Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Metoda ilustrativa de apreciere globala a starii de calitatea mediului (metoda Rojanschi)

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IMPACTE UMANE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC
POLUAREA
STAREA MEDIULUI IN MUNICIPIULUI BUCURESTI
STAREA RADIOACTIVITATII MEDIULUI DIN BUCURESTI
Radioactivitatea deseurilor solide stocate la DIDR, CNE PROD - Cernavoda
Poluarea Somesului
Monitorizarea calitatii aerului in Cluj-Napoca , zona centrala
Deseuri Radioactive Solide
Calea catre o lume mai curata - energia solara
SURSELE DE POLUARE ALE ATMOSFEREI

Metoda ilustrativa de apreciere globala a starii de calitatea mediului (metoda Rojanschi)

Pentru aprecierea impactului unor activitati umane asupra mediului, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a fenomenului de poluare a mediului, se simte nevoia utilizarii unei metode de evaluare globala a starii de sanatate sau de poluare a mediului la un moment dat.




Simpla enumerare a starii fiecarui component (apa, aer, sol, sanatate umana) nu este suficienta in anumite cazuri, nefiind posibila evidentierea efectelor de interdependenta intre componentele mediului si nici efectele sinergice in comportarea ecosistemelor.

Conditia de baza ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea starii mediului la un moment dat cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila intr-un viitor oarecare, in diferite conditii de dezvoltare.

O astfel de metoda ar permite si o cartare la nivel regional sau macroregional din punct de vedere al starii de calitate a mediului Ar fi posibila in acest sens evidentierea zonelor distruse ecologic spre care trebuie indreptat efortul colectivitatii in vederea redresarii ecologice. Pe aceasta baza, in cadrul studiilor de impact, s-ar putea fundamenta deciziile privind acceptarea sau nu a introducerii unei noi activitati umane, precum si actiunile necesare pentru reducerea impactului generat asupra mediului in zona analizata.

Pe plan mondial s-au inregistrat diferite incercari de evaluare a starii mediului sub forma unor indicatori sintetici, care se refera insa, de cele mai multe ori la un singur factor de mediu, de exemplu: cantitatea de poluanti evacuata in apa sau aer, exprimata prin indicele de clor, sau poluarea cu metale grele a solului, exprimata prin echivalentul de zinc.

In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de apreciere a starii de sanatate sau de poluare a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, considerati specifici pentru factorii de mediu analizati.

Metoda ce se supune atentiei presupune parcurgerea a mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili sa reflecte o stare generala a unuia din factorii de mediu analizati si apoi corelarea acestora printr-o metoda grafica.

In acest sens se propune incadrarea calitatii la un moment dat a fiecarui factor de mediu intr-o scara de bonitate, cu acordarea unor note care sa exprime apropierea, respectiv departarea de starea ideala.

Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 pana la 10, unde nota 10 reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat. In general se considera ca este posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona si la un moment dat prin:

calitatea aerului;

calitatea solului;

calitatea apei;

starea de sanatate a populatiei;

deficitul de specii de plante si animale inregistrat indice de biodiversitate

Fiecare din acesti factori se poate caracteriza prin cativa indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista stabilite limite admisibile. In functie de inscrierea in limite normale se acorda nota de bonitate.

In cele ce urmeaza se va exemplifica modul de acordare a notei de bonitate in cazul factorilor de mediu enumerati. Astfel, pentru aprecierea calitatii apelor de suprafata se apeleaza la prevederile Ordinul nr. din 0 , detaliate si nuantate conform tabelului Notele de la la s-au acordat in functie de valorile a trei indicatori de calitate (substante organice, amoniu, oxigen dizolvat

Tabelul nr. 7.3.

Scara de bonitate pentru rauri

Nota de bonitate

Categorii de apa

Substante organice CCO-Mn (mg O2/l)

Amoniu

(mg NH4/l)

Oxigen dizolvat (mg O2/l)

Apa potabila

sub 2,5

Concentratia de saturatie

Categoria I (a)

sub 0,5

din concentratia de saturatie

Categoria I (b)

peste 6

Categoria II

Categoria III (a)

Categoria III (b)

Degradat nivel 1

sub 3,5

Degradat nivel 2

sub 3

Apa uzata nivel 1

sub 2

Apa uzata nivel 2

peste 500

peste 100

sub 1

Pot fi luati in considerare si alti indicatori pe scari similar intocmite. De remarcat gama larga a tuturor categoriilor de ape avute in vedere: de la apa potabila (cu valori ale substantei organice sub 2,5 mg O2/1, amoniu egal cu 0 si oxigen dizolvat la concentratia de saturatie), la apa uzata (substante organice peste 500 mg O2/1, peste 100 mg/1 amoniu si oxigen dizolvat sub 1 mg/1

