Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Vulcanii

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANVERS ( ANTWERPEN )
ENERGIA ELECTRICA PE GLOB
Grupa Retezat-Godeanu
CICLONI TROPICALI
Regiunea polara - Localizarea regiunilor polare imagini
Podisul Mehedinti
STATELE EUROPEI – suprafata, populatia si capitalele
Relieful dezvoltat pe calcare si dolomite
BAILE FELIX
CHINA - populatie, si economie

Relieful vulcanic

Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului.Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise.Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar . Conform The Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10.000 ani,539 dintre ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise.In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului marii ,sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi .




Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. Pericolul provine , in cele mai multe cazuri , din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare, care contin materiale explozive, cenusa ,si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar si vulcanele din regiuni nepopulate , pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.

II FORMATIUNILE VULCANICE

Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantului).Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma , este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului.

Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o inconjoara.Aceste picaturi se aduna, formand adevarate rauri de magma.Acestea se aduna in regiuni subterane numite rezervoare de magma.

Dupa fiecare eruptie, este ace o in daugat un nou strat vulcanului, acesta crescand in marime.

III MATERII VULCANICE

Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze.Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.

LAVA

Lava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan.Daca magma este foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului , catre bazele sale.

FRAGMENTELE DE ROCA

Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm.Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0,06 mm

GAZELE

Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii.Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa.Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.

IV Eruptiile

Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de ventru vulcanic din care erupe.In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat ruptia va fi mai explosiva.Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer.Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava, si expulzeaza foarte putin material in aer.

ERUPTIILE EXPLOZIVE

Eruptiile explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente solide de roca vulcanica sau nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie.Eruptiile foarte explozive sunt numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept.Acesre erupptii pot dura de la cateva ore pana la cateva zile.

ERUPTIILE NONEXPLOZIVE

Eruptiile nonexplozive ,sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii,si produc rauri de lava.Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanului sau prin ventre.ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut.

V PERICOLELE VULCANILOR

Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.Asemenea pericole sunt : raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850° C si vitezei ridicate, de peste 250 km/h.De asemenea , acumularile masive de cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.

Pericole indirecte sunt deobicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel sunt, cutremurele , tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. Tsunami sunt uriase valuri seismice, de-a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. Aceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice , in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea , depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul , la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselor legate de eruptii.

Incepand cu anii 80, un alt pericol , indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia : Avioanelor ce survolau zonele, le-a intrat cenusa in motoare.

VI PREZICEREA ERUPTIILOR

Cea mai mare problema a vulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui vulcan activ sau adormit. Oamenii de stiinta considera un vulcan activ daca a erupt cel putin odata. Vulcanii adormiti sunt considerati un potential pericol de a erupe pe viitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiile masurand evenimentele ce duc la o posibila activitatee, ca , de exemplu cutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. Rata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine monotorizati .De exemplu, aproape toate fluviile de lava rezultate din eruptii in muntii Saint Helens incepand din Mai 1980 au fost prezise cu zile, chiar saptamani inainte.Cel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este ca doar o fractiune din peste 500 de vulcani activi in lume sunt monotorizati adecvat, cu instrumente moderne, si de catre vulcanologisti bine instruiti.

VII RESURSE VULCANICE

Desii eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii, vulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse. Probabil cea maimare resursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii.Activitatea vulcanica a creat unele dintre mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Inca de la inceputul secolului 20, stapanirea caldurii naturale a sistemelor vulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta , de energie termica si energetica.De exemplu jetul de la Geyzerele din nordul Californiei , cel mai mare camp geotermic , este suficient pentru a alimenta cu curent un orase de milioande de locuitori, precum San Francisco.Multe depozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, sunt continute in rocile vulcanice, sau in rocile magmatice , ce sunt bazele vulcanilor.Roca sparta de lava, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, industrie.

VIII VULCANI EXTRTERRESTRI

Eplorarea spatiala di ultima decada a adus dovezi ale existentei vulcanilor si a produselor sale si pe alte planete si luni din sistemul nostru solar.Fotografiile facute de satelitii ce orbitau luna Pamantului au aratat uriase campuri de lava mare.Mostre din aceste mare au fost luate de catre astronautii din programul Apollo ,si dupa analiza s-a constatat ca erau similare cu cele bazaltice, dar nu identice cu cele gasite pe Pamant.

De asemenea, imagini luate de sateliti ale suprafetei lui Marte si Venus au aratat vulcani si insusiri vulcanice asemanatoare, dar mai mari decat cele de pe pamant.De exemplu, Olympus Mons, un gigant vulcan scut de pe Marte, cu diametrul de 600 km , este mai mare decat lungimea insulelor Hawaii, puse una langa alta. Misiunea Mars Pathfinder din 1997 a adus date conform carora , rocile vulcanice de pe Marte seamana cu roci similare de pe Pamant,inclusiv dovezi de roca andesit. Activitatea vulcanica depe luna pamantului Marte, Mercur si Venus s-a petrecut acum millioane de ani ; aceste corpuri planetare,sunt acum ,reci si moarte.In orice caz, oamenii de stiinta au gasit dovezi in meteoritii de pe Marte care indica faptul ca activitatea vulcanica s-ar fi produs acum 150 de millioane de ani .

