Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


RECENSAMANTUL

Demografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




RECENSAMANTUL

Recensamantul reprezinta observare statistica totala, de regula periodica, care consta in inregistrarea exhaustiva a unei mari colectivitati de pe un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada de timp, pe baza unui program complex de cercetare si de obicei, cu personal special de inregistrare, in scopul cunoasterii la un anumit moment ale aspectelor concrete cantitative, care caracterizeaza fenomenul respectiv.



Recensamantul se caracterizeaza prin anumite particularitati:

1) caracterul de inregistrare totala, in sensul de cuprindere in program a tuturor indicatorilor care fac obiectul inregistrarii;

2) simultaneitatea inregistrarii, in sensul ca datele inregistrate sa se refere la un moment dat (moment critic) pentru a se asigura comparabilitatea datelor;

3) metoda de inregistrare, de regula, este directa.

O forma de recensamant o constituie microrecensamantul, observare statistica speciala efectuata fie cu un program mai redus de caracteristici, fie limitat la un anumit teritoriu sau la o anumita categorie de populatie.

Recensamantul serveste de regula pentru fundamentarea teoretica si practica a organizarii unor esantioane pentru cercetaanulri selective continue (cercetarea bugetelor de familie).

Recensamantul este una din cele mai vechi investigatii statistice. In prezent, pe plan mondial sunt cunoscute recensamintele mondiale periodice (din 10 in 10 ani), recensamantul populatiei si locuintelor, recensamantul agricol etc.

In tara noastra se efectueaza periodic recensaminte ale populatiei si locuintelor, ale animalelor, ale utilajelor, ale capacitatilor de productie, ale cadrelor etc.

Prezentarea rezultatelor preliminare ale recensamantului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, precum si compararea acestora cu datele definitive ale recensamantului din 7 ianuarie 1992, permit descrierea situatiei actuale din Romania in ceea ce priveste numarul si structura demografica a populatiei, numarul de gospodarii, fondul de locuinte si conditiile de locuit ale populatiei, precum si a modificarilor survenite in ultimul deceniu, pe total tara, medii si in profil teritorial la acesti indicatori

La recensamantul populatiei si al locuintelor din 1992, in populatie au fost inclusi numai cetatenii romani si straini cu domiciliul in Romania, indiferent daca la momentul inregistrarii erau plecati din tara si pentru cat timp. La recensamantul din 2002 populatia stabila (de resedinta) a fost stabilita conform recomandarilor metodologice ale ONU si Oficiului Statistic al Uniunii Europene (EUROSTAT). Potrivit acestei metodologii, din populatia de domiciliu a Romaniei la recensamantul populatiei si al locuintelor din 2002 este de 21852,6 mii persoane, cifra comparabila cu cea a recensamantului din 1992 (22810,0 mii persoane). Din populatia Romaniei s-au exclus cetatenii romani plecati in strainatate pentru o perioada neintrerupta mai mare de un an (178,5 mii persoane) si s-au inclus cetatenii straini cu resedinta neintrerupta mai mare de un an in Romania (24 mii persoane). Populatia stabila (de resedinta) calculata astfel este de 21698,2 mii persoane.

2002

1992

Numarul populatiei stabile

21698181

22810035

Densitatea de locuitori pe km2

91,0

95,7

Numarul gospodariilor populatiei

7392131

7288676

Nr. mediu de persoane pe gospodarie

2,89

3,07

Numarul cladirilor

4846572

4491565

Numarul locuintelor

8110407

7659003

Numarul camerelor de locuit

20702994

18847496

Suprafata camerelor de locuit-mii m2

364253,2

258518,3

Suprafata locuibila pe o locuinta-m2

37,5

33,8

Suprafata locuibila pe o persoana-m2

14,2

11,5

Numarul si structura populatiei pe sexe si medii de viata sociala

La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor preliminare ale recensamantului, populatia stabila (de resedinta) a Romaniei a fost de 21.698.181 locuitori.

Scaderea numarului populatiei Romaniei in ultimul deceniu (cu aproape 1 milion de locuitori, respectiv cu 4,2% fata de 1992, in conditii comparabile) se datoreaza atat sporului natural negativ (diferenta dintre nascuti-vii si decedati), cat si soldului negativ al migratiei externe (diferenta dintre persoanele plecate cu documente oficiale de renuntare la domiciliu sau cu resedinta pe termen lung in strainatate si persoanele venite in Romania).

In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe in 2002, se remarca o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin, ca si la recensamintele anterioare.

2002

1992

Numarul

%

Numarul

%

Populatia totala

21698181

100,0

22810035

100,0

Populatia masculina

10581350

48,8

11213763

49,2

Populatia feminina

11116831

51,2

11596272

50,8

Ponderea populatiei feminine a inregistrat in 2002 in totalul populatiei 51,2%, fiind in usoara crestere comparativ cu1992 cand a fost 50,8%. In ultimii 10 ani, populatia masculina a inregistrat o scadere de 632 mii (cu 5,6% fata de 1992) care a devansat scaderea populatiei feminine (479 mii, respectiv cu 4,1% comparativ cu 1992).

In prezent, la 1000 persoane de sex masculin revin 1051 persoane de sex feminin, fata de 1034 cat reveneau in 1992.

Pe medii, se constata cresterea ponderii populatiei rurale (de la 45,7% la 47,3%), concomitent cu scaderea ponderii populatiei urbane (de la 54,3% la 52,7%).

Diminuarea decalajului intre medii este urmarea scaderii, intre cele doua recensaminte, a populatiei municipiilor si oraselor cu 7,7%, in timp ce populatia comunelor s-a redus in aceasta perioada cu numai 1,5%.

Populatia pe medii - la recensamintele din anii 2002 si 1992

2002

1992

Persoane

%

Persoane

%

Total

21698181

100,0

22810035

100,0

Urban

11436736

52,7

12391819

54,3

Rural

10261445

47,3

10418216

45,7

Inregistrand aceeasi tendinta constatata pe total tara, in mediul urban ponderea persoanelor de sex feminin (52,0%) a crescut comparativ cu recensamantul precedent, astfel ca la 1000 barbati revin 1081 femei (fata de numai 1049 femei la1000 barbati cat reveneau in 1992). In schimb, in rural ponderea femeilor, mai mica decat in urban (50,4%), nu s-a modificat fata de recensamantul anterior, revenind aproape 1017 femei la 1000 barbati.

