Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Lantul trofic. Caracteristici bio-ecologice ale lanturilor trofice parazitic, al plantelor carnivore si derivate.

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




Lantul trofic. Caracteristici bio-ecologice ale lanturilor trofice parazitic, al plantelor carnivore si derivate.

Lanturi trofice derivate




In aceasta categorie intra o serie de lanturi trofice minore, dar cu rol semnificativ uneori in economia naturii. Prezenta lor in retelele trofice din ecosisteme prezinta valoare practica prin implicarea in circulatia substantei si energiei.

Fig. 6-41. Lantul trofic parazitic (dupa Stugren 1965). 1 - oaie; 2 - dipter, insecte; 3 - protozoar parazit; 4 - bacterie; 5 - bacteriofag.

Lantul trofic granivor Are la baza energia provenita din semintele plantelor. Sunt implicate speciile care au seminte bogate in substante de rezerva. In Europa bogate in energie, dar si cantitativ, sunt semintele arborilor din paduri (in SUA bogate in energie sunt semintele de asteracee si umbelifere) (Turceck 1967; Kendeigh si West 1965). Dintre consumatori se remarca cateva specii: mamiferele granivore asimileaza cam 80% din consum; furnicile 20%, carabidele 50% (Turceck 1969; Melber 1983). Sunt citate unele specii de pasari care inregistreaza un mare castig energetic din consumul de seminte (Lyrurus tetrix – cocosul-de-padure; Tetrao urogallus – cocosul-de-munte) (Couturier si Couturier 1980).

Lantul trofic nectarivor. Se bazeaza pe energia obtinuta din nectarul florilor. Pentru unele specii (ex. Albinele, bondarii) aceasta este uriasa. Si alte specii de nevertebrate consuma nectar (in special insectele: lepidoptere, buprestide, himenoptere) sau vertebrate (pasari colibri, lilieci). In cazul acestui lant trofic, pe considerentul ca albina care este un extraordinar consumator de nectar produce o cantitate mare de miere (iar aceasta este apoi o sursa de energie pentru alte lanturi trofice), este considerata o “industrie cheie”. Mai exista si o industrie de roua de miere”, tot sub o forma specializata a lantului trofic nectarivor. In acest caz specii de psilide si afide elimina la exterior o mare cantitate de solutie dulce, cu aspect de miere, denumita “roua de miere” (provine dein excesul de zaharuri extrase de insecte din frunze, pentru a obtine un minim necesar de azot). Desi bugetul energetic al acestui tip de industrie este negativ, solutia aceasta dulkce este valorificata pe cel putin doua cai: fie ca este linsa direct de catre alte specii (ex. furnici), fie ca afidele sunt duse in cuiburi si aici sunt folosite ca surse de energie.

In cadrul lantului trofic nectarivor sunt citate doua variante; lantul trofic nectarivor-apifag (bazat si pe consumul larvelor de albine si chair de albine lucratoare) si lantul trofic melivor (bazat pe consumul de miere si faguri) (Borchert 1966). Un lant nectarivor-apifag se poate combina cu lantul parazitic si rezulta un lant trofic de tipul:

a. planta cu flori--------albina--------Philanthus triangulum (lupul albinelor, parazit--------Hedychrum intermedium, viespe parazita;

b. planta cu flori-------- albina------------Galleria mellonela, molia-de-ceara----------Dibrachys cavus, viespe parazita.



Lantul trofic briovor. Are la baza energia furnizata de briofite. Lantul pune in circulatie o energie redusa dar exista totusi o serie de pasari si mamifere care folosesc ca hrana muschi si licheni (ex. Rangifer sp - renul).

Lantul trofic micetofag. Are la baza consumul de macromicete. Astfel, numeroase specii (artropode, rozatoare, mamifere) se hranesc cu ciuoerci cu palarie, dar implicarea acestui lant trofic in circularea substantei si energiei este minora.

Lantul trofic bazat pe plante carnivore

Aici, in mod exceptional, materia si energia circula de la animale spre plante cu clorofila, adica de la consumator spre producator. Este vorba de plantele carnivore ce apar ca pradatori in lanturi trofice extrem de specializate. Sunt 3 categorii de asemenea plante: pradatori de nematode (ciuperci carnivore care captureaza nematode), plante insectivore (pradatori de insecte) (sunt neinsemnate in bugetul energetic al biocenozelor dar au proprietati productive deosebite) si planctofagi.

Pradatorii de nematode (ciuperci nematofage). Sunt ciuperci carnivore care captureaza atat nematode cat si testacee (Peach 1955). Un lant trofic de acest tip este scurt: detritus------nematod------Dactyella ellipsospora (hifomicet pradator). La unele ciuperci nematofage (ex. Arthrobotrys oligospora) secretia letala de mucus este declansata de simplul contact al nematodului de hifele ciupercii (Nordbring-Hertz si Mattiason 1979). Ciupercile nematofage si acarienii pradatori intervin in reglarea populatiilor de nevertebrate din sol (Usher si colab. 1982).

Drosera rotundifolia – roua cerului. Este o specie insectifaga.

Plantele insectivore. Sunt practic neinsemnate in bugetul energetic al biocenozelor dar au o anumita semnificatie ecologica. Energia este furnizata de la fotosinteza, iar azotul de la insectele capturate; plantele insectivore pot constitui si punct de plecare pentru lantul trofic al erbivorelor; prada si resturile ramase neconsumate in cupele-capcana sunt consumate apoi de paienjeni, larve de diptere sau nematode si planctofagi (Margalef 1977). Drosera rotundifolia – roua cerului (Fig. 6-42) este o asemenea specie si ea creste pe soluri sarace, in turbarii, iar energia provine din “extractul’ de la insectele capturate. Exista si insecte care ataca plantele carnivore si chiar consuma glandele acestora (Eisner si colab. 1974).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3685
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site