Dovezi bine documentate asupra vulcanilor activi au venit din imaginile de la satelitul Voyager 2. Asemenea activitati, desi putin intelese, par a fi diferite de cele din vulcanismul terestru. In 1979 acest satelit a capturat imagini de nori vulcanici, ce contineau dioxid de sulf, care tasneau pana la 280 km deasupra suprafetei lui Io, una din lunile lui Jupiter.Intre aprilie si septembrie 1997, naveta spatiale Galileo a adus deasemenea imagini ce aratao o dramatica activitate vulcanica pe Io. Activitatea vulcanica a lui Io indica prezenta de materiale locate in inima sau interiorul sau, dar cauza caldurii din mijlocul lui Io este diferita de cea de pe Pamant. Oamenii de stiinta cred ca Io este incalzit intern de frecarea rezultata din faptul ca luna este trasa in diferite directii de Jupiter si lunile din apropiere, Ganymede si Europa. Imaginile luate lunile alaturate, Ganymede si Europapiter si de Voyager 2 in 1989 ale lui Triton, o luna a lui Neptun, a aratat o punga de gaz, cel mai probabil nitrogen care se ridica la 8 km deasupra suprafetei, si care se intindea aproape 150 km.Aceasta punga de gaz sugereaza ca Triton poate avea deasemenea un miez fierbinte capabil de activitate vulcanica.

imagine cu o eruptie vulcanica

Caractere fizico-geografice a Carpatilor Romaniei, Relieful Carpatilor

Caractere fizico-geografice

Situati in centrul Romaniei, inconjurand Depresiunea Transilvaniei si constituind in ansamblu un adevarat bastion, Carpatii concentreaza in jurul lor marile unitati morfologice ale dealurilor, podisurilor si campiilor. Ei alcatuiesc cea mai inalta treapta de relief si, prin pozitia lor fata de regiunile inconjuratoare, asigura dispozitia simetrica, in amfiteatru a pamantului romanesc. Ca unitate structurala mai veche, consolidata de timpuriu, Carpatii au jucat un rol important in formarea unitatilor inconjuratoare, atat ca sursa a sedimentelor acumulate in ariile depresionare din jur, cat si ca pivot rigid, avand consecinte evidente in dirijarea evolutiei geologice si in formarea reliefului mai tanar. Totodata, ei reprezinta un bogat castel de ape, din care raurile se indreapta catre Tisa, Dunare si Prut.

Prin pozitie, desfasurare si altitudine, Carpatii produc modificari in dispunerea normala a zonelor geografice latitudinale si determina etajarea conditiilor biopedoclimatice din care rezulta structura variata a fondului funciar din tara noastra. In aceasta privinta, Carpatii pot fi considerati, pe drept cuvant, ca element polarizator al peisajului geografic, situand Romania intr-o zona de interferenta a factorilor fizico-geografici din centrul, estul si sud-estul Europei.

Carpatii Romanesti ocupa o suprafata de 66303 km2, ceea ce reprezinta 27,8% din suprafata tarii. Lantul carpatic se desfasoara pe o lungime de peste 910 de km, intre Valea Tisei, Defileul Dunarii (Svinita) si Valea Somesului.

In lungul lor, Carpatii au latimi variabile: 80 de km intre Oravita si Drobeta-Turnu Severin, 70 de km intre Novaci si Petresti (Sebes), 40 de km in sectorul Muntilor Fagaras, 110 de km in regiunea curburii si intre Prundu Bargaului si Gura Humorului. Adaugam la acestea latimea Muntilor Apuseni de 140 de km intre localitatile Minis si Alba Iulia si 110 de km pe aliniamentul Oradea-Turda. De remarcat ca latimea cea mai mica a lantului carpatic se situeaza in regiunea celor mai mari inaltimi-peste 2500 de metri, in Muntii Fagaras-in timp ce latimile maxime corespund Muntilor cu altitudini ce rareori depasesc 1500-1700 de metri. 34652ldn34set3f

Relieful

Carpatii se desfasoara pe teritoriul Romaniei sub forma unui lant sinuos, determinat de dispozitia platformelor rigide din fata lor si de scufundarea, la sfarsitul cretacicului, a compartimentului central-Depresiunea Transilvaniei. Ridicati in faze orogenetice succesive si alcatuiti din formatiuni geologice eterogene, ei prezinta o structura orografica complexa, cu variatii regionale. Desi masivi in ansamblul lor, vaile transversale adanci ale unor rauri ca Dunarea, Jiul, Oltul, Muresul si Somesul au separat, in cadrul ramurilor carpatice, unitati muntoase bine individualizate. Depresiunile tectonice si cele de eroziunea din cuprinsul lor detin cca 23% din arealul muntos. Acestea, impreuna cu vaile principale, partial transversale au constituit vechi vetre de populare a Carpatilor, iar pasurile de la obarsia acestora aflate la 800-1400 de metri, dar cele mai multe la 1000-1200 de metri altitudine, au inlesnit circulatia peste munte, din Transilvania catre regiunile circumcarpatice si invers.

Dintre cele trei ramuri principale ale Carpatilor, recunoscute ca unitati cu caractere geografice diferite si cu orientari corespunzatoare directiilor de cutare, Carpatii Orientali ocupa mai mult de jumatate din spatiul muntos, restul revenind Carpatilor Meridionali (21%) si Carpatilor Occidentali (24%).