Repartizarea teritoriala a populatiei

Distributia teritoriala a populatiei a inregistrat modificari importante in perioada 1992-2002 sub influenta combinata a nivelului diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne (unele generate de modificari in situatia economica a unor regiuni, judete – desfiintarea unor industrii etc.), precum si a intensitatii migratiei externe (in special prin plecarea unor persoane in strainatate la lucru).

Repartizarea pe regiuni statistice a populatiei pe sexe evidentiaza faptul ca la recensamantul din 2002, ponderea populatiei masculine in total populatie se situeaza in jurul mediei pe tara, ponderi peste media pe tara fiind inregistrate in regiunile Nord - Est, Sud - Est (49,2%), Centru (49,1%), Sud - Vest (49%) si Sud (48,9%); in regiunile: Bucuresti (47,1%) si Vest (48,3%), ponderea este sub media pe tara.

In ultimul deceniu, se constata tendinta de scadere a ponderii populatiei masculine in totalul populatiei in toate cele 8 regiuni, dar mai accentuata in regiunile Vest (de la 48,9% la 48,3%) si Nord – Vest (de la 49,4% la 48,8%). Aceasta s-a datorat, in special, scaderii ponderii populatiei masculine din mediul urban.

In ceea ce priveste populatia de sex masculin din mediul rural, aceasta a cunoscut in ultimii 10 ani tendinte diferite de la o regiune statistica la alta. Astfel, se constata cresterea ponderii populatiei masculine rurale in regiunile Nord – Est (de la 49,8% la 50,0%) si Sud – Vest (de la 49,1% la 49,3%), scaderea ponderii populatiei masculine rurale in regiunile: Bucuresti (de la 49,8% la 49,4%), Sud (de la 49,4% la 49,2%), Nord – Vest (de la 49,7% la 49,5%) si Centru (de la 50,1% la 50,0%). O situatie similara cu cea inregistrata la recensamantul anterior se constata in Vest si Sud – Est, in aceste regiuni ponderea populatiei masculine din mediul rural ramanand la nivelul anului 1992. Comparativ cu datele recensamantului anterior, numarul populatiei a scazut in toate judetele, cu exceptia judetelor Iasi (+0,9%) si Ilfov (+4,6%). O scadere semnificativa a numarului populatiei s-a inregistrat in judetele: Caras-Severin (-11,4%), Hunedoara (-11,1%), Teleorman (-9,7%), Brasov (-8,5%) si Mehedinti (-8,0%).

Grupate dupa numarul populatiei, un numar de 25 de judete aveau la recensamantul din 2002 sub 500 de mii de locuitori (fata de 22 judete in 1992), iar 7 judete aveau peste 700 de mii de locuitori (fata de 9 judete in 1992).

Gruparea judetelor dupa numarul populatiei - la recensamintele din anii 2002 si 1992

Numarul populatiei

Numarul judetelor

2002

1992

Sub 300.000 locuitori

5

4

300.000-400.000 locuitori

11

9

400.000-500.000 locuitori

9

9

500.000-600.000 locuitori

5

6

600.000-700.000 locuitori

5

5

700.000-800.000 locuitori

4

6

Peste 800.000 locuitori

3

3

Din punct de vedere al repartizarii pe medii, s-a inregistrat o usoara crestere a ponderii populatiei urbane, in ultimii 10 ani, in cateva judete: Alba, Dolj si Ilfov. Aceasta se explica, pe de o parte, prin cresterea populatiei urbane, iar pe de alta parte, prin schimbarea statutului unor localitati (trecerea unui numar de 5 comune in categoria localitatilor urbane).

Populatia urbana s-a diminuat, in special, in judetele: Teleorman (cu 14,1%), Caras-Severin (cu 13,3%), Neamt (cu13,0%), Satu Mare (cu 12,4%), Bacau (cu 11,8%), Brasov (cu 11,2%), Vaslui (cu 10,8%) si Hunedoara (cu 10,0%).

Judetele cu cel mai ridicat grad de urbanizare, clasificate astfel si in 1992, sunt: Hunedoara (75,9%), Brasov (74,0%), Constanta (70,2%), Cluj (67,2%), Sibiu (65,8%), Braila (64,1%).

Ponderile cele mai reduse ale populatiei urbane se inregistreaza in cateva judete, majoritatea din sudul tarii: Ilfov (10,2%), Giurgiu (29,8%), Dambovita (29,4%), Teleorman (32,1%) si Suceava (33,3%).

Populatia rurala a cunoscut o crestere numerica intr-un numar de 10 judete, in special in: Iasi (+8,6%), Constanta (+7,4%), Vaslui (+6,0%), Galati (+4,5%) si Bacau (+4,1%).Exceptand judetele Iasi si Ilfov (a caror populatie a crescut), in marea majoritate a judetelor, densitatea populatiei a scazut fata de recensamantul precedent. Coreland cu judetele a caror populatie a cunoscut o reducere accentuata, rezulta ca cele mai pronuntate scaderi ale densitatii populatiei se inregistreaza in Caras-Severin, Brasov, Hunedoara, Teleorman, Satu Mare. Judetele cu densitatea cea mai ridicata a populatiei sunt: Prahova (175,8 loc/kmp), Iasi (149,6 loc/kmp), Galati (138,7 loc/kmp), Dambovita (133,5 loc/kmp), Brasov (109,7 loc/kmp).

Cu densitatile cele mai mici au ramas judetele: Tulcea (30,4 loc/kmp), Caras-Severin (39,1 loc/kmp), Harghita (49,1 loc/kmp), Bistrita-Nasaud (58,3 loc/kmp), Arad (59,5 loc/kmp) si Covasna (59,9 loc/kmp).

Variatiile teritoriale ale densitatii populatiei isi au explicatia atat in evolutia zonala diferentiata fenomenelor demografice si a numarului populatiei, cat si in factori de natura economica, sociala si nu in ultimul rand, de natura geografica (relief).