Pentru acordarea notelor de bonitate factorului de mediu aer se apeleaza la mai multe elemente (Ordinul nr. 592 din

In cazul dat se studiaza influenta a doi indicatori de calitate: concentratia S0x mg/m3) si depuneri de pulberi (in mg/m3 Diferitele concentratii ale acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetatiei vizibilitatii si materialelor expuse, conform prezentarii din tabelul . In functie de gravitatea acestor efecte, aerul evolueaza din punct de vedere calitativ de la aer neafectat pana la aer irespirabil acordandu-se in acest sens si note de bonitate de 10 la 1

In ceea ce priveste incadrarea starii de sanatate a solului intr-o scara de bonitate se apeleaza la valorile prezentate in Ordinul nr. 5 9 Se exemplifica prin elementele prezentate in tabelele 7.5 si 7.6

O problema deosebita o constituie aprecierea starii de sanatate a populatiei. Din ce in ce mai multe publicatii din domeniu scot in evidenta relatia dintre starea de sanatate a populatiei si starea mediului. Impactul om - mediu se manifesta in dublu sens. Daca este evidenta influenta activitatii umane asupra mediului, tot atat de evidenta este si influenta starii mediului asupra sanatatii umane. Se prezinta din ce in ce mai des, si statisticile OMS sprijina, aceste afirmatii, degradarea sanatatii ca o consecinta a calitatii mediului ambiant in care traieste o populatie.

Tabelul nr. 7.4.

Scara de bonitate pentru aer

Nota de bonitate

Tip de aer

Concentratia SOx (mg/m3)

Efecte asupra populatiei

Depuneri de pulberi (mg/m3)

Efecte asupra vegetatiei, vizibilitatii si materialelor



Aer avand calitatea naturala

Starea de sanatate naturala a populatie

Starea naturala de echilibru

Aer curat nivel 1

Fara efecte

Sub 50

Fara efecte

Aer curat nivel 2

Fara efecte decelabile cazuistic

Fara efecte decelabile cazuistic

Aer afectat nivel 1

Cresterea mortalitatii prin bronsita si cancer pulmonar si cresterea bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, caderea partiala a frunzelor

Aer afectat nivel 2

Frecventa crescuta a simptomelor la cei cu boli pulmonare cu internari in spital

Afectarea cronica pentru plante moderat pana la sever prin actiunea O3 sau NOx

Aer poluat nivel 1

Mortalitatea crescuta cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redusa pana la 6-8 km

Aer poluat nivel 2

Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

Aer degradat nivel 1

Cresterea grava a ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

Aer degradat nivel 2

Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

Aer irespirabil

Peste 10000

Efecte letale la durate scurte peste 10000 de expunere

Peste 10000

Instalare peisaj selenar

Tabelul nr. 7.5.

Nota de bonitate in functie de continutul in metale grele din sol (mg/kg)

Nota de bonitate

Cu

Zn

Pb

Co

Ni

Mn

Cr3

Cd

Tabelul nr. 7.6.

Nota de bonitate in functie de continutul de fluor, reziduuri petroliere si pesticide organoclorurate din sol (mg/kg)

Nota de bonitate

Fluor (mg/kg)

Reziduu petrolier (% din su)

Pesticide organoclorurate (mg/kg)

NOTA

- prag de alerta

- prag de interventie

O problema deosebita o constituie aprecierea starii de sanatate a populatiei. Din ce in ce mai multe publicatii din domeniu scot in evidenta relatia dintre starea de sanatate a populatiei si starea mediului. Impactul om- mediu se manifesta in dublu sens. Daca este evidenta influenta activitatii umane asupra mediului, tot atat de evidenta este si influenta starii mediului asupra sanatatii umane. Se prezinta din ce in ce mai des, si statisticile OMS sprijina, aceste afirmatii, de mutatie a sanatatii ca o consecinta a calitatii mediului ambiant in care traieste o populatie.



Aceasta se constata atat in societatile dezvoltate, cu o proportie mai mare a bolilor netransmisibile (boli degenerative si cronice neinfectioase), cat si in tarile subdezvoltate.

Starea de sanatate a populatiei se poate exprima prin numerosi indicatori sintetici natalitate, mortalitate infantila, sporul de populatie etc.

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata serveste la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Figura geometrica este un triunghi echilateral cand se analizeaza trei factori de mediu, un patrat cand avem date pentru patru factori de mediu si poate fi un pentagon regulat cand se au in vedere cinci factori de mediu (figurile 7.2, 7.3

Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata cu razele egale intre ele si avand valoarea a 10 unitati de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele starii de poluare globala a unui ecosistem, I rezulta din raportul intre suprafata reprezentand starea ideala, Si, si suprafata reprezentand starea reala, Sr.

