Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Transporturile si caile de comunicatie - Romania

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TSUNAMI
LACURILE - caracteristici generale - Lacurile de munte, deal
ROMA ANTICA - Imperiul roman de rasarit
BAILE GOVORA
Delta Dunarii - Excursii si Trasee turistice
Categorii de hazarde si influenta lor asupra mediului
APELE CURGATOARE: Dunarea, TISA, BEGA, OLTUL
VATRA DORNEI
Delta Dunarii - Viata in delta
Norvegia


Transporturile si caile de comunicatie - Romania

- prezinta un rol principal pentru a asigura legatura intre producator si consumator, asigura deplasarea materiilor prime spre centrele de prelucrare, stabilind in acelasi timp legatura dintre localitati si a tarii noastre cu celelalte state;




- asigura 4,8% din PIB si 5% din locurile de munca;

- nu corespund perfect structurilor euroatlantice si europene datorita:

- repartitiei disproportionate in teritoriu;

- starii tehnice invechite;

- pregatirii reduse a personalului;

Influentele factorilor naturali asupra dezvoltarii infrastructurii:

- dispunerea arcului carpatic a determinat dispunerea in doua inele a cailor de comunicatie feroviare si rutiere intracarpatic si extracarpatic, legate prin sectoare transcarpatice:

- inelele feroviare

- inelul intracarpatic: Barsov – Podu Olt – Sibiu – Vintu de Jos – Teius – Apahida – Dej – Beclean – Deda – Ciceu – Brasov;

- inelul extracarpatic: Suceava – Bacau – Ploiesti – Bucuresti – Craiova – Timisoara – Arad – Oradea – Satu Mare;

- liniile feroviare de legatura urmeaza trasee carpatice dificile:

- Suceava – Vatra Dornei – Beclean;

- Adjud – Targu Ocna – Ciceu;

- Bucuresti – Ploiesti – Brasov;

- Caracal – Ramnicu Valcea – Sibiu;

- Filiasi – Targu Jiu – Petrosani – Simeria;

- Arad – Deva – Vintu de Jos;

- Oradea – Cluj-Napoca – Apahida;

- inelele rutiere

- inelul intracarpatic: Brasov – Sebes – Cluj-Napoca – Dej – Reghin – Targu Mures – Sighisoara – Brasov;

- inelul extracarpatic: Suceava – Buzau – Bucuresti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timisoara – Oradea – Satu Mare;

- prezenta unor vai mari a impus traseul unor cai de comunicatie: Siret, Crisul Repede, Mures, Olt, etc.

- prezenta marilor rauri, mai ales a fluviului Dunarea, a impus construirea unor mari poduri: Cernavoda – Fetesti, Giurgiu – Ruse, Giurgeni – Vadu Oii;

Caracteristicile transporturilor din Romania sunt:

- existenta unei retele diversificate de cai de comunicatie si mijloace de transport, conditionate de asezarea Romaniei, relief si umanizarea teritoriului;

- accesibilitatea, complementaritatea lor precum si predominarea traficului feroviar si rutier;

- marile magistrale rutiere si feroviare au trasee paralele, cu aceeasi destinatie, cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate, unele reprezentand sectoare ale coridoarelor de transport europene;

- principalul nod de comunicatie este capitala, Bucuresti;

- reteaua feroviara si rutiera are o dispunere radiar-concentrica, cu doua inele, unul intracarpatic si unul extracarpatic, legate prin artere transcarpatice, toate convergand in capitala;

- prezenta Marii Negre si a Dunarii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale;

1. Transporturile feroviare

Evolutia transporturilor feroviare

- primele cai ferate sunt:

- Bazias – Oravita (1856)

- Cernavoda – Constanta (1860)

- Bucuresti – Giurgiu (1869)

- dupa 1870, construirea cailor ferate se intensifica pe baza investitiilor straine;

- in perioada interbelica se realizeaza primele legaturi transcarpatice;

- in timpul celui de al doilea razboi mondial reteaua feroviara si materialul rulant aferent sufera distrugeri importante;

- dupa 1945 se trece la refacerea, extinderea si modernizarea infrastructurii feroviare (electrificarea si dublarea unor linii principale, construirea principalelor linii transcarpatice Brasov – Predeal, Salva – Viseu, Bumbesti – Livezeni, Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc;

- dupa 1990 si pana in prezent extinderea retelei feroviare este modesta;

- in 2000 a inceput derularea Programului de Reabilitare a Infrastructurii si de Racordare Moderna la Coridoarele Europene, care impune reabilitarea unor tronsoane pentru a permite viteze mai mari (Brasov – Bucuresti, Bucuresti – Fundulea, Simeria – Arad);

Caracteristicile retelei feroviare actuale

- lungimea totala este de 11.500 km din care 34% electrificate si 25% linii duble;

- densitatea medie este 47,9 km/1000 km2;

- densitatea este foarte diferita datorita reliefului si factorilor socio-economici;

- este strabatuta de 36 de trenuri internationale, 6 trenuri-intercity, 72 trenuri rapide, 1431 de trenuri de personae;