Structura populatiei dupa etnie

Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, privind apartenenta la o anumita etnie sau grup etnic, structura populatiei dupa etnie la recensamantul din 2002, comparativ cu cea de la recensamantul precedent se prezinta astfel :

Populatia dupa etnie - la recensamintele din anii 2002 si 1992

ETNIA

2002

1992

Persoane

%

Persoane

Total

Romani

Maghiari

Rromi

Germani

Ucraineni

Rusi

Turci

Tatari

Sarbi

Slovaci

Bulgari

sub 0,1



sub 0,1

Croati

sub 0,1

sub 0,1

Greci

sub 0,1

sub 0,1

Evrei

sub 0,1

sub 0,1

Cehi

sub 0,1

sub 0,1

Polonezi

sub 0,1

sub 0,1

Italieni

sub 0,1

sub 0,1

Armeni

sub 0,1

sub 0,1

Alte etnii

sub 0,1

Nedeclarata

sub 0,1

sub0,1

La prelucrarea si prezentarea rezultatelor, la anumite etnii au fost cuprinse si unele denumiri de grupuri etnice, astfel: romanii – includ si persoanele care s-au declarat aromani (25053 persoane) si macedoromani (1334 persoane); maghiarii - includ si secuii (583 persoane); germanii – includ si sasii (1422 persoane) si svabii (2963 persoane); ucrainenii – includ si rutenii (262 persoane). La grupa “alte etnii” au fost inclusi sloveni (175 persoane), carasoveni (207 persoane), albanezi (520 persoane), macedoneni slavi (731 persoane), ceangai (1370 persoane), gagauzi (45 persoane), chinezi (2249 persoane), precum si persoane de alta etnie din tari europene sau din tari din alte continente.

Populatia de etnie romana inregistrata la recensamant este de 19409 mii persoane, reprezentand 89,5% din populatia tarii (aceeasi pondere ca si la recensamantul precedent). In mediul urban, o proportie de 90% din populatie este de etnie romana (in usoara crestere fata de 1992 cand aceasta era de 89,7%), iar in mediul rural ponderea romanilor este de 88,8% (in usoara scadere fata de 1992 – 89,2%).Populatia de alta etnie din Romania se ridica la 2289 mii persoane, detinand o pondere de 10,5% din populatia totala. Numarul populatiei de alta etnie decat cea romana s-a redus in ultimii 10 ani cu 113 mii persoane, respectiv cu 4,7%, deci ceva mai putin decat populatia de etnie romana. La persoanele apartinand grupei “alte etnii”, se remarca reducerea persoanelor care s-au declarat carasoveni (cu 2516) sau ceangai (cu 692). In municipiul Bucuresti si intr-un numar de 39 judete ponderea populatiei de etnie romana este majoritara. Astfel, populatia de etnie romana detine o pondere de peste 90% si intr-un numar de 28 judete(iar in municipiul Bucuresti aceasta este de 97%), o pondere cuprinsa intre 80 – 89% in alte 6 judete (Arad, Brasov, Caras – Severin, Maramures, Timis, Tulcea), precum si o pondere cuprinsa intre 50 – 80% in 5 judete (Bihor, Cluj, Mures, Satu Mare, Salaj). Romanii detin o pondere de sub 50% numai in 2 judete ale tarii: Harghita – 14,1% si Covasna – 23,2% (in judetul Covasna romanii fiind in scadere cu 0,2% fata de 1992).

Populatia de etnie maghiara detine o pondere de 6,6% in populatia tarii, fiind in scadere fata de recensamantul anterior cu 190,6 mii persoane.

In 2002, ponderea populatiei maghiare este aceeasi in mediul urban ca si in rural, fiind in scadere fata de 1992 atat pe total, cat si in cele doua medii (de la 7,4% in urban, respectiv 6,8% in rural in 1992 la 6,6% la ambele medii).

O proportie de 52,9% din maghiari isi au resedinta in mediul urban, numarul lor scazand fata de 1992 cu 17,1%, in timp ce scaderea numarului maghiarilor din mediul rural a fost de numai 4,9%.

Populatia de etnie maghiara este majoritara in judetele Harghita (84,6%) si Covasna (73,8%, in scadere fata de 1992, cand ponderea maghiarilor in acest judet a fost de 75,2%). Proportii semnificative ale populatiei de etnie maghiara (peste 20%) exista si in judetele: Mures (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) si Salaj (23,1%).

Persoanele care s-au declarat rromi/tigani, cu o treime mai multi decat la recensamantul anterior, detin in totalul populatiei o pondere de 2,5%, in crestere fata de 1992, cand aceasta era de 1,8%. Tendinta de crestere se regaseste atat in mediul urban (de la 1,3% in 1992 la 1,8% in 2002), cat si in mediul rural (de la 2,3% in 1992 la 3,2% in 2002).

Proportii semnificative ale persoanelor care s-au declarat de etnie rrom/tigan se afla in cadrul populatiei din judetele: Mures (7,0%), Calarasi (5,6%), Bihor (5,0%), Dolj (4,3%), Sibiu (4,2%) si Arad (3,9%). In municipiul Bucuresti aceasta etnie detine o pondere de numai 1,4%, numarul absolut al persoanelor din aceasta etnie a crescut cu 2,1 mii persoane.

Comparativ cu recensamantul din 1992, ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie rrom a crescut in toate judetele, in unele dintre acestea cresterea fiind de peste 2/3 (in Bihor – de la 3,4% in 1992 la 5,0%, Dolj – de la 2,4% in 1992 la 4,3% etc.).

Populatia care s-a declarat la recensamant de etnie ucraineana detine o pondere de 0,3% din totalul populatiei, fiind neschimbata fata de 1992. Pe medii, se poate constata ca specific acestei etnii este faptul ca peste 4/5 din persoanele care s-au declarat de aceasta etnie sunt concentrate in mediul rural (85,3%), situatie constata si la recensamantul anterior.

Peste 4/5 din ucraineni se regasesc in numai 3 judete: Maramures (6,7% din populatia judetului), Suceava (1,2%) si Timis (1,1%). In aproape toate judetele in care sunt concentrati ucrainenii, ponderea acestora in totalul populatiei judetului are fluctuatii usoare fata de nivelul din 1992.

O abatere de la aceasta tendinta se constata doar in judetul Tulcea, unde ponderea ucrainenilor a scazut mai accentuat, de la 1,4% in 1992 la 0,5%.