(7.1)

unde:

Si este suprafata figurii geometrice ilustrand starea ideala a mediului;

Sr este suprafata figurii geometrice ilustrand starea reala a mediului la un

moment dat.

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare, acest indice este egal cu 1 Grafic, figura geometrica ilustrand starea reala a mediului se suprapune pe figura ilustrand starea ideala.


Fig. 7.2. Calculul indicelui de poluare globala in situatia analizarii a cinci elemente exprimand calitatea mediului.

Fig. 7.3. Calculul indicelui de poluare globala in cazul cand se analizeaza calitatea a patru factori de mediu.


Fig. 7.4. Calculul indicelui de poluare globala in cazul cand se analizeaza calitatea a trei factori de mediu.

Cand exista modificari in calea factorilor de mediu, indicele IPG va capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei triunghiului, patratului sau pentagonului real.

In vederea analizarii tuturor situatiilor si intocmirii unei scari a indicelui de poluare globala s-au calculat valorile acestui indice pentru cazurile posibile (figura pentru trei factori de mediu, si figura pentru patru factori de mediu).


Indicativ

Suprafete

IPG

Efecte

Clasa

S10

Mediu natural neafectat de activitatea umana

S9

Mediu supus efectului uman in limitele admisibile

S8

S7

Mediu afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort

S6

S5

Mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de viata

S4

Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

S3

Mediu degradat impropriu formelor de viata

Peste 6

Fig. 7.5. Metodologia de stabilire a indicelui de poluare globala (IPG) a ecosistemelor (trei factori de mediu).

Se constata posibilitatea intocmirii unei scari de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, dupa cum urmeaza

i = 1 mediu natural neafectat de activitatea umana

1<i<2 mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;

2<i<3 mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata;

3<i<4 mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata;

4<i<6 mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;

i peste 6 mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Avantajele metodei constau in faptul ca

ofera o imagine globala a starii de sanatate a mediului, a calitatii acestuia, la un moment dat;

permite compararea intre ele a unor zone diferite cu conditia ca acestea sa poata fi analizate in baza acelorasi indicatori;

permite compararea starii unei zone in diferite momente in timp, oferind posibilitatea urmaririi atat a calitatii diferitilor factori de mediu cat si a calitatii globale a mediului in zona respectiva;

posibilitatea stabilirii unei legaturi directe intre sanatatea mediului si sanatatea populatiei;

se asigura utilizarea activa a unui enorm fond de date privind parametrii de stare a mediului ce se obtin in urma functionarii sistemului de monitoring la nivelul national.

Indicativ

Suprafete

IPG

Efecte

Clasa

S10

Mediu natural neafectat de activitatea umana

S9

Mediu supus efectului uman in limite admisibile

S8

S7

Mediu afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort

S6

S5

Mediu afectat de activitatea umana producand tulburari formelor de viata

S4

Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

S3

Mediu degradat, impropriu formelor de viata

Peste 6

S2

S1

Fig. 7.6. Metodologia de stabilire a indicelui de poluare globala (IPG) a ecosistemelor (patru factori de mediu).



Dezavantajul metodei consta in nota de subiectivitate generata de incadrarea pe scara de bonitate si care depinde, in primul rand, de experienta si exigenta analizatorului, precum si de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toti indicatorii care caracterizeaza mediul la un moment dat si a ponderii acestuia in determinarea starii generale de calitate a mediului.

Din cele prezentate in acest capitol se considera ca este de retinut importanta si utilitatea evaluarii globale /integrate a impactului produs de o anume activitate asupra mediului.

O astfel de apreciere permite factorilor de decizie fundamentarea tehnico-stiintifica a unor hotarari privind:

prioritizarea zonelor degradate ecologic

orientarea unor fonduri de remediere a mediului

Pe de alta parte, metodele de evaluare globala cunosc o mare diversitate si desigur, si in viitor este de prevenit amplificarea acestei diversitati. In elaborarea unor astfel de modele este necesar totusi sa se aiba in vedere:

un grad cat mai mare de obiectivitate;

coerenta etapelor parcurse;

reproductibilitatea;

relevanta modelului pentru o gama semnificativa de situatii

7.2.4. Metoda matricii de evaluare rapida (MERI)

Matricea de evaluare rapida a impactului (MERI) este un instrument de analiza integratoare (holistice) a impactului asupra mediului (EIM).