- este principalul mijloc de transport pentru persoane si marfuri pe distante mari;

- datorita reliefului unele tronsoane de cale ferata nu pot fi adaptate vitezelor mari necesitand stabilirea unor alte rute;

- este bine racordata la reteaua europeana, prin 11 puncte de trecere a frontierei:

- cu Ungaria: Curtici, Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai;

- cu Ucraina: Vicsani, Galati;

- cu Republica Moldova: Ungheni;

- cu Bulgaria: Giurgiu, Calafat;

- cu Serbia: Stamora Moravita, Jimbolia;

- principalele noduri feroviare (puncte de convergenta a peste trei linii feroviare) sunt: Arad, Timisoara, Filiasi, Faurei, Simeria, Pascani, Ploiesti, Brasov, Rosiorii de Vede, etc.;



- in capitala converg 9 magistrale feroviare din care 5 se inscriu in principalele coridoare europene;

Magistralele feroviare din Romania sunt:

M1 – Bucuresti – Craiova – Timisoara spre Belgrad prin Stamora Moravita;

M2 – Bucuresti – Arad – Curtici spre Europa Occidentala (Budapesta – Praga – Berlin sau Budapesta – Viena – Mόnchen – Strassbourg – Paris);

M3 – Bucuresti – Brasov – Oradea spre Budapesta prin Episcopia Bihorului;

M4 – Bucuresti – Brasov – Satu Mare;

M5 – Bucuresti – Ploiesti – Suceava – Kiev, Varsovia, Moscova prin Vicsani;

M6 – Bucuresti – Iasi – Ungheni spre Moscova;

M7 – Bucuresti – Faurei – Galati spre Ucraina;

M8 – Bucuresti – Constanta spre Bulgaria prin Vama Veche;

M9 – Bucuresti – Giurgiu spre Bulgaria, Turcia, Orientul Apropiat;

- pentru realizarea compatibilitatii retelei feroviare romanesti cu cele ale Uniunii Europene este necesara luarea urmatoarelor masuri:

- integrarea Romaniei in cele trei coridoare transeuropene IV (Berlin – Arad – Brasov – Bucuresti – Constanta – Istambul), IX (Helsinki – Moscova – Kiev – Chisinau – Bucuresti – Plovdiv) respectiv Berlin – Timisoara – Calafat – Sofia – Salonic;

- alinierea tehnica a infrastructurii la trenurile de mare viteza incluse in T.E.R. (Reteaua Transeuropeana de Cai Ferate);

- extinderea trenurilor de tip intercity;

- crearea unor servicii la standarde europene;

- introducerea trenurilor expres de noapte pe rutele lungi interne si internationale;

Metroul

- circula din anul 1984 avand patru magistrale, in lungime totala de 60 de kilometri, determinand descongestionarea transportului in comun de suprafata

2. Transporturile rutiere

Evolutia retelei de drumuri:

- unele axe rutiere dateaza din perioada daco-romana;

- se extind si sunt modernizate in prima jumatate a secolului XX;

- in paralel cu refacerea si reconstructia retelei rutiere s-a trecut si la productia de mijloace de transport: camioane la Brasov (1958), autobuze la Bucuresti (1955), autoturisme de teren la Campulung Muscel (1958), autoturisme la Mioveni (1968);

Caracteristicile retelei rutiere actuale:

- sunt avantajoase pe distante scurte si medii;

- patrund si in zonele accidentate;

- sunt influentate de caracteristicile cadrului natural si de factorii socio-economici;

- lungimea totala este de 73.400 km;

densitatea medie este de 31 km/100 km2;

- in prezent se urmareste luarea unor masuri de intretinere si reparatii in vederea racordarii retelei rutiere nationale la marile coridoare europene IV, VII si IX;

- reteaua de autostrazi masoara in prezent 113 km (Bucuresti – Pitesti 96 km, Fetesti – Cernavoda 17 km), preconizandu-se pentru viitor 1300 km de autostrada;

- nodurile rutiere (puncte de convergenta a 4-6 drumuri nationale) sunt: Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Pitesti, Craiova, Iasi, Arad, Timisoara, Oradea, Satu Mare, etc.;

- prezinta doua sosele de mare altitudine Transfagarasanul (peste Muntii Fagaras) si Transalpina (peste Muntii Parang);

- se impart in functie de importanta in:

- autostrazi

- drumuri europene (sectoare ale T.E.M. -Autostrada Transeuropeana)

- drumuri nationale

- drumuri judetene

- drumuri comunale

- punctele rutiere de conexiune cu reteaua europeana sunt:

- cu Ungaria: Cenad, Nadlac, Turnu, Varsand, Bors, Carei;

- cu Ucraina: Halmeu, Siret, Galati;

- cu Republica Moldova: Albita, Radauti – Prut, Stanca Costesti;

- cu Bulgaria: Vama Veche, Negru Voda, Giurgiu, Calafat;

- cu Serbia: Stamora Moravita, Jimbolia;

- din cele zece sosele nationale, patru reprezinta sectoare ale unor rute de importanta europeana (E):