O scadere semnificativa se inregistreaza la persoanele de etnie germana (de la 0,5% in 1992 la 0,3% in 2002). Spre deosebire de alte minoritati nationale, germanii au resedinta in proportie de peste 2/3 in mediul urban, situatie similara cu cea din 1992. Scaderea constatata a fost ceva mai mare in mediul rural decat in cel urban.

Aproximativ 3/4 din germani se concentreaza intr-un numar de 6 judete situate in Banat si Transilvania: Timis (2,1% din populatie), Caras – Severin (1,8%), Satu Mare (1,7%), Sibiu (1,6%), Arad (1,1%), Brasov (0,8%).

Comparativ cu recensamantul din 1992, proportia si numarul lor in populatia judetelor respective a scazut semnificativ, datorita sporului natural negativ si soldului negativ al migratiei externe.

Etnia turcilor a inregistrat o usoara crestere numerica si ca pondere in total populatie. Peste 4/5 din populatia de etnie turca este concentrata in cele doua judete din Dobrogea: Constanta (3,4% din populatie) si Tulcea (1,3%). Se remarca faptul ca in judetul Constanta se afla 3/4 din populatia de etnie turca, iar in municipiul Bucuresti ponderea populatiei de etnie turca este de numai 0,1%.

O crestere semnificativa s-a constatat la persoanele care s-au declarat de etnie croata, numarul acestora crescand cu 2/3 comparativ cu recensamantul din 1992. Aceasta s-a datorat, in special, persoanelor care s-au declarat de etnie croata din judetul Caras–Severin. In acest judet se afla 9/10 din totalul croatilor. Cresterea croatilor din judetul Caras-Severin, de 1,7 ori fata de 1992, s-a datorat in special persoanelor care in 1992 s-au declarat carasoveni, iar in 2002 - croati.

In structura populatiei dupa etnie, se mai cuprind 4 etnii cu ponderi reduse in totalul populatiei: rusi-lipoveni, sarbi, tatari, slovaci.

Rusii-lipoveni detin o pondere de 0,2% din totalul populatiei. Peste jumatate dintre acestia traiesc in mediul rural (56,6%).

Marea majoritate a etnicilor rusi-lipoveni sunt concentrati in 5 judete din Dobrogea si Moldova: Tulcea (6,4%), Braila (1,0%), Constanta (0,8%), Iasi si Suceava (cate 0,4%). In municipiul Bucuresti rusii-lipoveni detin o pondere de numai 0,1% din populatie.

De remarcat ca in judetul Tulcea – unde se afla aproape jumatate din totalul rusilor-lipoveni ponderea lor in populatie a scazut comparativ cu 1992 (de la 7,5% in 1992 la 6,4%), iar in judetele Braila si Iasi ponderea lor este in usoara crestere comparativ cu recensamantul anterior (1,0 fata de 0,6%, respectiv 0,4% fata de 0,3%).

O etnie care a inregistrat o reducere cu 23,4% in ultimii 10 ani a fost cea a sarbilor. Ponderea acestora in total populatie este de 0,1%.

Jumatate din populatia de etnie sarba are resedinta in mediul urban.

Aproape 3/5 din totalul persoanelor de etnie sarba se regasesc in judetul Timis, iar peste 1/4 din totalul persoanelor de etnie sarba este in judetul Caras-Severin.

Urmand aceeasi tendinta de scadere, se constata reducerea numarului persoanelor de etnie slovaca cu 12,2%. Ponderea slovacilor in totalul populatiei este de 0,1%, fiind aceeasi ca in 1992.

Peste 3/4 din totalul slovacilor se regasesc in judetele Bihor si Arad, iar in ceea ce priveste repartizarea acestora pe medii de viata sociala, 3/5 din numarul slovacilor se afla in mediul rural.

Concentrarea pe judete a populatiei de alte etnii decat cele amintite se prezinta astfel: bulgari-in judetul Timis, greci-in judetul Tulcea, Constanta si municipiul Bucuresti, cehii – in judetele Caras-Severin si Mehedinti, polonezii – in judetul Suceava, armenii – in judetul Constanta si in municipiul Bucuresti, evreii – in municipiul Bucuresti, italienii – in municipiul Bucuresti si in judetele Timis si Arad, chinezii – in municipiul Bucuresti.

In ceea ce priveste populatia pe etnii se remarca faptul ca la recensamantul din 2002 repartizarea pe cele 8 regiuni statistice a diferitelor etnii este neomogena, in sensul ca structura populatiei pe etnii din fiecare regiune nu este aceeasi cu cea constatata la nivelul tarii. Astfel, ponderea diferitelor etnii in total populatie este diferita de la o regiune statistica la alta.

Doar in regiunea de Vest se pastreaza aproximativ aceleasi valori ale ponderilor in total populatie pentru romani (86,2% din totalul populatiei acestei regiuni), maghiari (6,7%) si rromi (2,5%), inregistrate si la nivelul tarii, situatie existenta si la recensamantul precedent. In Centru se pastreaza doar ierarhia

Cele mai ridicate ponderi ale romanilor in totalul populatiei se inregistreaza in regiunile de Nord-Est (97,9%), Sud-Vest (97,2%), iar cele mai reduse in Centru (65,3%) si Nord-Vest (75%). In celelalte regiuni romanii detin ponderi de peste 86%.

Persoanele care s-au declarat de etnie maghiara sunt concentrate in regiunile din Centru (avand o pondere semnificativa de 30% din totalul populatiei acestei regiuni) si Nord-Vest (19,3%). Regiunile cu proportii reduse ale etnicilor maghiari sunt Sud-Est, Sud si Sud-Vest (fiecare cu o pondere a maghiarilor de doar 0,1% din totalul populatiei acestor regiuni).

Ponderi peste media pe tara a rromilor/tigani se constata in regiunile din Centru (4,0% din totalul populatiei acestei regiuni), Nord-Vest (3,5%) si Sud (2,9%). Cele mai putine persoane de etnie rroma se gasesc in zona de Nord-Est (1,2%).

Etnicii germani se afla concentrati in regiunile din Vest (1,4%), Centru (0,6%) si Nord-Vest (0,4%). In Sud-Est, Sud si Sud-Vest germanii detin o pondere in totalul populatiei de sub 0,1%.