La scara planetara, Carpatii fac parte din categoria muntilor cu altitudine mijlocie si mica: inaltimea medie generala este de cca 840 de metri, si aproape 90% din suprafata lor se situeaza sub 1500 de metri inaltime. Altitudinile sunt repartizate neuniform in cadrul celor trei unitati carpatice. Cele mai mari inaltimi se intalnesc in Carpatii Meridionali, unde sunt frecvente inaltimile de peste 2000 de metri, iar 11 varfuri depasesc 2500 de metri; printre acestea varfurile Moldoveanu (2544 metri) si Negoiu (2535 metri) din masivul Fagaras constituie punctele cele mai inalte din Carpatii Romanesti. In Carpatii Orientali varfurile oscileaza in jur de 1400-1500 de metri, cu toate ca pe alocuri tind spre, sau chiar depasesc, 1800 de metri; numai in Muntii Rodnei si Caliman acestea trec de 2000 de metri. Altitudinile din Carpatii Occidentali sunt si mai reduse, depasind cu putin 1400 de metri in Muntii Semenic si 1800 de metri in Muntii Apuseni. de652l4334seet

Din repartizarea inegala a inaltimilor reliefului rezulta diferente insemnate in ceea ce priveste nivelul mediu al altitudinilor: 1136 de metri in Carpatii Meridionali, 950 de metri in cei Orientali si numai 654 de in cei Occidentali.

Relieful Carpatilor Romanesti se caracterizeaza printr-o fragmentare accentuata (densitate de 0,5-3 kg/km2), datorata in special vailor fluviatile. Energia reliefului cu valoare medie in jur de 600 de metri, atinge in mod local maxime de cca 1000 de metri, mai ales in Carpatii Meridionali. Inclinarile versantilor sunt diferite, dar predomina cele de 10-300 in proportie de aproximativ 70%. Pantele abrupte (30-450 ) sunt caracteristice masivelor de calcare si conglomerate precum si circurilor si vailor glaciare; in schimb, cele mai slabe inclinari, de numai cateva grade, se intalnesc in cuprinsul suprafetelor de eroziune.

De-a lungul Carpatilor se disting numeroase noduri orografice din care se desprind culmi secundare. Caracteristice sunt culmile rotunjite, prelungi si slab ondulate care domina vaile adanci, care deseori coboara in trepte, inscriindu-se in nivelele generale de netezire a muntilor, corespunzatoare complexelor sculpturale Rau Ses si Gornovita. In domeniul sisturilor cristaline din Carpatii Meridionali si Occidentali, interfluviile din regiunea inalta sunt reprezentate de intinse poduri suspendate, conservate ca resturi ale peneplenei carpatice. Situate la altitudini mari, ele sunt foarte adesea marginite de circuri glaciare. Creste zimtate ramificate, cu numeroase varfuri semete caracteristice reliefului alpin, se intalnesc cu precadere in Carpatii Meridionali, rezultat al eroziunii glaciare si periglaciare, ca si in unii munti alcatuiti din calcare masive.

Caracterele mentionate releva complexitatea morfologica a Carpatilor, ca segment al sistemului alpino-carpato-himalayan, in conditiile generate de deplasarea placilor euroasiatice si africane, precum si a microplacilor Marii Negre, moesice, transilvane si panonice in stransa legatura cu evolutia rifturilor. Literatura de specialitate consemneaza principalele elemente ale evolutiei Carpatilor. In acceptiunea acesteia, blocurile cristaline din Carpatii Orientali si Meridionali sunt considerate microplaci carpatice fragmentate, consecinta deplasarii placii euroasiatice catre sud-sud-vest si a celei africane in sens invers. Ca urmare, geosinclinalul carpato-balcanic s-a restrans, iar microplaca moesica, opunand rezistenta celor carpatice, segmentate in continuare, a produs curbarea Carpatilor in regiunile Vrancei si a Portilor de Fier. Ca procese dinamice, caracteristice sunt dezvoltarea unor panze de sariaj, aparitia unui nou aliniament de blocuri in zona Culoarului Bargaului, formarea masivului Muntilor Apuseni, cutarea si deversarea catre est a flisului cretacic si flisului paleogen, subductia placii est-europene si formarea lantului vulcanic din Carpatii Orientali, dinamica placilor din zona de curbura a Carpatilor pusa in evidenta de anomaliile gravimetrice din Vrancea si de formarea Depresiunii Brasovului etc.

Configuratia actuala a Carpatilor, extensiunea si structura lor geologica se datoreaza unei indelungate evolutii. In orogenezele precretacice s-au format sisturile cristaline prin metamorfozarea unor sedimente vechi si s-au pus in loc masivele granitoide care le strapung.

Istoria Carpatilor incepe de fapt cu orogeneza alpina desfasurata in mai multe faze.

Cutarile din faza austrica (aptian) si laramica (sfarsitul senonianului) au dus pentru prima oara la conturarea Carpatilor, prin formarea unor panze de sariaj (panza getica in Carpatii Meridionali, panzele de Biharia si de Codru in Muntii Apuseni si cutele-solzi din Carpatii Orientali), concomitent cu scufundarea depresiunilor transilvana si panonica, cu cutarea flisului cretacic si cu alipirea lui la blocurile cristalino-mezozoice. Sirul unitar de munti a fost nivelat in paleogen, cand s-a format peneplena carpatica – respectiv nivelele complexului sculptural Borascu-ale carei urme se mai recunosc inca pe cele mai inalte culmi.

Inaltarea generala a Carpatilor s-a produs in faza savica (oligocen superior-acvitanian), iar ramura lor orientala a capatat noi dimensiuni prin cutarea si alipirea flisului paleogen la vechiul teritoriu montan.

In miocen si pliocen eroziunea a dus la formarea nivelelor complexelor sculpturale Rau Ses si Gornovita. Fazele orogene stirica, atica si valaha s-au manifestat in Carpati sub forma miscarilor epirogenice, care au inaltat treptat edificiul montan impreuna cu suprafetele lor de netezire, deformandu-le. Ca evenimente mai insemnate mentionam marea transgresiune tortoniana, cand apele marii au patruns in bazinele posttectonice si au transformat temporar partea de vest a Carpatilor intr-un arhipelag, cu consecinte asupra perfectarii nivelelor Rau Ses, si eruptiile vulcanice (sarmatian-cuaternar) care au adaugat Carpatilor Orientali sirul de munti vulcanici pe latura lor transilvana, iar Muntilor Apuseni aparatele vulcanice din Muntii Metaliferi. In urma inaltarii in faza valaha, Carpatii au dobandit inaltimea si dimensiunile lor actuale.