MERI se bazeaza pe o definire a criteriilor standard de evaluare, criterii care pot fi cuantificati (zona care ar putea fi afectata, gradul, amplitudinea impactului, felul schimbarii din natura, reversibilitatea efectului, daca impactul evaluat poate actiona sinergic cu alte efecte, probabilitatea ca un efect cumulat sa se dezvolte in timp).

La baza evaluarii stau aspectele de mediu ale activitatii analizate, stabilindu-se pentru fiecare aspect o nota, folosind criteriile definite de evaluare si care reprezinta impactul potential.

Criteriile importante de evaluare se incadreaza in doua grupe:

A criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obtinut (a1;a2);

B criterii care nu pot sa schimbe punctajul obtinut (b1bn).

Valorile (notele) din grupa A se inmultesc, iar cele din grupa B se aduna procedura de calcul exprimandu-se astfel:

(2)

(3)

(4)

unde:

a1, a2 reprezinta notele acordate criteriilor individuale pentru grupa A;

b1, b2, bn notele acordate criteriilor individuale pentru grupa B;

- rezultatul inmultirii tuturor notelor din grupa A;

- rezultatul adunarii tuturor notelor din grupa B;

M scorul de mediu pentru aspectul de mediu analizat.

Aspectele de mediu ce se analizeaza se incadreaza in patru clase:

a.       fizico-chimice (FC) referitoare la toate aspectele FC ale activitatii analizate;

b.      biologico-ecologice (BE);

c.       socio-ecologice (SE) aspecte umane si culturale;

d.      economico-operationale (EO) identificarea calitativa a consecintelor economice temporare si permanente ale modificarii mediului.

Pentru a folosi sistemul de evaluare descris, se realizeaza pentru fiecare o matrice cuprinzand celule care arata criteriile ce se vor utiliza in raport cu fiecare aspect de mediu definit.

Tabelul 7.7

Criterii si trepte de evaluare

Criteriu

Nota

Descrierea , explicitarea notei de bonitate

A1 - Importanta modificarii

mediului

important pentru interesele nationale;

important pentru interese regionale;

important pentru interese locale;

important pentru interese interne societatii;

fara importanta.

A2 - Magnitudinea schimbarii mediului

beneficiu major important;

imbunatatire semnificativa a starii mediului;

imbunatatirea starii de fapt;

lipsa de schimbare;

schimbarea starii de fapt dar fara depasirea LMA;

schimbari negative semnificative;

schimbari negative majore.

B1 - Permanenta

fara schimbari;

temporar;

definitiv.

B2 - Reversibilitate

fara schimbari;

reversibil;

ireversibil.

B3 - Cumulativitate

fara schimbari;

ne-cumulativ/unic;

cumulativ/sinergic.

Pentru a asigura un sistem de evaluare mai sigur, scorurile individuale ale lui M (scorul de mediu), sunt enumerate grupat pe categorii, astfel incat sa poate fi comparate. In tabelul 7.8, sunt prezentate valorile scorului de mediu, M, si categoriile utilizate in metoda MERI: evaluarea finala pentru fiecare component se face conform acestor categorii.

Dupa ce scorurile M, au fost fixate intr-o categorie, acestea pot fi prezentate individual sau grupate dupa tipul componentului si pot fi prezentate sub forma grafica sau numerica.

Tabelul 7.8

Conversia scorului de mediu in categorii

Scorul de mediu

Categorii

Descrierea categoriei

+72 la +108

+E

Schimbari/impact pozitiv major;

+36 la +71

+D

Schimbari / impact pozitiv semnificativ;

+19 la +35

+C

Schimbari / impact pozitiv moderat;

+10 la +18

+B

Schimbari / impact pozitiv

+1 la +9

+A

Schimbari / impact usor pozitive;

N

Fara schimbari;

-1 la -9

-A

Schimbari/ usor negative;

-10 la -18

-B

Schimbari impact negativ;

-19 la -35

-C

Schimbari impact negativ moderat;

-36 la -71

-D

Schimbari impact negativ semnificativ;

-72 la - 108

-E

Schimbari impact negativ major.

Un alt mod de stabilire a criteriilor poate fi urmatorul:

a.      Prevederi legislative si de reglementare (R) se acorda punctaj pe o scara de la 1 la 10 pentru urmatoarele situatii:

exista prevederi legislative si de reglementare strict precizate 10 puncte;

solicitarea clientilor, a comunitatii locale este evidenta 8 puncte;

impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii 6 puncte;

solicitari ale personalului salariat in domenii care ii afecteaza 4 puncte;

nu exista nici un fel de prevederi 2 puncte.

b.      Evaluarea nivelului de risc (Nr.) pentru evaluare se iau in considerare urmatorii factori:

probabilitatea de aparitie cu cat aceasta este mai mare, cu atat factorul de risc este mai ridicat;

probabilitatea de detectie cu cat capacitatea de detectie este mai mica, controlul este mai putin probabil sa se realizeze si ca urmare nivelul de risc este mai ridicat;

severitatea consecintelor cu cat este mai mare vatamarea prin poluare, cu atat este mai ridicat nivelul de risc.