In ceea ce priveste celelalte etnii care au fost declarate de populatie la recensamant, care fiecare in parte nu depaseste 0,3% din populatie, se constata faptul ca ucrainenii (0,3%) se gasesc concentrati in regiunea de Nord-Vest (1,3%) si Vest (0,7%), rusii-lipoveni (0,2%) – in marea lor majoritate in zona de Sud-Est (0,9% din totalul populatiei acestei regiuni).

Structura populatiei dupa etnii, pe regiuni de dezvoltare,

la recensamintele din anii 1992 si 2002

regiunea

Ponderea etniilor in totalul populatiei (%)

Total

Romani

Maghiari

Rromi

Germani

Ucraineni

Rusi

alte etnii

1992

Romania

NE

SE

-

Sud

-

-

-

SV

-

-

-

Vest

-

NV

-

Centru

-

-

Bucuresti

-

2002

Romania

NE

SE

-

-

Sud

-

-

-

SV




-

-

-

Vest

-

NV

-

Centru

-

-

BUcuresti

-

Comparativ cu recensamantul anterior se remarca faptul ca ponderile diferitelor etnii in totalul populatiei celor 8 regiuni statistice au scazut, exceptie facand cele ale romanilor din regiunile de Vest, Nord-Vest si Centru, care au inregistrat usoare cresteri (de la 84,4% in 1992 la 86,2%, de la 74,1% la 75%, respectiv de la 64,6% la 65,3%) precum si ponderile rromilor, care urmand tendinta la nivel de tara, au inregistrat cresteri in toate cele 8 regiuni statistice (mai pronuntata in NV-de la 2,5% la 3,5% si SV de la 1,5% la 2,5%).

Structura populatiei dupa religie

Potrivit rezultatelor preliminare ale recensamantului din 2002 privind structura populatiei dupa religie, populatia de religie ortodoxa, 18806 mii persoane, este preponderenta, reprezentand 86,7% din totalul populatiei. Din totalul populatiei, 99,8% si-a declarat apartenenta la o religie (confesiune), in timp ce persoanele care s-au declarat fara religie sau atei (23,1 mii) reprezinta numai 0,1% din total, fiind in scadere cu o treime in ultimul deceniu.

Populatia dupa religie - la recensamintele din anii 2002 si 1992

RELIGIA

2002

Persoane

%

Persoane

%

Total

Ortodoxa

Romano-catolica

Greco-catolica

Reformata

Penticostala

Baptista

Adventista

Unitariana

Musulmana

Crestina dupa Evanghelie

Crestina dupa rit vechi

Evanghelica luterana

Evanghelica augustana

Mozaica

sub 0,1

sub 0,1

Alta religie

Atei

Nedeclarata

sub 0,1

In mediul urban ponderea populatiei de religie ortodoxa este de 87,0%, in usoara crestere fata de 1992; in schimb ponderea populatiei de religie ortodoxa din mediul rural a inregistrat o scadere de la 86,8% in 1992 la 86,3%.

Intr-un numar de 31 judete si in municipiul Bucuresti persoanele de religie ortodoxa reprezinta peste 80% din totalul populatiei, iar in 20 judete peste 95%. In alte 8 judete ponderea persoanelor de religie ortodoxa este majoritara, fiind situata intre 50-79%. Doar in judetele Harghita si Covasna ortodocsii detin o pondere de sub 50% (13,3%, respectiv 22,4%).

Comparativ cu recensamantul anterior, in decursul ultimilor 10 ani, persoanele care s-au declarat de anumite religii au crescut atat numeric, cat si ca pondere in total, cum este cazul celor care apartin de confesiunea penticostala, adventista de ziua a 7-a, baptista, evanghelica luterana sinodo-presbiteriana, crestina de rit vechi si musulmana.

Populatia de religie romano-catolica detine o pondere de 4,7% in total populatie, fiind in scadere fata de 1992, cand era de 5,1%. Aceeasi tendinta de scadere se constata si pe medii, in urban ponderea persoanelor de religie romano-catolica scazand mai mult decat in mediul rural. In profil teritorial, populatia romano-catolica are o pondere de peste 9% intr-un numar de 9 judete in care, de altfel, se afla concentrata 3/4 din populatia de aceasta religie.

Judetele cu cea mai mare pondere a populatiei de religie romano-catolica sunt: Harghita (65,3%), Covasna (36,1%), Satu Mare (18,1%), Bacau (17,0%), Neamt (11,0%), Timis (10,5%). Se constata ca ponderile din aceste judete sunt in scadere fata de 1992, exceptie facand doar ponderea populatiei de religie romano-catolica din judetul Neamt care a crescut de la 10,8% la 11,0%.

Persoanele care s-au declarat de religie reformata detin o pondere de 3,2%, in scadere fata de 1992, cand a fost de 3,5%, datorita scaderii numarului lor cu 104 mii.

Peste jumatate din populatia de religie reformata se gaseste in mediul urban.

Ponderi de peste 10% (in scadere fata de 1992) se inregistreaza in 7 judete, in care se concentreaza 8/10 din totalul persoanelor de religie reformata. Aceste judete sunt: Covasna (33,4%), Mures (26,9%), Salaj (19,5%), Satu Mare (18,7%), Bihor (18,0%), Harghita (12,7%) si Cluj (12,3%).

Numarul persoanelor de religie penticostala a crescut fata de recensamantul anterior de 1,5 ori. Ponderea persoanelor de aceasta religie este de 1,5% din populatia tarii, in crestere fata de 1992, cand era 1,0%. Aceasta se datoreaza in special cresterii populatiei de aceasta religie in mediul rural.

Penticostalii se afla in proportie de 60% in mediul rural.

Peste 3/5 din persoanele care s-au declarat de religie penticostala se concentreaza intr-un numar de 10 judete din Vestul si Nordul tarii: Suceava si Bistrita-Nasaud (cu cate 6,4%), Arad (6,3%), Bihor (5,7%), Timis (4,2%), Hunedoara si Salaj (cu cate 3,5%), Maramures (3,1%), Cluj si Caras-Severin (cu cate 2,9%).

Numarul persoanele care s-au declarat de religie greco-catolica a scazut fata de recensamantul anterior, ponderea lor fiind de 0,9%, fata de 1,0% cat era in 1992.

