta ei intra trei sectoare: Alaska Highway (Fairbanks-Seattle), autostrada Pacifica (Seattle-Tucson) si Carretera Panamericana, care strabate Mexicul, tarile din America Centrala si America de Sud (pana la Puerto Montt, in Chile).

Tabelul nr. 5

Parcul de autovehicule la 1.01.1996

Nr. crt.

Tara

Autovehicule particulare (mil.buc.)

Locuitori / autovehicule particulare

Autovehicule utilitare (mil.buc.)

SUA

Japonia

Germania

Italia

Marea Britanie

Franta

Spania

Canada

Rusia

Brazilia

Sursa: Images conomique du monde, '98

Transporturile rutiere au preluat o mare parte a transportului de marfuri in detrimentul cailor ferate. Astfel, in tarile europene 70% din traficul de marfuri se face pe arterele rutiere. Tarile din Uniunea Europeana au inregistrat un trafic de marfuri de 583 mil.t. marfuri si au fost tranzitate de 719 mil.t. marfuri, provenind 37% din Germania, 25% din Franta si 8% din Italia. Un exemplu concludent il ofera Franta, unde 69% din transportul de marfuri a utilizat caile rutiere; in 1993-1994 teritoriul francez a fost tranzitat de 2 milioane de camioane (din care 45% s-au indreptat catre Spania), al caror tonaj era format in proportie de 40% din produse agricole si alimentare, 33% produse industriale si 13% produse chimice.

Romania are o retea rutiera de 72 834 km, o autostrada construita in 1972, Bucuresti-Pitesti, de 114 km, si un alt tronson, Fetesti-Cernavoda, de 18 km, din cadrul autostrazii nord-sud (TEM), care va traversa tara pe circa 820 km, pe traseul Nadlac-Timisoara-Craiova-Bucuresti-Lehliu-Fetesti-Constanta. Densitatea drumurilor este de 30,8 km/100 km2, iar numarul de autovehicule pe km de drum este de 38,2. Pe caile rutiere ale tarii noastre au fost transportate 557 milioane t de marfuri, reprezentand o crestere fata de anii precedenti.

Transporturile navale

Navigatia interioara sau fluviala

Navigatia pe fluvii, canale si lacuri se face cu slepuri si vase care ating tonaje diferite, in functie de adancimea senalului navigabil. Astfel, pe Rhin pot circula nave pana la 5 000 tdw, pe Dunare intre 500 si 1 500 tdw, pe Volga pana la 10 000 tdw, iar pe Marile Lacuri din America de Nord, nave de 25 000 tdw.

Cele mai importante sisteme de navigatie nationale sunt Volga (Rusia), Mississippi (S.U.A.), iar cu caracter international Rhinul, Dunarea, Oder-Elba si Marile Lacuri-St.Lawrence.

In Europa navigatia fluviala se face si pe Sena, Tamisa, canalele din Belgia (canalul Albert; porturile Bruxelles, Gand) si Olanda (canalele Amsterdam-Rhin, Wilhelmina s.a.; porturile Amsterdam, Utrecht s.a.).

Un trafic deosebit de intens se inregistreaza pe fluviul Rhin, navigabil incepand de la Basel, datorita cursului sau care strabate zone puternic industrializate. In bazinul hidrografic al Rhinului, un trafic ridicat se inregistreaza si pe Main, rau canalizat intre Mainz-Bamberg si continuat, apoi, cu un nou canal, Canalul European de 171 km (intre Bamberg si Kelheim), care leaga Rhinul-Mainul-Dunarea, inaugurat la 25 septembrie 1992.

O importanta deosebita prezinta Dunarea, navigabila de la Ulm (Germania), cu nave mici, iar de la Regensburg, cu nave de 600 tdw. In sectorul fluvio-maritim (Braila-Sulina) pot circula nave de 6 000-15 000 tdw. Incheierea lucrarilor la canalul Main-Dunare si canalul Dunare-Marea Neagra au facut din acest sistem de fluvii si canale cea mai importanta artera de navigatie din Europa. In Romania transporturile fluviale au inregistrat un trafic de 7,9 mil.t. (1994).