Pentru evolutia lor morfologica este de retinut faptul ca miscarile epirogenice care au inaltat treptat (desi inegal) edificiul carpatic au mentinut in permanenta o diferenta altitudinala intre acesta si regiunile imediat invecinate. Ca urmare, Carpatii se contureaza ca o regiune expusa eroziunii, in timp ce regiunile pericarpatice au constituit intinse domenii de sedimentare marina, lacustra sau piemontana, si in acelasi timp nivele de baza care au dirijat eroziunea din regiunea muntoasa.

In timpul fazelor de formare a Carpatilor au existat conditii prielnice pentru geneza unor roci si substante minerale utile de mare importanta pentru economia Romaniei. Sisturile cristaline, o parte din sedimentele paleozoice si triasice si intruziunile de banatite contin zacaminte de mangan (Iacobeni, Delinesti), cupru (Balan), fier (Dognecea, Ghelari), bauxita (Muntii Padurea Craiului), ca si o serie de roci utile (feldspat, talc, mica alba, azbest, argile refractare, marmura si calcare compacte). La acestea se adauga carbunii din formatiunile liasice din Banat si din Carpatii Meridionali. Dupa fazele orogenice din cretacic, in bazinele intramontane, invadate de ape in diferitele epoci, s-au format zacamintele de carbune superior de la Petrosani si Comanesti si lignitul din depresiunile Caransebes si Bozovici. Formatiunile flisului contin si ele unele resurse din care amintim zacamintele de titei din gresia eocena de la Moinesti si din gresia oligocena de la Solont, Zemes si Sacel.

Eruptiile vulcanice din pliocen au avut o deosebita importanta pentru formarea minereurilor auro-argentifere si a celor complexe de sulfuri metalice din Muntii Apuseni si din regiunea Baia Mare, a celor de fier de la Lueta, ca si a zacamantului de sulf de la Caliman. La acestea se adauga rocile eruptive (andezite, bazalte etc), folosite pentru constructii, si caolinul rezultat din alterarea acestora (Baile Harghita). Izvoarele minerale si mofetele, ca manifestari postvulcanice, au o mare raspandire in lantul vulcanic Caliman-Harghita.

Perimetrele de exploatare au introdus modificari antropice remarcabile in peisajul carpatic: concentrari de asezari care, in majoritatea lor, au un profil urban bine precizat, cu functii industriale importante, o retea de drumuri de mare interes economic si insemnate schimbari in structura fondului funciar.

Complexitatea structurala si cea petrografica a Carpatilor, precum si succesiunea sistemelor de modelare au avut o vadita influenta in formarea si aspectul reliefului. Eroziunea fluviatila diferentiata in functie de litologie si structura a condus la formarea unor culoare mari.

Relieful dezvoltat pe sisturi cristaline si pe roci granitoide mai ales in Carpatii Meridionali si Occidentali, si numai local in Carpatii Orientali ( Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului) formeaza puternice noduri orografice, culmi rotunjite, etajate, un sistem de vai inguste si adanci, cu frecvente rupturi de panta. Tot pe aceste formatiuni se pastreaza nivelele de eroziune, formele glaciare, un relief periglaciar crionival reprezentativ. Reteaua hidrografica adancita anterior in panzele de sariaj a prilejuit deschiderea unor ferestre si semiferestre tectonice, iar dezvelirea formatiunilor eterogene ale autohtonului confera eroziunii un caracter epigenetic (Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni). Tectonica foarte activa a contribuit la formarea muntilor-bloc in Carpatii Meridionali si in Muntii Banatului, delimitati de depresiuni si culoare depresionare (Valea Cernei, Depresiunea Petrosani, Depresiunea Lovistei). Horsturile si grabenele alaturi de detaliile morfostructurale inscrise de planurile de sistuozitate amplifica aspectele de peisaj din Carpati-abrupturi tectonice si de eroziune, creste zimtate, relief rezidual, grohotisuri etc.

Un relief aparte in cadrul Carpatilor il formeaza calcarele, dolomitele si conglomeratele (cu elemente calcaroase sau cu ciment calcaros) cu grosimi apreciabile si puternic diaclazate. In conditiile morfoclimatice specifice (cu persistenta fenomenelor de inghet, cu invelis nival de lunga durata sau cu precipitatii abundente) se dezvolta forme caracteristice de genul platourilor carstice din Muntii Apuseni si Aninei; cheilor Bicazului, Nerei, Barzavei, Carasului; campurilor de lapiezuri si dolinelor din platoul Vlascau, pesterilor din Muntii Mehedinti, Padurea Craiului etc.

Formatiunile eterogene ale flisului si stilul propriu de cutare au generat in ansamblu un relief cu altitudini mai mici, dar foarte variat in detaliu, formele structurale si litologice constituind o trasatura caracteristica. In Obcinele Bucovinei sau in Carpatii de Curbura este caracteristica concordanta dintre dispozitia reliefului si liniile tectonice principale. Este astfel consemnat in literatura de specialitate tipul de relief derivat-inversat, rezultat al structurii in solzi care genereaza hogbackuri, iar in depozite putin dure, depresiuni- culoare. Masive proeminente se dezvolta pe gresiile de Fusaru in Muntii Tarcau, pe gresia de Siriu in Muntii Siriu, pe gresia de Kliwa in Muntele Goru, iar in Muntii Ciucului si in Carpatii de Curbura gresia de Cotumba genereaza un peisaj similar. In schimb, formatiunile moi ale flisului (argile, marne) constituie adesea domeniul de dezvoltare a vailor largi, a depresiunilor si de declansare a alunecarilor.