Aproape 2/3 din greco-catolici se afla in mediul urban. Tot aceeasi pondere se afla concentrata in 6 judete din Transilvania: Satu Mare (7,9%), Maramures (5,6%), Cluj (4,3%), Alba (3,6%), Bihor si Mures (cu cate 2,3%).

Intr-un numar de 11 judete ponderea persoanelor de aceasta religie este in crestere, desi cu valori reduse in populatia acestor judete.

In ceea ce priveste populatia de confesiune baptista, aceasta detine o pondere de 0,6% din populatia tarii, fiind in crestere cu 18,7% fata de recensamantul precedent.

Jumatate din populatia de religie baptista se afla concentrata in 4 judete din vestul tarii: Caras-Severin (4,3%), Arad (4,0%), Bihor (3,7%), Timis (1,5%).

De religie adventista s-a declarat 0,4% din populatia tarii. Aceste persoane se gasesc in proportie de aproape 2/3 in mediul rural.

Ponderi mai semnificative ale populatiei apartinand acestei religii, desi reduse, sunt in judetele: Teleorman (1,9%), Mures (1,5%), Arad (1,0%), Dambovita (0,8%), Prahova, Maramures si Suceava (cu cate 0,7%), ponderile respective fiind mai mari ca in 1992

In ceea ce priveste celelalte religii care au fost declarate de populatie la recensamant, care fiecare in parte nu detin mai mult de 0,3% din populatia tarii, situatia se prezinta astfel:

persoanele de religie unitariana (0,3% din populatia tarii) – sunt concentrati in 5 judete din Transilvania: Harghita, Covasna, Mures, Cluj, Brasov;

musulmanii (cu o pondere de 0,3% din populatia tarii) – sunt grupati (peste 90%) in judetele Constanta si Tulcea si in municipiul Bucuresti;

crestinii dupa evanghelie (0,2% din populatie) – se gasesc in proportie de 2/3 in judetele: Sibiu, Suceava, Vaslui, Dambovita, Iasi, Botosani, Prahova, Brasov si Arges;

crestinii de rit vechi (0,2% din total populatie) – 4/5 din ei se regasesc in 7 judete din estul tarii: Tulcea, Iasi, Braila, Constanta, Suceava, Vaslui, Neamt;

0,1% din populatie s-a declarat ca apartinand de biserica evanghelica luterana sinodo-presbiteriana – acestia se afla concentrati in proportie de 3/4 in 3 judete din Transilvania: Brasov, Arad, Sibiu;

0,1% din populatie apartin de biserica evanghelica de confesiune augustana – peste jumatate dintre acestia se afla in judetele Brasov si Sibiu;

biserica evanghelica romana a fost inregistrata ca religie la 0,1% din populatie – 2/3 dintre acestia se afla in judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Brasov si in municipiul Bucuresti;

persoanele de religie mozaica reprezinta mai putin de 0,1% din populatie, fiind numeric in scadere fata de 1992.

In totalul persoanelor care au fost incluse in categoria “alta religie” (0,4% din populatia tarii) sunt cuprinse persoane care apartin altor religii nenominalizate mai sus si necodificate separat la recensamant, de exemplu: cei apartinand bisericii armene, bisericii ortodoxe de stil vechi, sunitilor, martorilor lui Iehova etc.

O pondere de 0,1% din populatia tarii s-a declarat fara religie si mai putin de 0,1% - atei, ponderi mai scazute decat la recensamantul din 1992.

Pe cele 8 regiuni statistice se constata o configurare diferita a structurii populatiei dupa religii fata de cea pe total tara. Ponderea religiilor in total populatie difera de la o regiune statistica la alta. Astfel, doar in regiunea Nord-Est se mentin valori apropiate fata de cele la nivelul tarii in ceea ce priveste ponderile principalelor religii (ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, baptista, penticostala), desi, ierarhizandu-le, se observa o mica diferenta (fata de total tara reformatii sunt sub 0,1%, iar greco-catolicii isi schimba locul in ierarhie, dupa baptisti).

In ceea ce priveste ponderea persoanelor care s-au declarat de religie ortodoxa, cele mai mari valori (peste valoarea pe total tara) s-au inregistrat in regiunile: Sud-Vest (98,6%), Sud (97,7%), Bucuresti (96,0%), Sud-Est (95,6%) si Nord-Est (89,5%).

Ponderea ortodocsilor s-a inscris sub valoarea pe tara in regiunile: Centru (63,6%), Nord-Vest (68,2%) si Vest (79,9%).

Romano – catolicii sunt concentrati in Centru (15,2%), urmand apoi regiunea de Vest (cu 8,3%). Peste valoarea pe tara a ponderii romano-catolicilor se inregistreaza si in Nord-Vest (6,9%) si Nord-Est (6,4%), in celelalte regiuni valorile situandu-se sub 0,7%, cu exceptia regiunii statistice Bucuresti (1,4%).

Regiunea cu ponderea cea mai ridicata de greco-catolici este in NV(4,2%), in timp ce valori sub 0,1% se gasesc in SE si SV.

Persoanele de religie reformata prezinta tendinta de aglomerare in regiunile NV(12,6%) si Centru (12,3%).

Mai sunt prezenti in proportie de 2,0% in Vest si de 0,1% in Bucuresti, in restul celorlalte regiuni fiind sub 0,1%.

Aceasta este religia cu cea mai neomogena distributie pe regiuni statistice.

In ceea ce priveste distributia ponderilor baptistilor pe cele 8 regiuni, valorile cele mai insemnate se regasesc in Vest (2,5%) si Nord-Vest (1,6%), in celelalte regiuni nedepasind 0,5%.

Regiunile cu ponderi mai mari ale persoanelor de religie penticostala sunt Vestul (4,3%) si Nord-Vestul tarii (3,9%). Pentru celelalte regiuni valorile merg de la 0,3% la 1,8%.

Structura populatiei dupa religie, pe regiuni de dezvoltare,

la recensamintele din anii 1992 si 2002

Regiunea

Ponderea religiilor in populatia totala (%)

Total

ortodoxa

romano- catolica

greco-catolica

reformata

baptista

penticostala

alta religie

1992

Romania

NE

-

SE

-



Sud

-

-

SV

-

-

Vest

NV

Centru

Bucuresti

2002

Romania

NE

-

SE

-

-

Sud

-

-

SV

-

-

Vest

NV

Centru

Bucuresti

Comparand cu situatia inregistrata la recensamantul din 1992 pe regiuni statistice, ponderile care au crescut sunt cele ale ortodocsilor din Centru si Nord-Vest; ale greco-catolicilor din Vest; ale baptistilor din aproape toate regiunile (cu exceptia Sudului si a Sud-Estului, unde au ramas la fel); ale penticostalilor din toate regiunile.