Sistemul Mississippi (S.U.A.), format din fluviul cu acelasi nume, navigabil de la Saint Paul, afluentii sai Ohio, Missouri, Arkansas, Tennessee, canalul Erie (inaugurat in 1825), canalul Welland prin lacul Ontario (1833) constituie o adevarata axa de legatura intre marile campii si sudul maritim. Un trafic mai redus se inregistreaza pe fluviile Columbia, Sacramento si San Joaquin, datorita profilului lor longitudinal foarte neregulat, ceea ce le face navigabile numai pe cursurile inferioare. In S.U.A., transportul fluvial de marfuri reprezinta 12% din totalul transporturilor. 

Transporturile maritime

Traficul de pasageri, mai ales pe distante lungi, a scazut foarte mult, concomitent cu el si supernavele destinate acestui scop, astfel ca transatlanticele de azi au un tonaj mai mic decat in perioada interbelica (de la 85 000 tdw la circa 40 000 tdw).

Traficul de marfuri a crescut continuu, de la 140 milioane t in 1887 la 3,4 miliarde t in 1980 si la 4,79 miliarde t in 1996.

Tabelul nr. 6

Structura traficului maritim de marfuri (1995 - 1996)

Marfuri traficate

milioane tone

milioane tone

Petrol brut

Produse petroliere

Carbuni

Minereuri de fier

Cereale

Alte marfuri

Total mondial

Fluxurile comerciale cele mai importante se realizeaza mai ales intre trei mari spatii economice: America de Nord, Asia-Pacific si Europa Occidentala, care impreuna totalizeaza 80% din schimburile internationale. Navele cele mai utilizate sunt cele cu o capacitate sub 50 000 tdw.

Tabelul nr. 7

Structura capacitatii navelor pentru transportul de marfuri (1994)

Tonaj - tdw

Ponderea din totalul mondial %

Sub 50 000

Peste 400 000

Sursa : Quid '98

Flota comerciala mondiala totaliza, la sfarsitul anului 1994, 694,7 mil. tdw, ceea ce reprezinta o crestere de 1,6% fata de anul 1993. Principalii detinatori erau tarile dezvoltate, cu 437,8 mil.tdw, reprezentand 68,2% din total, urmate de tarile in curs de dezvoltare cu 149,9 mil.tdw, adica 21,6%. Tarile Europei Centrale si Estice detineau numai 5,6% din total, iar statele socialiste din Asia doar 3,2%. Tot tarilor dezvoltate le revine 55,9% din comertul mondial al flotei maritime, in timp ce tarilor in curs de dezvoltare numai 1/3 din comertul mondial maritim de marfuri.

Tabelul nr. 8

Flota de transport de marfuri (1997)

Nr. crt.

Tara

Tonaj brut capacitate (mil. tdw)

Ponderea din total mondial (%)

Panama

Liberia

Grecia

Bahamas

Cipru

Norvegia

Malta

Japonia

Singapore

China

Total mondial 472,6 100,00

Sursa: Quid '98

La capacitatile existente pentru marfurile generale se adauga cele ale tancurilor petroliere, ceea ce modifica mult ordinea de mai sus. Capacitatea flotei comerciale mondiale este alcatuita in proportie de 60% din nave pentru transportul petrolului.

Intreaga activitate de transport maritim este strans legata de port, un complex de instalatii pe apa si uscat care asigura operatiile de acostare, transbordare a marfurilor si pasagerilor, depozitarea si prelucrarea marfurilor, aprovizionarea si repararea navelor. Manipularea marfurilor se face cu ajutorul macaralelor fixe si mobile la cheiuri si dane, a macaralelor plutitoare etc. In multe porturi, in legatura cu spatiile de depozitare s-au dezvoltat adevarate zone industriale.

Porturile americane moderne si dispunand de spatii largi pot manipula circa un miliard de tone/an de marfuri. Cele mai multe sunt specializate pe anumite tipuri de marfuri: petrol, minereuri, fructe tropicale, containere. Printre marile porturi ale S.U.A., care inregistreaza un trafic mai mare de 30 mil. t/an (in total 16) sunt: New York, Hampton Roads, Corpus Christi, New Orleans (la Golful Mexic), pe tarmul Oceanului Atlantic, Los Angeles pe cel al Pacificului.

In Japonia, dintre porturi pe primul loc se situeaza Keihin, un complex portuar ce cuprinde toate porturile din Golful Tokyo, urmat de Kobe-Osaka, Nagoya s.a.