Relieful vulcanic este bine reprezentat, gradul de conservare in peisaj si personalitatea sa sunt conditionate de vechimea eruptiilor ( cele mai recente in Muntii Gurghiu-Harghita), de caracterul si intensitatea lor, de mediul aerian sau acvatic in care au avut loc si de sistemul de fracturi pe care a evoluat. Astfel, rocile vulcanice neogene din Muntii Caliman-Harghita, formeaza aparate vulcanice bine conservate, in care pot fi constituite cratere si caldere, conuri adventive si planeze. La acestea se adauga intinsele podisuri de lava si piroclastite moderat fragmentate de o retea de vai tinere, cu caracter divergent sau convergent. Din cauza eroziunii foarte puternice, in Muntii Metaliferi, din aparatele vulcanice s-au mentinut numai dykuri si neckuri proeminente, iar in Muntii Tibles si in Bargau sunt specifice formele subvulcanice exprimate in relief prin maguri.

Aspectele actuale al reliefului Carpatilor inregistreaza efectele eroziunii declansate odata cu definitivarea structurii lui geologice. Daca eroziunea a afectat, in primul rand, regiunile consolidate in urma fazelor orogenice din cretacic, ea s-a extins ulterior si asuprea zonei flisului, exondata si alipita Carpatilor in fazele urmatoare. Indiferent de sistemele de modelare, in concordanta cu schimbarile climatice din neozoic, edificiul carpatic a fost modelat in cateva etape, ajungandu-se la suprafetele de eroziune cuprinse in cele trei complexe sculpturale (Borascu, Rau Ses, Gornovita), trasatura cea mai reprezentativa a reliefului carpatic. Regiunile dinspre poalele muntilor au fost partial modelate de apele marilor sau lacurilor, in timp ce cea mai mare parte a teritoriului a constituit domeniul modelarii continentale.

Reteaua bogata de vai brazdeaza Carpatii in toate sensurile-favorizata sau nu de litologia sau de anumite linii structurale-fiind conditionata de nivelele de baza generale sau locale si de modificarea in timp a acestora. Astfel, reteaua hidrografica din Muntii Apuseni a evoluat diferit in functie de nivelele de baza din bazinul transilvan si cel panonic. In Carpatii Orientali, vaile s-au extins catre est, pe masura alipirii flisului la masivele cristaline si a retragerii tarmului. Pe latura lor vestica, reteaua de vai s-a modificat odata cu aparitia lantului vulcanic, iar depresiunile de baraj, in care s-au format lacuri, au devenit nivele de baza locale si importante regiuni de convergenta a raurilor; in regiunea de la curbura, evolutia morfohidrografica a fost dirijata de aparitia Depresiunii Brasov si a lacului respectiv, care si el a constituit un nivel de baza local. Miscarile tectonice din Carpatii Meridionali si formarea unor depresiuni intramontane, vremelnic ocupate de ape, au stimulat eroziunea si au dus la formarea vailor transversale prin fenomene de captare si de antecedenta.

Ca urmare a inlantuirii acestor fapte, cumpana de ape principala din Carpati a suferit modificari suplimentare, greu de precizat pentru etapele mai vechi de evolutie. Cert este ca in prezent in nenumarate locuri actuala cumpana a apelor nu concorda cu linia celor mai mari inaltimi, punand in evidenta captari efectuate sau iminente, intensitate inegala a eroziunii si tendintele de dezvoltare a unor bazine hidrografice in detrimentul altora.

Vaile si depresiunile intracarpatice alcatuiesc areale care prin potentialul lor natural au concentrat o retea de drumuri, asezari si o populatie numeroasa. Ca urmare, presiunea umana asupra peisajului este evidenta. Mutatiile survenite in fondul funciar sunt spectaculoase, ceea ce face ca discontinuitatea geografica reprezentata de vai si depresiuni in masa carpatica sa fie accentuata.

I.            ASEZAREA ROMANIEI

Asezarea pe Glob

la N. de Ecuator



La E. de Primul Meridian

Linii geografice importante

paralela de 45˚ lat. N

paralela de 46˚ lat. N

meridianul de 25˚ long. E

Asezarea in continentul Europa:

Asezarea matematica:

N. paralela 48˚15’ lat.N - Horodistea

S. paralela 43˚37’ lat. N – Zimnicea

V. meridianul 20˚15’ long E – Beba Veche

E. meridianul 29˚41’ long E – Sulina

Asezarea geografica:

-Romania se gaseste la distante de aprox. Egale (2900 km) fata de Nordul (C.Nord), Estul (Mtii Urali) si Vestul (C.Roca) Europei, si mai aproape de Sudul Europei (C.Tainaron) – 1000km.