In ceea ce priveste celelalte religii, persoanele care s-au declarat ca apartin Bisericii evanghelice luterane sinodo-presbiteriane sunt concentrate in regiunea de Centru, de asemenea, unitarienii se gasesc preponderent tot in Centru (datorita unei ponderi mari in Harghita).

Cei din Biserica crestina de rit vechi se afla in procent mai mare in Sud-Est (datorita concentrarii lor in judetul Tulcea). De asemenea, tot in regiunea de Sud-Est exista si o mare concentrare de musulmani datorita numarului mare al acestora din Constanta.

Adventistii se regasesc intr-o pondere mai mare in Sud(in special in Teleorman).

Evolutia numarului si marimii medii a gospodariilor populatiei

La recensamantul din 18 martie 2002 au fost inregistrate 7392131 gospodarii ale populatiei constituite din 21384,1 mii persoane si 3521 gospodarii institutionale continand 314,1 mii persoane. Astfel 98,6% din populatia stabila a tarii se regaseste in gospodariile populatiei, iar 1,4% in gospodariile institutionale.

Din totalul gospodariilor populatiei, 7383,6 mii gospodarii cu 21356,8 mii persoane sunt in locuinte permanente si sezoniere, iar 8,5 mii gospodarii, cuprinzand aproximativ 27,3 mii persoane, locuiesc in spatii amenajate din necesitate (in constructii gospodaresti, dependinte, constructii provizorii, unitati mobile etc.), fata de situatia din 1992 cand existau 7,2 mii gospodarii continand 22,8 mii persoane in spatii amenajate din necesitate.

Fata de recensamantul din 1992, numarul gospodariilor populatiei a crescut cu103,5 mii (o crestere de 1,4%) – crestere mai accentuata in mediul rural decat in mediul urban.

Marimea medie a unei gospodarii a populatiei a scazut de la 3,07 persoane in 1992 la 2,89 persoane in 2002.

In ceea ce priveste repartizarea gospodariilor populatiei pe categorii de localitati, un numar de aproape 4 milioane de gospodarii sunt in municipii si orase (54,0% din totalul gospodariilor populatiei).

Marimea medie a unei gospodarii a populatiei din municipii si orase (2,79 persoane) este mai mica decat cea a unei gospodarii din comune (3,01 persoane). Desi acelasi raport exista si in 1992, totusi se constata ca marimea medie a gospodariei din urban a scazut fata de 1992 mai mult decat cea a gospodariei din rural.

Gospodariile populatiei la recensamintele din anii 2002 si 1992

Numarul gospodariilor populatiei

Marimea medie a gospodariei

1992

TOTAL

Municipii si orase

Comune

Reducerea marimii medii a gospodariei populatiei in 2002 fata de 1992 denota o modificare in structura gospodariei dupa numarul de persoane care o compun, modificare datorata procesului de crestere a numarului gospodariilor de persoane singure si de divizare a unei gospodarii multinucleale in mai multe gospodarii (decoabitare). Aceasta decoabitare isi are o posibila explicatie in intemeierea de catre tineri a propriilor gospodarii, asociata cu parasirea de catre acestia a familiilor de origine.

Concluzii

Romania este marcata de o scadere substantiala a numarului populatiei. Comparativ cu datele recensamantului din ianuarie 1992, populatia Romaniei a scazut cu 957,4 mii locuitori (-4,2%).

Proiectiile populatiei Romaniei, realizate in cadrul INS, ne semnaleaza o scadere in continuare a populatiei care, pentru orizontul de timp 2020, poate ajunge numai la 20 milioane locuitori (in varianta pesimista). Totodata, ultima proiectare a populatiei facuta de Divizia de Populatie a ONU (in 2000) arata ca populatia Romaniei ar putea ajunge in orizontul de timp 2050 la 16,7 milioane locuitori (in varianta pesimista), in cazul in care se mentine actualul comportament demografic al populatiei.   

In ultimul deceniu numarul populatiei din majoritatea tarilor foste comuniste (Republica Ceha, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova si Federatia Rusa) a scazut sistematic

Declinul constant al principalilor indicatori demografici din perioada intercenzitara a constituit principalul factor de scadere a populatiei Romaniei.

Statistica demografica curenta, pe baza datelor colectate din surse administrative, identifica factorii si influenta lor in timp asupra numarului si structurii populatiei.

Sporul natural al populatiei a inregistrat valori negative in fiecare an din perioada 1992-2001 ca efect al excedentului numarului de decedati fata de numarul de nascuti vii. Situatia nu este singulara, 17 tari din Europa raportau in anul 2000 sporuri naturale negative.

Emigrarea cetatenilor romani, care si-au stabilit domiciliul sau resedinta in strainatate, este un alt factor cu o contributie insemnata la tendinta de scadere a numarului populatiei. Fenomenul migratiei externe a influentat negativ in ultimii ani numarul populatiei din toate tarile Central si Est europene.

In ultimii 10 ani a scazut mai accentuat numarul barbatilor (cu 5,6%) decat cel al femeilor (cu 4,1%), ceea ce a condus la cresterea gradului de feminizare a populatiei.

Excedentul numarului de femei fata de numarul de barbati se mentine in total populatie ca efect al supramortalitatii masculine permanente care se manifesta la toate grupele de varsta (la barbatii cu varste intre 15 - 64 ani ratele de mortalitate au fost de doua ori mai mari decat la femei). Efectul acestei situatii se regaseste si in decalajul semnificativ dintre speranta de viata a celor doua sexe, mai mica cu 7 ani la barbati decat la femei.

S-a accentuat fenomenul de dezurbanizare. In ultimii zece ani s-au produs mutatii in ceea ce priveste repartitia pe medii de viata sociala, in sensul cresterii ponderii numarului de locuitori din mediul rural de la 45,7% in 1992 la 47,3% in 2002 si scaderii implicite a ponderii numarului de locuitori din municipii si orase de la 54,3% in 1992 la 52,7% in 2002. Aceasta situatie a fost determinata atat de sporul natural negativ cat si de migratia interna si externa.