Evaluarea se face fata de un sistem numeric si se stabileste totalul asa cum se prezinta in tabelul urmator (tabelul 7.9):

Tabelul 7.9

Evaluarea nivelului de risc

Probabilitatea de aparitie (A)

Probabilitatea de detectie (B)

Severitatea consecintelor (C)

Nivelul riscului (A+BxC)

f. frecventa 5 puncte

f. mare - 1 punct

f. ridicata - 10 puncte

frecventa - 4 puncte

mare - 2 puncte

ridicata - 8 puncte

moderata - 3 puncte

moderata - 3 puncte

moderata - 6 puncte

scazuta - 2 puncte

scazuta - 4 puncte

scazuta - 4 puncte

f. scazuta 1 punct

f. scazuta 5 puncte

f. scazuta (nula) 2 puncte

c.       Implicatiile aspectelor de sanatate (S) se acorda punctaj pe o scara de la 1 la 10 pentru urmatoarele situatii:

conduce la moarte 10 puncte;

provoaca consecinte grave asupra organismelor 8 puncte;

provoaca iritatii, respiratie ingreunata 6 puncte;

conduce la disconfort, la reducerea capacitatii de continuare a lucrului 4 puncte;

nesemnificative 2 puncte.

d.      Implicatii ecologice asupra mediului (E) se cuantifica pe o scara numerica, functie de aria de poluare astfel:

nivel global 10 puncte;

nivel regional 8 puncte;

nivel local 6 puncte;

vecini, cartier 4 puncte;

incinta societatii 2 puncte.

e.      Probleme ale comunitatii si mediului local (P) la stabilirea semnificatiei aspectelor de mediu se vor lua in considerare si elemente referitoare la comunitate si mediul local, acordandu-se un punctaj de la 0 la 75, astfel:

  1. zgomot:

lipsa 0 puncte;

langa sectie, sector (interior) 5 puncte;

in incinta societatii 15 puncte;

pana la vecini, cartier 25 puncte.

  1. aspect peisagisitc:

placut 0 puncte;

necorespunzator in incinta societatii 15 puncte;

deranjant pentru vecini, cartier 25 puncte.

  1. reclamatii:

lipsa 0 puncte;

ale personalului societatii 5 puncte;

ale vecinilor, beneficiarilor 15 puncte;

ale organismelor de control si ale organelor teritorial administrative 25 puncte.

Suma (1+2+3) reprezinta problemele comunitatii si mediului local (tabelul 7.10).

Se poate decide limita de la care sunt considerate impacturi semnificative, exemplu toate aspectele de mediu care, in urma evaluarii impactului asupra mediului, au peste 60 puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu.

Se recomanda si reprezentarea grafica: pe verticala se reprezinta punctajul obtinut iar pe orizontala vor fi reprezentate aspectele de mediu analizate. Astfel de reprezentari se fac pentru fiecare alternativa si pentru fiecare etapa intermediara (constructie, operare, postoperare).

Tabelul 7.10

Evaluarea impactului aspectelor de mediu

1. Proces / activitate:


2. Situatie: normala    accidentala

porniri opriri

Nr. Crt.

Aspect

de mediu

R

Nr

S

E

P

Total

Metoda MERI este un instrument puternic, utilizabil in evaluarea impactului asupra mediului, chiar pentru activitati complexe. Este o metoda transparenta capabila sa testeze rapid diferite variante. Poate fi vizualizata cu usurinta ceea ce confera posibilitatea de lua hotarari corecte.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, etapele ce trebuie desfasurate in aplicarea metodei MERI sunt:

  1. precizarea criteriilor si a treptelor de evaluare;
  2. definirea aspectelor de mediu considerate si gruparea pe clase;
  3. calcularea scorurilor de mediu (punctaj) pentru fiecare aspect de mediu;
  4. conversia scorurilor individuale de mediu pe categorii de impact;
  5. precizarea categoriei de impact pentru fiecare clasa de aspecte de mediu;
  6. reprezentarea grafica (histograme) sau sub forma numerica;
  7. scorul obtinut pe scara de mediu (FC, BE, SC, EO.)si pe categorii de mediu;








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3623
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site