Cantitatile cele mai mari de marfuri incarcate/descarcate in porturile maritime au inregistrat Japonia (800 mil.t), S.U.A. (650 mil.t), Marea Britanie (350 mil.t), Germania (300 mil.t), Franta, Olanda, Australia, Canada etc.

Tabelul nr. 10

Marile porturi maritime (mil.t, 1994)

Nr. crt.

Oras

Tara

Marfuri traficate

mld. t

Rotterdam

Olanda

Singapore

Singapore

Chiba

Japonia

Kobe

Japonia

Hong Kong

China

Houston

SUA

Shanghai

China

Nagoya

Japonia

Yokohama

Japonia

Anvers

Belgia

Sursa: Quid '98

Cele mai importante rute maritime pornesc din porturile europene situate la tarmul Marii Nordului si al Marii Mediterane, catre porturile aflate pe litoralul atlantic al celor doua continente americane, catre Africa de Sud, iar prin Canalul Suez (traversat in 1994 de 17 317 nave cu 296,9 mil.t marfuri) spre tarile riverane Oceanului Indian, cele din Asia de Est si Oceania. Porturile atlantice ale Americii de Nord sunt puncte de plecare ale rutelor maritime catre tarile Americii de Sud, catre porturile europene si africane, iar prin Canalul Panama (11 027 nave cu 163,08 mil.t marfuri) pe o cale mult scurtata catre Asia si Oceania.

In Romania, anul 1994 inregistreaza o scadere a transporturilor maritime, comparativ cu cele fluviale, cu cel putin 50%. Marfurile tranportate cu navele maritime au totalizat 3,7 mil.t. Principalul port maritim este Constanta, al carui trafic a atins 31,8 mil.t (1994), urmat de Mangalia si Sulina 

Transporturile aeriene si speciale

Transporturile aeriene au revolutionat comunicatiile la mari distante, facand posibila apropierea intre orase, tari, continente. Ele au un rol inca redus in transportul de marfuri, desi cu regularitate preiau presa, posta si coletaria usoara, medicamente, alimente, iar uneori piese si utilaje usoare, metale pretioase, fructe si produse horticole.

Transporturile aeriene sunt organizate de companii nationale, care au deschise rute interne si internationale pentru a asigura legaturi permanente intre marile orase. Dintre numeroasele companii aeriene, mai cunoscute, pentru legaturile pe care le asigura si dupa numarul de pasageri transportati annual, amintim: United Airways Delta, Air France, Aeroflot, British Airways, Lufthansa, J.A.L. (Japonia). In tara noastra cea mai mare companie de aviatie este TAROM.

Aeroporturile reprezinta punctele de convergenta ale navigatiei aeriene, ele fiind amplasate tot mai departe de orase pentru a le feri de poluarea fonica si asigura complexele operatiuni de zbor.

Tabelul nr. 11

Marile aeroporturi ale lumii (1994)

Nr. crt.

Orasul

Nr. pasageri

(milioane)

Nr. crt.

Orasul

Marfuri

(mii t)

Londra

New York

New York

Tokyo

Chicago

Osaka

Tokyo

Los Angeles

Dallas

Miami

Los Angeles

Hong Kong

Paris

Londra

Atlanta

Seul

San Francisco

Frankfurt

Frankfurt

Singapore

Sursa: Quid '98

Aeroporturile se clasifica dupa volumul traficului anual de pasageri, dupa destinatie (internationale, nationale, locale etc.), dupa tipul operatiunilor (de pasageri, de escala, de escala tehnica, turistice etc.).

In Romania exista urmatoarele aeroporturi internationale: Otopeni-Bucuresti, Timisoara, Arad si Mihail Kogalniceanu-Constanta; acestora li se adauga si alte 13 aeroporturi de importanta nationala. In 1994 transporturile aeriene romanesti au inregistrat 1,9 mil. pasageri.

Activitatile aerospatiale constituie un domeniu aparte al transporturilor, un domeniu in care se remarca S.U.A. si C.S.I., alaturi de care se inscriu si Franta, Marea Britanie, China, India, Japonia, Brazilia s.a. Un rol important il au cercetarea resurselor si comunicatiile cu ajutorul satelitilor, programe care solicita mari investitii si o tehnologie pe care in prezent numai tarile amintite o detin.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3171
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved