Cadrul natural. dezvoltare socio-economica - judetul arges

CADRUL NATURAL. DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA - JUDETUL ARGES

1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judetului Arges

Judetul Arges este situat in partea central-sudica a tarii, in bazinul superior al raului cu acelasi nume, fiind delimitat la sud de paralela de 44 83 latitudine nordica si la nord de cea de 45 37 latitudine nordica, la vest de meridianul de 24 25 longitudine estica, iar la est de cel de 25 20 longitudine estica.

Suprafata judetului Arges este de 6826,3 km, ceea ce reprezinta aproape 3% din intreaga suprafata a Romaniei.

Punctele extreme ale judetului Arges sunt: in partea de nord - comuna Nucsoara, in partea de sud comuna Mirosi, in partea de est comuna Dragoslavele , iar in partea de vest comuna Ciomagesti.

In partea nordica, limita judetului urmareste crestele inalte ale muntilor Fagaras, traverseaza muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar Bran ce desparte judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov.

La est limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, traversand muntii Leaota, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu Burdea. Limita sudica dinspre judetul Teleorman taie campia Gavanu Burdea.

La sud-vest, judetul Arges se invecineaza cu judetul Olt, limita strabatand Campia Romana si piemontul Cotmeanei, traversand vaile din bazinul superior al raului Vedea. Limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea raului Topolog.

Teritoriul judetului Arges este strabatut de o bogata retea de rauri si vai care apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea principalelor cursuri de apa pe teritoriul judetului Arges fiind 670 km, dintr-un total de 1106 km.

Principalele cursuri de apa

Tabel 1.1.1

Figura 1.1.1.

Cel mai mare colector este raul Arges care dreneaza partea de nord si nord-vest a judetului si care il strabate pe directia nord-vest, sud-est, pe o lungime de 142 km. Obarsia lui se afla in muntii Fagaras, intre varfurile Negoiu si Moldoveanu, de unde pornesc raurile Buda si Capra aceste rauri varsandu-se in lacul de acumulare Vidraru.

Argesul strabate zona subcarpatica si a dealurilor piemontane, primind ca afluent, in dreptul comunei Merisani, raul Valsan, avand lungimea cursului pe teritoriul judetului de 79 Km, aceasta fiind si lungimea totala.

La Pitesti, Argesul primeste unul dintre cei mai importanti afluenti ai sai, Raul Doamnei. Acesta are lungimea totala a cursului de apa de 107 Km, toata lungimea fiind pe teritoriul judetului Arges. Principalul afluent al Raului Doamnei este Raul Targului care la randul sau primeste alti afluenti cum ar fi: Bratia si Argeselul.

In aval de Pitesti, Argesul aduna ape de mai mica importanta din Podisul Candesti si din Campia piemontana a Pitestilor-Carcinovul, Glambocelul, Neajlovul si Dambovnicul. Un alt rau important este Dambovita, tot afluent al Argesului (se varsa in acesta la Budesti, judetul Ilfov), lungimea cursului de apa pe teritoriul judetului Arges fiind de 81 Km, dintr-un total de 286 Km.

In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog, care strabate o lungime de 89 Km pe teritoriul judetului Arges, dintr-un total de 111 Km, fiind afluent al Oltului. Partea de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele in zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorasc din Campia piemontana a Vedei (Burdea, Valea Cainelui si mai la est cel mai mare afluent al sau, Teleormanul).Configuratia reliefului si constitutia petrografica a rocilor confera principalelor rauri din Arges un ridicat potential hidroenergetic care a fost pus in valoare odata cu realizarea lacului de acumulare Vidraru si a celorlalte lacuri de baraj amenajate in aval de Vidraru pana la Pitesti Oesti, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcelele, Bascov, Pitesti - precum si a lacurilor de acumulare Budeasa, Cumpana, Valsan si Baciu. Suprafata totala a lacurilor de acumulare de pe teritoriul judetului Arges este de 2914,5 ha.

Pe teritoriul judetului Arges exista lacuri antropice si lacuri glaciare. Principalele lacuri antropice sunt Lacul Vidraru care se afla in localitatea Arefu si are o suprafata de 870 ha si Lacul Pecineagu din localitatea Satic cu o suprafata de 182 ha.

Principalele lacuri antropice

Tabel 1.1.2

Figura 1.1.2.

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, mentionam : Iezer, Zarna, Jgheburoasa, Mioarele, Rosu, Podul Giurgiului, Buda, Capra, Caltun. Cea mai mare suprafata o are Lacul Jgheburoasa de 12 ha, iar cea mai mica suprafata o are Lacul Mioarele de 0,12 ha.

Principalele lacuri glaciare

Tabel 1.1.3

Dintre lacurile glaciare, Lacul Jgheburoasa se gaseste la cea mai joasa altitudine, 1956 m, iar Lacul Mioarele se afla la cea mai inalta altitudine, 2282 m. Lacul cu cea mai mare adancime este Caltun de 11,80 m, urmat de Lacul Capra de 8,00 m, iar cea mai mica adancime o are Lacul Zarna de 0,25 m.

In judetul Arges apele freatice se gasesc in general la mari adancimi (peste 100m), datorita atat ponderii reliefului, cat si structurii sale.

In lunca Argesului ca si in luncile raurilor din sud-vest si sud, apa freatica se gaseste la 10-20m adancime si poate fi captata prin puturi al caror debit este cuprins intre 5-14 l/s, uneori avand chiar curgere permanenta (fantani arteziene ).

Principalele altitudini muntoase

Asemanator unui amfiteatru natural, relieful judetului Arges e variat si repartizat proportional coborand in trepte de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile geomorfologice carpato - transdanubiene.

Treapta inalta a reliefului este constituita de culmile muntilor Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra-Craiului, si Leaota.

Tabel 1.1.4

Parcul National Piatra Craiului

Figura 1.1.3.

Muntii Fagaras sunt alcatuiti din sisturi cristaline, reprezentand unitatea montana cea mai inalta nu numai din Carpatii Meridionali, dar si din intreaga tara, cu varful cel mai inalt , Moldoveanu de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m.

Panorama de pe Moldoveanu

Figura 1.1.4.

In timp ce spre nord, muntii Fagaras, prezinta o mare denivelare, materializata printr-un puternic abrupt, inspre sud acestia coboara in trepte.

Culmile sudice, puternic ramificate, au aspectul unor maguri impadurite pana aproape de varf.

Ele sunt despartite de vaile raurilor Topolog, Arges, Valsan si ale afluentilor lor. Raurile au sapat chei adanci, oferind locuri ideale de amenajari, in scopul valorificarii potentialului hidroenergetic ridicat al acestor ape. Astfel, in Cheile Argesului, sapat in complexul gnaiselor de Cozia, a fost construit marele baraj de la Vidraru. Spre nord-est, muntii Ghitu si Fruntii se continua cu masivul IezerPapusa, situat in partea centrala a muntilor judetului Arges, intre raul Doamnei si Dambovita. Masivul Iezer cuprinde Varfurile Iezerul Mare de 2462 m si Papusa de 2391 m. Acest masiv reprezinta o diviziune morfotectonica in cadrul muntilor Fagaras, de care se leaga direct prin culmea Oticu-Mezea-Caltun, constituindu-se ca o imensa potcoava cu deschiderea spre sud, catre depresiunea subcarpatica a Campulungului.

In partea de nord-vest si respectiv in partea nordica, Masivul Iezer-Papusa domina printr-un versant abrupt, obarsiile Raului Doamnei si Dambovitei, de-a lungul carora se desfasoara Culoarul Oticului care reprezinta limita cu Muntii Fagaras.

Un alt masiv muntos este Masivul Leaota, care cuprinde varful cu acelasi nume, cu o altitudine de 2133 m.

Varful Gruisor Rezervatia Valsan

Figura 1.1.5.

Partea de nord-est a zonei montane argesene se caracterizeaza printr-un peisaj natural diferit de cel descris anterior. Aici, la jonctiunea extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali cu capatul estic al Carpatilor Meridionali, se inalta singuratica o culme masiva de calcar cu creasta ferestruita. Este Piatra Craiului, o perla a Carpatilor, strajuita la vest de un relief de munti mici si mijlocii si fragmentata de Raul Dambovita si afluentii sai.

Pe teritoriul judetului Arges se afla jumatatea sudica a acestei creste. Datorita alcatuirii petrografice variate a nenumaratelor fenomene carstice, Muntii Piatra Craiului si Culoarul Rucar-Bran constituie o unitate distincta a peisajului argesean. Cheile sunt fenomenele carstice cele mai frecvente in aceasta zona: Cheile Brusturetului, Dambovicioarei, Dambovitei, Vaii Crovului, Rudaritei, Ghimbavului s.a. Zona centrala a judetului este ocupata de dealuri subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud, dealurile scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie, mai ales la vest de Arges.

La contactul dintre munti si dealuri, de-a lungul raurilor, apare sirul depresiunilor subcarpatice Campulung (pe Raul Targului), Nucsoara (pe raul Doamnei), Bradet (pe Valsan), Arefu-Capataneni (pe Arges) si Salatruc (pe Topolog), intre ele intalnindu-se dealurile subcarpatice care trec adesea de 1000 m altitudine: Matau, Platica, Chicerea, Tamas. Piemontul Getic, reprezentand a treia treapta morfologica a reliefului judetului, se suprapune pe un areal mult mai extins decat cele precedente, mai ales in comparatie cu Subcarpatii.

Pe teritoriul judetului Arges se afla partial Piemonturile Candesti si Cotmeana si in totalitate Piemontul Argesului (sau Dealurile Argesului).

Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges (scade de la 350 la 150 m). In cadrul judetului se afla doua subunitati ale Campiei Romane: Campia Inalta a Pitestilor (in totalitate) si Campia Gavanu-Burdea (partial).

Pozitia geografica a judetului Arges intre creasta principala a Fagarasului, cu caracter alpin, si Campia Romana determina cuprinderea tuturor unitatilor geologice Carpato-Transdanubiene, alcatuite din straturi diferite, ca natura si varsta, si cu o arhitectura deosebita fata de celelalte unitati inconjuratoare.

Altitudinea medie a principalelor localitati

Judetul Arges cuprinde 3 municipii : Pitesti, Campulung, Curtea de Arges si 4 orase: Costesti, Mioveni, Stefanesti si Topoloveni. Din suprafata totala a Judetului Arges, 40,7 Km² reprezinta Municipiul Pitesti.

Municipiul Pitesti se afla la o altitudine de 287 m, cea mai mare altitudine o are Municipiul Campulung de 619 m, iar cea mai mica altitudine o are orasul Topoloveni, de 238 m.

Figura 1.1.6.

Figura 1.1.7.

Temperatura ambientala

Dispunerea in trepte a reliefului joaca rolul principal in conturarea tipurilor de clima ce apar in judetul Arges. Un alt factor important este orientarea generala spre sud a intregului relief: muntii din nord totodata joaca rolul de bariera in calea unor influente legate de circulatia generala a atmosferei. In aceste conditii apar urmatoarele tipuri de clima: climatul de munte, de deal si de campie.

Temperatura medie anuala a fost de 11.46^o C caracterizata printr-o minima ca medie lunara de 3.7^o C inregistrata in luna ianuarie si o maxima ca medie lunara de 21.5^o C inregistrata in luna iulie. In anii anteriori, temperatura medie anuala a inregistrat o valoare de 9,8 ^o C caracterizata printr-o minima ca medie lunara de 0^o C si o maxima ca medie lunara de 20,1^o C.

Climatul de munte se caracterizeaza prin prezenta celor mai scazute temperaturi medii anuale.

Climatul de deal este influentat de prezenta unor fenomene de intrepatrundere a elementelor climatice atat dinspre munte, cat si dinspre campie.

Climatul de campie prezinta o larga desfasurare a elementelor climatice, fara schimbari bruste.

Vanturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest si est. Zonalitatea verticala pregnanta impune separarea a doua tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzator inaltimilor de peste 1900 m si subclimatul muntilor mijlocii.

Temperatura aerului inregistrata la Statia Meteo Pitesti

Tabel 1.1.5

In anul 2007, cantitatea anuala de precipitatii inregistrata la statia meteorologica din Pitesti este redata in tabelul urmator :

Tabel 1.1.6

In anul 2007 se constata o crestere a cantitatii anuale de precipitatii fata de anii precedenti, de la valoarea de 681.5 l/m² in anul 2002, la valoarea 858.7 l/m² in anul 2007, iar fata de anul 2006 se constata o scadere a cantitatilor de precipitatii de la valoarea 858.7 l/m² la valoarea 1151.9 l/m² inregistrata in anul 2006. .

Figura 1.1.6

1.2 Resurse naturale

1.2.1 Resurse naturale neregenerabile

In zona municipiului Curtea de Arges exista depozite de argila, marne si nisipuri intr-o fasie ingusta, intre zonele Zigoneni si Valea Sasului.

In partea centrala a judetului Arges intre orasul Curtea de Arges si comuna Valea Danului, de o parte si de alta a raului Arges exista depozite formate din marne si argile sau nisipuri si pietrisuri.

Resurse energetice ( carbune, petrol ), au o buna reprezentare in judetul Arges. Carbunele se exploateaza in zona Campulung de Muscel, iar petrolul in zonele Poiana Lacului, Merisani-Valcele, Strambeni, Badesti.

Resursele de calcar sunt exploatate la Mateiasi si Albesti de Muscel, iar gipsul la Boteni.

Balastierele pentru pietrisuri si nisipuri se afla in lungul tuturor raurilor, in cele mai multe cazuri se fac exploatari in zona de lunca prin scoaterea temporara din circuitul agricol a unor suprafete mici.

In partea nordica a judetului, la confluenta raului Arges cu Valea Iasului se intalnesc invelisuri formate din marne, argile, gresii folosite in principal la constructii, drumuri si poduri, precum si ca materie prima la fabricile de portelan.

Judetul Arges dispune de resurse de ape minerale si termale in cantitatii mici.

Cele mai cunoscute sunt la Bradet, pe raul Valsan, cu debit de 1,2 l/s si cu o temperatura de 14⁰C si la Bughea de Sus cu un debit de 1,1 l/s si o temperatura de 15^oC. In compozitia acestor ape se gasesc fier si sulf. In comuna Barla prin foraj de adancime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1,3 l/s si o temperatura de 76^oC. In compozitia apei se gasesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%).

Resurse neregenerabile

Tabel 1.2.1

1.2.2 Resurse naturale regenerabile

In judetul Arges exista insemnate bogatii naturale. Singurele surse de materii prime regenerabile le constituie apa cu un volum al resursei de 1477 milioane m³/an si lemnul provenit din paduri. La nivelul anului 2007 suprafata totala a fondului forestier este de 151 284 ha. In afara de lemn o resursa importanta o reprezinta produsele accesorii ale padurii.

In judetul Arges exista o bogata retea de rauri si vai ce apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt. In bazinul hidrografic Arges sunt : raul Arges cu o lungime totala de aproximativ 142 km - cel mai important rau din judet, raul Doamnei, raul Targului, raul Valsan, raul Neajlov si raul Dambovnic. In bazinul hidrografic Vedea : raul Vedea cu afluentii sai Vedita si Cotmeana. In bazinul hidrografic Olt : raul Topolog afluent al Oltului.

Principalele lacuri sunt cuprinse in salba amplasata pe raul Arges, cel mai important fiind lacul Vidraru.

Nivelul piezometric al panzei freatice este de 10-20 m. Cel mai adanc nivel, de 30 m se afla in Piemontul Cotmeana, recunoscut ca o zona cu mare deficit de apa, iar cel mai ridicat nivel, de 2 m se afla in depresiunea Getica formata din Muscelele Argesului si Piemontul Candesti si in luncile si terasele raurilor. Fluctuatia nivelului hidrostatic in timpul anului este de cca 2 m.

In anul 2006 nivelul folosintei de apa/prelevarile de apa pe surse, in bazinele hidrografice ale judetului Arges au fost :

Reteaua si volumul apei potabile distribuite in anul 2007 in judetul Arges

Tabel 1.2.2

1.3. Date demografice

Judetul Arges este situat in sudul Romaniei si ocupa o suprafata de 6826 kmp. Se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, la est cu judetul Dambovita, la vest cu judetul Valcea si la sud cu judetele Olt si Teleorman.

Teritoriul judetului cuprinde bazinul superior al raului Arges cuprinde 3 municipii si 3 orase. Cu orientare de la nord spre sud, relieful variat este repartizat proportional: muntii reprezinta 25%, dealurile 55%, iar zona de campie 20%. Cele mai mari altitudini de peste 2500 m se afla in partea nordica a judetului - masivul Negoiu (2535m).

Teritoriul judetului este strabatut de bazinele hidrografice ale Argesului, Oltului si Vedei. Regimul Climatic caracteristic judetului Arges este de tip temperat continental cu influente mediteraneene in sud.
Rezervatiile naturale cele mai importante sunt: Parcul National 'Piatra Craiului', Poiana cu Narcise de la Negrasi, Valea Valsanului, Pestera de la Uluce, Rezervatiile Geologice de la Albesti. Curtea de Arges, municipiu aflat la 38km de Pitesti, situat la o altitudine de 450 m, este un obiectiv turistic cunoscut datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta.

Campulung Muscel, aflat la poalele masivului Iezer-Papusa la 51 km de Pitesti este un alt obiectiv turistic cunoscut prin monumente istorice, institutii culturale si vestigii istorice (Ansamblul feudal Negru Voda, complexele Baratia, monumentul lui Negru Voda).

Figura 1.3

1.3.1.Procesul de urbanizare

Lungimea strazilor orasenesti din judetul Arges este de 601Km, in anul 2007 au fost modernizati 417 Km din totalul strazillor. In cursul anului 2007 a fost terminata si pusa in functiiune Centura Sud de ocolire a municpiului Pitesti - coridorul IV European. Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare in anul 2007 este de 227Km, iar densitatea lungimii liniilor de cale ferata in total tara este de 2.1%.

Lungimea drumurilor publice la sfarsitul anului 2007 este de 3031 Km din care autostrazi si drumuri nationale 572 Km iar drumuri judetene si comunale este de 2459Km.

In municipiul Pitesti:

Numarul total de locuinte existente in municipiul Pitesti:

-62121 apartamente

-5207 case, din care 225 date in folosinta in anul 2007

Lungimea strazilor : 175 km

In municipiul Curtea de Arges:

Numarul total de locuinte existente in municipiul Curtea de Arges:

-11920 locuinte din care 50 date in folosinta in anul 2007

Lungimea strazilor : 98.01 km

In municipiul Campulung:

Numarul total de locuinte existente in municipiul Campulung:

-15414 locuinte din care 19 date in folosinta in anul 2007

Lungimea strazilor : 121 km

In orasul Stefanesti:

-numarul total de locuinte: 4958 din care 70 date in folosinta in anul 2007

In orasul Mioveni:

-numarul total de locuinte: 11949din care 40 date in folosinta in anul 2007

-lungimea totala a strazilor :63 km

-s-a deschis un supermarchet

In orasul Topoloveni

-numarul total de locuinte: 3765 din care 6 date in folosinta in anul 2007

-lungimea totala a strazilor:33 km

-s-au infiintat noi puncte comerciale

In orasul Costesti:

-numarul total de locuinte:4336,din care 15 date in folosinta in anul 2007

-lungimea totala a strazilor:81 km,

1.3.2. Concentrarile urbane

In anul 2007, situatia concentrarilor urbane in judet se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel 1.3.2.1

Din analiza situatiei prezentate se constata variatii ale zonei intravilane in cuprinsul amenajarilor urbane variind intre 69% (Pitesti ) si 14,4% (Costesti).

De asemenea, analizand densitatea populatiei in zona intravilana se constata valori cuprinse intre 60,80 loc./ km2 in municipiul Pitesti (oras puternic industrializat) si 6,93 loc./ km2 in orasul Costesti (oras cu activitati preponderent agricole si zootehnice).

Grupare localitatilor dupa numarul populatiei

Tabel 1.3.2.2

Din datele prezentate in tabelul 1.3.2.2 se observa o scadere a populatiei din cele trei municipii ale judetului, dar si in zonele comunelor fata de anii anteriori insa se constata o crestere semnificativa a populatiei in orasele din judetul Arges in anul 2007 fata de anul 2003.