In mediul rural sporul natural al populatiei a fost negativ si cu valori mai mari decat in mediul urban in fiecare an din perioada intercenzitara. Fluxul migratiei interne cu schimbarea domiciliului din urban in rural (care s-a dublat in 2001 fata de 1992) si-a adus contributia la o scadere mai mica a numarului populatiei rurale decat a populatiei urbane.

Scaderea mai accentuata a numarului populatiei din mediul urban a fost influentata in buna masura de emigrare, cu stabilirea domiciliului in strainatate. Numarul persoanelor din mediul urban care au emigrat in acest scop a fost de aproape cinci ori mai mare decat al celor din mediul rural.

Aceasta tendinta de scadere a populatiei urbane, care s-a manifestat continuu in ultimii 4 ani, mareste decalajul dintre Romania si celelalte tari europene dezvoltate din punct de vedere economic, unde ponderea populatiei urbane este de peste 70%.

Cresteri ale numarului populatiei fata de 1992, s-au inregistrat numai in judetele Iasi si Ilfov, la nivelul celorlalte judete si a municipiului Bucuresti fiind consemnate reduceri, dupa cum urmeaza: cu peste 10% in judetele Hunedoara si Caras-Severin, intre 5-10% in judetele Teleorman, Olt, Valcea, Mehedinti, Prahova, Brasov, Harghita, Sibiu, Alba, Arad, Bihor, Salaj, Maramures si Satu Mare, iar in alte 23 de judete scaderi de pana la 5%.

Se mentine structura generala a populatiei pe etnii. Persoanele de etnie romana reprezinta 89,5% din totalul populatiei, nivel inregistrat si la recensamantul anterior.

Concomitent, s-a micsorat ponderea populatiei care s-a declarat de etnie maghiara de la 7,1% in 1992 la 6,6% in 2002 si a crescut ponderea rromilor/tiganilor de la 1,8% in 1992 la 2,5% in 2002. Nici una din celelalte etnii nu depaseste 1% din populatia totala.

Mutatiile intervenite in structura populatiei dupa etnie la recensamantul din 2002, comparativ cu cel din 1992, au fost determinate pe de o parte de nivelul diferit al cresterii naturale a populatiei specifice fiecarei etnii (ca urmare a unui nivel diferit al fertilitatii si mortalitatii), iar pe de alta parte de soldul negativ al migratiei externe in cazul persoanelor apartinand anumitor etnii.

In 39 judete ponderea populatiei de etnie romana este majoritara. In 28 de judete si municipiul Bucuresti ea detine o pondere de peste 90%. Populatia de etnie maghiara este majoritara in judetele Harghita (84,6%) si Covasna (73,8%) si detine o pondere de peste 20% in judetele: Mures (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) si Salaj (23,1%).

In judetele in care populatia de etnie maghiara este majoritara sau reprezinta peste 20% din total populatie, ponderea romanilor a crescut in anul 2002 comparativ cu 1992, cu exceptia judetelor Covasna si Salaj in care ponderea lor a scazut cu 0,2% si respectiv 1%.

O reducere a inregistrat populatia de etnie germana, cu 49,7%, in principal, datorita emigrarii in proportie insemnata, avand efecte vizibile asupra depopularii unor intregi localitati.

Structura populatiei dupa limba materna, confirma ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie romana.

Corelatia dintre etnie si limba materna evidentiaza faptul ca o parte dintre persoanele care s-au declarat ca apartinand unei alte etnii decat cea romana au declarat ca limba materna limba romana. Astfel la 1000 persoane de etnie romana revin 1017 persoane care au declarat ca limba materna limba romana (proportie in crestere fata de 1992 cand la 1000 persoane de etnie romana reveneau 1013 persoane cu limba materna romana).

Un numar de 332 mii persoane (1,6%), au declarat ca sunt de alta etnie, dar limba materna este cea romana. O situatie similara este consemnata si la persoanele care au declarat ca limba materna limba maghiara, numarul lor fiind cu 13 mii persoane mai mare decat numarul etnicilor maghiari.

Pentru toate celelalte etnii, numarul persoanelor care au declarat ca limba materna limba etniei de care apartin, este mai mic decat numarul persoanelor de etnie corespunzatoare limbii.

Numarul persoanelor care s-au declarat la Recensamantul Populatiei si al Locuintelor din 18 martie 2002 de religie ortodoxa a fost de 18.806 mii, reprezentand 86,7% din numarul total al populatiei, pondere aproximativ egala cu cea din 1992. In 31 de judete si in municipiul Bucuresti, ponderea persoanelor de religie ortodoxa reprezinta peste 80% din numarul populatiei.

Numarul de gospodarii inregistrate la Recensamantul din 18 martie 2002 a fost de 7.392.131, formate din 21.384,1 mii persoane. S-au mai inregistrat 3.521 de gospodarii institutionale (din internate, camine etc.), formate din 314,1 mii persoane.

Fata de datele recensamantului precedent, numarul de gospodarii ale populatiei a crescut cu 1,4% (+103,5 mii gospodarii).In aceste conditii numarul mediu de persoane din care este alcatuita o gospodarie s-a diminuat de la 3,07 persoane in 1992 la 2,89 persoane in 2002.

Scaderea marimii gospodariei s-a datorat decoabitarii gospodariilor cu mai multe nuclee familiale, a unui numar mai mic de copii in familie si a cresterii numarului de gospodarii formate dintr-o singura persoana.

Ierarhizarea judetelor dupa numarul de persoane ce revin pe o gospodarie, pe baza datelor recensamantului din 2002, arata ca 5 judete se situeaza la nivelul mediu pe tara (2,89 persoane/gospodarie), 22 judete au un numar mai mare de persoane intr-o gospodarie, iar 14 judete si municipiul Bucuresti au mai putine persoane in medie pe o gospodarie, decat media pe tara.

BIBLIOGRAFIE :

XXX Dictionar de Economie Politica, Editura Economica, Bucuresti, 1999

XXX (Internet) Rezultatele preliminarii in urma recensamantului din 2002

XXX (Internet) Institutul National de Statistica








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1099
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site