Romania este o tara :

Carpatica : - ½ din lungimea Mtilor Carpati se gaseste pe teritoriul
Romaniei

relieful, cu exceptia Dobrogei este de origine Carpatica

* Dunareana: - Dunarea curge pe teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km

si se varsa in M. Neagra prin Delta

Pontica: - de la Bratul Musura al Bratului Chilia pana la Vama Veche –247km

Romania are iesire la Marea Neagra

GRANITELE DE STAT

Nord

UCRAINA: Halmeu – Horodistea - granita terestra

60km – granita fluviala de-a lungul Tisei

Nord – Vest :

UNGARIA: Halmeu – Beba Veche – granita terestra

Sud – Vest:

IUGOSLAVIA (Serbia) : Beba Veche – Pristol

~ Beba Veche – Bazias – granita terestra

~ Bazias – Pristol – granita fluviala pe Dunare

Sud:

BULGARIA : Pristol – Vama Veche

~ Pristol - Calarasi – Granita fluviala

~ Calarasi – Vama Veche –Granita terestra

Sud –Est:

MAREA NEAGRA : Vama Veche – B. Musura (247 km)

Est:

REP. MOLDOVA : de-a lungul Prutului – granita fluviala

~ Horodistea – varsarea Prutului in Dunare

SUPRAFATA ROMANIEI: 238 391 km patrati

Relieful Romaniei

~ caractere generale~

Elementele cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice

Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice.

RELIEFUL reprezinta totalitatea neregularitatilor scoartei terestre sub forma de ridicaturi sau adancituri.

Unitatea de relief este o forma de relief care se deosebeste de cele din jur prin trasaturi caracteristice : asezare geografica, altitudine, alcatuire petrografica.

Treapta de relief este asezarea reliefului dupa altitudine de la nivelul marii – 0m

Tarmul, delta, luncile, campiile, dealurile, podisurile si muntii.

TIPURI DE RELIEF

Relief CLIMATIC :

GLACIAR: circuri si vai glaciare

DESERTIC: dune, erguri si hamade

Relief FLUVIAL

vai

defilee

cascade

Relief VULCANIC

conuri si cratere

Relief LITORAL

plaja

delta

Relief CARSTIC

se formeaza in roci calcaroase sub actiunea apei meteorice incarcate cu CO2

pesteri si doline

Relief STRUCTURAL in conglomerate:

Babele, Sfinxul, Adam si Eva, Pietrele Doamnei

Relief ANTROPIC:

asezarile, sosele, cai ferate, poduri, tunele, viaducte

CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI

VARIAT:

toate tipurile de relief impuse de alc. petrografica

toate formele majore de relief

toate treptele de relief

SIMETRIC:

Axe de simetrie : - paralela de 46˚ lat. N

meridianul de 25˚ long E

PROPORTIONAL:

fiecare forma majora de relief ocupa aprox. 1/3 din suprafata tarii

CONCENTRIC SI IN TREPTE

POTRIVIT DE INALT:

campiile nu depasesc 250m

dealurile si podisurile nu depasesc 1000m

muntii nu depasesc 2544m

Podisul CASIMCEI

cel mai vechi relief;

format in orogeneza caledoniana

alcatuit din sisturi verzi ( se gasesc la zi)

Muntii MACINULUI

format in orogeneza hercinica

Restul reliefului este de origine carpatica

MUNTII CARPATI

Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei,pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei (Valea Timokului);

Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei

Fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei :

Carpatii Orientali : granita de N – Valea Prahovei

Carpatii Meridionali: Valea Prahovei – Culoarele Timis – Cerna – Bistra;

Carpatii Occidentali: Valea Dunarii – Valea Somesului

Carpatii Orientali

~caractere generale~

Se desfasoara de la granita de N. cu Ucraina pana la Valea Prahovei

Alcatuirea petrografica:

V. – roci vulcanice (andezit, bazalt, granit)

Centru – roci metamorfice (sisturi cristaline)

E. – roci sedimentare cutate (flis)

Rocile sedimentare sunt:



bolovanisurile, calcarele,marnele, gresiile, conglomeratele

Marnele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a argilelor;

Gresiile sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a nisipurilor

Conglomeratele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a pietrisurilor.

Altitudinea:

Altitudinea medie: 1300 m;

Putine varfuri depasesc 2000m:

In Mtii Rodnei: Vf. Pietrosu – 2303m, Vf. Ineu – 2279m

In Mtii Calimani : Vf. Pietrosul – 2100m

Sunt alcatuiti din 3 siruri aproape paralele, orientate pe directia generala NV-SE;

Datorita altitudinilor reduse nu au fost afectati de glaciatia cuaternara decat Mtii Rodnei, in care s-au format circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare : L. Lala si L.Buhaiescu;

In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului , Mtii Harghitei

Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor;

Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase, si resurse solice: paduri si fanete naturale.

Se impart in trei subgrupe:

Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani

Grupa Sudica sau Carpatii Curburii

CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI:

Se desfasoara de la granita de N pana la aliniamentul: Mtii Bargaului – Depr.Dornelor – Depr. Campulung Moldovenesc;

Cei mai inalti munti: Muntii Rodnei cu

Vf. Pietrosu –2303m

Vf. Ineu –2279 m

Trei din cele 6 grupe de munti ce intra in alc. Sirului de munti vulcanici se gasesc in aceasta grupa: Oas, Gutai, Tibles;

Pe sisturi cristaline : Mtii Rodnei si Mtii Maramuresului si Mtii Suhard

Pe flis: Obcinile Bucovinei: Ob.Mestecanisului, Ob. Feredeului si Ob.Mare

Depresiuni: Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Depr. Oas

Pasuri:

-P.Prislop 1416m

P. Mestecanis 1096m

P. Tihuta 1201m

P. Setref 818m

CARPATII MOLDO-TRANSILVANI

Se desfasoara de la Aliniamentul……pana la Valea Oituzului

Au 3 grupe de munti vulcanici: Mtii Calimani, Mtii Gurghiului si Mtii Harghitei( Vf. Pietrosul Calimanilor 2100)