- T.E.M. - pe ruta Nadlac – Arad – Sebes – Pitesti – Bucuresti – Constanta, in curs de completare si modernizare, continuata prin ferry-boat spre Istambul sau Samsun;



- E60 – Hamburg – Oradea – Brasov – Bucuresti – Constanta;

- E70 – Belgrad - Stamora Moravita – Timisoara – Craiova – Bucuresti – Giurgiu – Sofia – Istambul;

E85 Varsovia – Plovdiv – Cernauti – Siret – Suceava – Buzau – Urziceni – Bucuresti – Giurgiu - (E70);

3. Transporturile navale

Evolutia transporturilor navale

- s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri determinand infiintarea unor orase;

- odata cu cucerirea Constantinopolului, transporturile pe Dunare si Marea Neagra cunosc un regres evident;

- in 1890 se infiinteaza Compania Romana de Navigatie Fluviala (C.R.N.F.);

- pana in 1945 flota si volumul de marfuri creste continuu;

- dupa 1948, pe baza cresterii spectaculoase a schimburilor, Romania isi dezvolta o puternica flota navala;

- dupa 1990, pe fondul scaderii traficului de marfuri, determinat de declinul economic si conflictul din Iugoslavia, navigatia pe Dunare dar si pe Marea Neagra cunoaste un nou decline;

Caracteristicile transporturilor navale

- transportul e asigurat de nave de pasageri sau marfa, remorchere, impingatoare, barje;

- se realizeaza pe Marea Neagra, Dunare, Bega (partial), Prut (partial pana la Prut);

- Romania se incadreaza in axa fluviilor si canalelor care traverseaza Europa de la N-V la S-E (Rhin – Main – Dunare), legand Marea Nordului (portul Rotterdam - cel mai mare port din lume) de Marea Neagra (portul Constanta cel mai mare port romanesc);

- pe viitor se preconizeaza integrarea tarii noastre in axa marilor: Marea Caspica – Marea Neagra – Marea Mediterana;

- canalul Dunare-Marea Neagra are o lungime de 64 km, scurtand distanta cu 400 km;

- transporturile navale cuprind

- transporturile fluviale

- transporturile maritime

a) transporturile fluviale

- se realizeaza pe Dunare, Bega (pescaj 1,3 – 1,5 m, portul Timisoara) Prut si Canalul Dunare-Marea Neagra (inclusiv ramificatia acestuia, Poarta Alba – Midia – Navodari);

- construirea sistemelor hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier I si II au inlaturat greutatile existente anterior in navigatie;

- uneori iarna apar blocaje datorita inghetului si sloiurilor de gheata;

- in perspectiva se preconizeaza realizarea unor terminale pentru containere in porturile dunarene si dezvoltarea zonelor libere existente in present;

- Dunarea formeaza Coridorul VII pan-european, facand legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra pe directia N-V – S-E;

- in Romania navigatia pe Dunare se realizeaza diferit:

- sectorul Dunarea fluviala (Bazias – Braila), pe care pot circula nave de tonaj mediu asigurandu-se un pescaj de peste 2 metri, cu porturile fluviale: Moldova Veche, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda;

- sectorul Dunarea maritima (Braila – Sulina) pe care pot naviga nave de mare tonaj, asigurandu-se un pescaj de peste 7 metri;

- porturi fluvio-maritime: Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina

b) transporturile maritime se dezvolta datorita prezentei Marii Negre;

- principalul port este Constanta (al patrulea din Europa, pentru marfuri);

- marfurile tranzitate sunt de o mare varietate;

- alte porturi sunt Mangalia si Midia-Navodari;

4. Transporturile aeriene

Caracteristicile transporturilor aeriene

- tara noastra este printre primele tari in care s-a dezvoltat aviatia (Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda), inca dinaintea celui de al doilea razboi mondial, Bucurestii deserveau unui numar de 11 linii internationale si 11 linii interne;

- dupa 1990 s-au dezvoltat mult mai rapid datorita cererii pietei iar rutele interne au un caracter radiar cu centrul in Bucuresti;

- a fost restructurata Compania TAROM si au aparut firme particulare sau internationale;

- principalele aeroporturi internationale sunt: Bucuresti-Otopeni, Timisoara, Arad, Mihail Kogalniceanu, Satu Mare, Cluj-Napoca, Suceava, Iasi, Sibiu;

- aeroporturi ce deservesc traficului intern sunt: Bucuresti-Baneasa, Oradea, Baia Mare, Targu Mures, Bacau, Tulcea, Caransebes;

5. Transporturile speciale

- includ mai multe tipuri:

- transportul prin cablu (reteaua de inalta tensiune pentru transportul energiei electrice)

- transportul prin conducte (oleoducte, gazoducte, saleducte, conducte pentru alimentarea cu apa, produse chimice etc.);

- telecomunicatiile (telefonia, radioul, televiziunea, internetul, telegrafia) au cunoscut cele mai intense cresteri dintre toate sectoarele economice dupa 1990;

6. Transporturile multimodale

- combina mai multe tipuri de transport;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3166
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site