Fasia pe roci metamorfice este slab dezvoltata, majoritatea muntilor fiind dezvoltati pe flis: Mtii Rarau, Mtii Grintiesului, Mtii Giurgeului, Mtii Hasmasu Mare(Oltul si Muresul), Mtii Ciucului, Mtii Nemira, Mtii Berzunti, Mtii Tarcaului, Mtii Gosmanu, Mtii Ceahlau(Vf. Ocolasu Mare- 1907m) si Mtii Stanisoarei

Depresiuni: Deprs. Giurgeului(strabatuta de Mures),

Depr. Ciucului, (strabatuta de Olt)

Depr. Comanesti

Pasuri:

P.Bicaz, P. Stanisoara, P.Uz

In Mtii Harghitei – L. Sf.Ana - lac volcanic

Defilee:

Def. Muresului :Toplita – Deda

Def. Oltului : langa Tusnad

Def. Bistritei

Lacul Izvorul Muntelui

CARPATII CURBURII

Nu mai respecta orientarea generala NV-SE

Dispar rocile vulcanice

Dezvoltati pe flis

Se desfasoara de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei

Depresiunea Brasovului : Cea mai mare din tara, folosita in agricultura

Mtii Persani, Mtii Baraolt, Mtii Bodoc, Mtii Vrancei, Mtii Buzaului, Mtii Penteleu, Mtii Siriului, Mtii Ciucas, Mtii Grohotis, Mtii Baiu, Mtii Piatra Mare, Mtii Intorsurii, Mtii Barsei

Vf. Ciucas –1954m, Vf. Penteleu 1772m, Vf. Goru 1785m

Pasuri: P. Bratocea, P. Tabla Butii, P.Predeal

CARPATII MERIDIONALI

Caractere generale

Se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna –Bistra

Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei

Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri> 2000m

Primele 3 ca altitudine:

Vf . Moldoveanu 2544m

Vf . Negoiu 2535 m

Vf . Parangul Mare 2519m

Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar catre E si V – roci calcaroase

Sunt massive bine inchegate , greu de strabatut, fapt pentru care putine ape au reusit sa-I ferestruiasca de la N la S – numai Oltul

Datorita altitudinilor mari si masivitatii au fost denumiti “Alpii Transilvaniei” de catre Emanuel de Martaud

Datorita altitudinii lor mari au fost afectati de glaciatia cuaternara, prezentand numeroase urme glaciare dintre care: L. Bucura( cel mai intins- peste 11ha) si L. Negru sau L.Zanoaga(cela mai adanc 29m)

Au putine depresiuni si trecatori:

Depr. Lovistei, Depr. Petrosani, Depr. Hateg

P. Giuvala, P.Lainici, P.Merisor si P.Cozia

Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii

Se impart in patru grupe:

GRUPA MUNTILOR BUCEGI:

Se intind de la Valea Prahovei la Valea Dambovitei

La peste 2000m se gaseste Podul Bucegilor, unde se gaseste relief structural in conglomerate: Babele si Sfinxul, format de agentii externi:ploaia si vanturile.

Sunt cei mai vizitati se cei mai antropizati munti

Vf. Omu –2505m, de sub care izvoraste raul Ialomita, pe care se gaseste Pestera Ialomita

Pe R. Ialomita s-au format Cheile Tatarului

Sunt alcatuiti din Mtii Leaota, Mtii Piatra Craiului, intre care se gaseste Culoarul Rucar-Bran si Mtii Bucegi

GRUPA MUNTILOR FAGARAS:

*Sunt alcatuiti din 2 culmi principale:

Culmea nordica: Varfuri inalte, au aspectul unui ferestrau , au aspectul unui perete abrupt catre Depr. Fagarasului

Lacuri glaciare, printer care L. Bilea

Transfagarasanul- pe valea unui fost ghetar

Vf. Moldoveanu, Vf. Negoiu

Culmea sudica: Mtii Cozia, Mtii Frunti, Mtii Ghitu, Mtii Iezer(cei mai inalti) – din care izvoraste R.Arges (Barajul Vidraru)

Aluneca treptat catre Podisul getic

GRUPA MUNTILOR PARANG

Au suprafata cea mai mare din Meridionali

Se impart in:



Mtii Parang

Mtii Sureanu: Valea Streiului – Valea Sebesului

Mtii Candrel: Valea Sebesului –Valea Sadului

Mtii Lotrului: Valea Sadului – Valea Lotrului

Mtii Capatanii: La S de Valea Lotrului: Pestera Muierii Si Polovraci

Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m

GRUPA MUNTILOR RETEZAT-GODEANU

Au aspectul unui triunghi

Se intind de la Valea Jiului pana la Culoarele Timis-Cerna-Bistra

La baza se afla Muntii Valcan si Muntii Mehedinti

Mtii Cernei, Mtii Retezat, Mtii Godeanu, Mtii Tarcu

Vf Peleaga – 2509m

Au foarte multe lacuri glaciare, peste 80 , dintre care L.Bucura si L.Negru

DEFILEE, PASURI SI BARAJE IN C.MERIDIONALI

Defilee:

Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia

Defileul Jiului Bumbesti- Livezeni

Pasuri:

P.Cozia, pe Def.Oltului

P.Giuvala / Bran , pe Culoarul Rucar-Bran

P.Lainici/Surduc, pe Def.Jiului

P.Merisor, intre Depr.Petrosani si Depr.Hateg

Baraje:

L.Vidra, pe Lotru

L.Oasa, pe Sebes

L.Gura apei, in Mtii Tarcului.

CARPATII OCCIDENTALI

Caractere generale

Carpatii Occidentali se intind:

la N : pana la Valea Somesului

La S: Pana la Valea Dunarii

La E. – Depr.Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali

La V. – Campia de Vest patrunde sub forma unor “depresiuni golf”

Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre toti Carpatii romanesti

Vf. Bihor 1849m

Sunt discontinui – atunci cand s-au reinaltat Meridionalii, Occidentalii au suferit prabusiri si fragmentary – in acest fel s-a rupt punte care unea Apusenii de Orientali;

Sunt alcatuiti dintr-un mosaic de roci: toate categoriile.

Din roci metamorfice: sisturi cristaline si marmura

Din roci magmatice

Din roci sedimentare cutate (flis) calcare, conglomerate, marne

Se prezinta ca un “castel de ape”, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri

Au trei grupe principale:

MUNTII BANATULUI:

Se intind de la Valea Dunarii (S) – Culoarele Timis-Cerna(E)– Valea Timisului (N) – Campia de Vest (V)

Descresc ca altitudine de la E la V

Vf. Semenic 1446m in Mtii Semenic

Vf. Svinecea 1224m in Mtii Almajului

Cei mai josi sunt Mtii Locvei (la intrarea Dunarii in tara au pana la 500m)

Dunarea isi formeaza defileul cel mai lung si mai frumos intre Bazias si Varciorova 144 km

Sunt deosebit de bogati in resurese

Mtii Aninei in carbuni

Mtii Dognecei

Depresiuni :

Depr. Almajului sau Bozovici(intre Mtii Almajului si Mtii Semenic), drenata de R.Nera, care formeaza Cheile Nerei

Depr. Caras-Ezeris drenata de R.Barzava, orasul Resita

MUNTII POIANA RUSCA

Bogati in minereu de fier si marmura

Vf. Padesul 1347m

MUNTII APUSENI

Se desfasoara intre Valea Muresului si Valea Somesului

Au aspectul unei frunze din care nervura principala o constituie Mtii Bihor

Sunt alcatuiti din Mtii Bihor, Mtii Metaliferi, Mtii Zarandului, Mtii Trascaului, Mtii Codru-Moma, Mtii Muntele Mare, Mtii Vladeasa, Mtii Padurea Craiului, Mtii Plopis, Mtii Meses, Mtii Gilau

Depresiuni:

Depr. Zarandului, Depr. Gurahont, Depr.Brad – pe Valea Crisului Alb – orasul Brad

Depr. Beiusului pe Valea Crisului Negru – orasul Beius

Depr. Vad- Borot, pe Valea Crisului Repede – Oradea

Pestera ursilor este un aven care adaposteste ghetarul de la Stanisoara

Cheile Turzii, Cheile Rameti, Cheile Galdei

Izbucuri- locuri pe unde apa subterana tasneste la suprafata

Cetatile Ponorului

Pasuri

in Mtii Banatului : P.Poarta Orientala sau P.Domasnea

pe Culoarul Bistrei: Poarta de fier a Transilvaniei

intre Mtii Vladeasa si Mtii Meses: P.Ciucea

ROMANIA

Suprafata: 237.500 km patrati

Pupolatia: 22.760.449 locuitori

Densitatea populatiei: 96 locuitori pe km patrati

Capitala si orasul cel mai mare : Bucuresti ( 2.064.474 locuitori )

Limba oficiala: romana

Produse importete: masini, titei, cocs, minereuri fieroase, vehicule , fier

Produse exportate: masini, echipament industrial, cherestea, produse petroliere, cereale, bovine, carne

Moneda nationala: leu

Forma de stat: republica

Asezare geografica

Muntii Carpati se extind in directia nord-sud in centrul tarii, continuandu-se prin Alpii Transilvaniei si atingand altitudinea de 2548m in Muntele Negoiu.

La vest de acesti munti Campia Transilvaniei, un bazin de 400-500m, iar in vest se afla zone de ses cu soluri de loess.

Clima

Clima continentala central-euoropeana se manifesta prin ierni friguroase si veri destul de calde. In Bucuresti temperatura medie a lunii iulie este de 23 grade C, cea a a lunii ianuarie este de -3 grade C, iar cantitatea de precipitatii anuala este de circa 60 cm.

Mineret, industrie energetica

Productia de titei este de aproximativ 6,6 milioane tone, iar exploatarea de gaz metan din apropierea Clujului atinge 28.000 metri cubi anual. In Carpatii Occidentali, in Petrosani, se extrag anual 43 milioane tone de lignit. Energia electrica este produsa in proportie de circa 77% de termocentrale, care folosesc lignit, petrol si gaz, iar restul de 23% este dat de hidrocentrale.

Agricultura

46% din suprafata totala este cultivata, iar 19% se foloseste ca pasune. Mai mult de un sfert din populatie este angajata in agricultura.

Terenuri arabile foarte fertile se gasesc in zonele de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar si cartofi.

Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana tutun, iar in Moldova sunt zone viticole. Fermele au fost colectivizate in timpul regimului comunist, dar in anul 1991 guvernul a permis restabilirea proprietatii private a parcelelor de pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este acoperit din paduri, industria de cherestea si mobila sunt dezvoltate.

Industria

Industria grea cuprinde otelariile din Hunedoara si Resita, iar industria chimica este si ea prezenta in majoritatea oraselor mai mari.

Dezvoltarile actuale au vizat mai ales cresterea productiei de bunuri de larg consum.

Transportul

Lungimea totala a retelei feroviare in Romania, reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348 km, din care 3328 km sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeaza 72.799 km, din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate.

Orase

Bucuresti, pe malul Dambovitei, este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban, iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul, cu o populatie de 323.835 lucuitori. Constanta 350.476 locuitori este cel mai mare port.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1156
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site