Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Protectia solurilor

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




Protectia solurilor

Gospodarirea rationala a solului inseamna combinarea tehnologiilor si activitatilor in asa mod incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. Aceasta se poate realiza daca se actioneaza in primul rand asupra principalului obiectiv – protectia calitatii solului. Mentinerea pe termen lung a capacitatii de productie a solului, sporirea fertilitatii lui, combaterea desertificarii (6) sunt sarcinile strategice primordiale ale intregii natiuni.




Pentru protectia resurselor de sol se recomanda urmatoarele actiuni principale.

Masuri cu caracter general:

– organizarea, in baza rezultatelor cercetarilor pedologice a teritoriului comunelor si gospodariilor agricole, revederii structurii folosintelor agricole si silvice, restructurarea folosintelor in functie de natura proceselor de degradare si necesitatea mentinerii echilibrului ecologic dintre ecosistemele naturale si cele antropice;

– managementul resurselor de sol corespunzator cerintelor agriculturii durabile.

Elaborarea cadastrului calitatii fondului funciar. Identificarea corecta a problemelor, cauzelor si solutiilor cu esalonarea actiunilor si masurilor privind combaterea degradarii terenurilor agricole este posibila numai prin cadastrarea si monitorizarea starii de calitate a resurselor de sol ale republicii si crearea sistemului informational computerizat al calitatii fondului funciar. Cadastrul calitatii fondului funciar va crea baza informationala pentru organizarea utilizarii durabile, protectiei si ameliorarii invelisului de sol.

Premisele elaborarii unui cadastru corect al calitatii resurselor funciare sunt urmatoarele:

- perfectionarea sistemului national de cercetari pedologice si efectuarea ciclica a acestora pe intreg teritoriul Republicii Moldova o data in 20 ani;

- perfectionarea sistemului de bonitare a terenurilor agricole si elaborarea sistemului national computerizat al calitatii solului pentru calcularea corecta a marimii impozitului funciar, si efectuarea tranzactiilor funciare (vanzare–cumparare, arenda, gaj).

Pentru fiecare comuna este necesara elaborarea fisei cadastrale a starii de calitate a invelisului de sol a terenurilor agricole si a raportului pedologic cu recomandari concrete privind combaterea degradarii solurilor si exploatarea lor rationala.

Implementarea sistemului complex de protectie antierozionala a solurilor. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a invelisului de sol al Republicii Moldova, care conduce la agravarea situatiei ecologice generale in tara: are loc innamolirea si poluarea bazinelor acvatice si terenurilor din depresiuni, se distrug drumurile, constructiile, instalatiile si constructiile hidroameliorative.

Sistemul complex de protectie antierozionala a solurilor se realizeaza prin proiecte de organizare si amenajare antierozionala a mosiilor comunelor, bazinelor acvatice si cuprind urmatoarele actiuni si masuri:

repartizarea folosintelor agricole pe versanti in conformitate cu conditiile de relief si pedoclimatice, orientarea solelor pe directia generala a curbelor de nivel;

stabilirea unei retele de canale pentru evacuarea dirijata a surplusului de apa de pe versanti si prevenirea eroziunii in adancime;

stabilirea unei retele optime de drumuri tehnologice, amplasarea lor corecta pe pante;

efectuarea amenajarilor fitoameliorative (infiintarea perdelelor forestiere, inierbarea sau impadurirea versantilor cu inclinare mai mare de 20 , transformarea in fanete a terenurilor puternic erodate);

implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrarilor agrotehnice pe directia generala a curbelor de nivel; cultivarea culturilor agricole in fasii alternative cu benzi inierbate; asolamente antierozionale etc.;

combaterea eroziunii in adancime prin amenajarea corespunzatoare a ravenelor;

stabilizarea alunecarilor de teren.

Masurile principale de prevenire si combatere a alunecarilor de teren sunt urmatoarele:

construirea canalelor de evacuare rapida a apei pluviale;

drenarea terenurilor prin diferite metode;

captarea izvoarelor de coasta;

impadurirea terenurilor afectate sau care pot fi afectate.

Ameliorarea solurilor degradate prin salinizare si inmlastinire. Ameliorarea solurilor saraturate se efectueaza in baza proiectelor elaborate pe zone naturale si pe bazine hidrografice. Lucrarile de imbunatatiri funciare si masurile agropedoameliorative sunt urmatoarele:



reconstruirea si tinerea in regula a retelei de drenaj pe o suprafata de 87,7 mii ha;

amenajarea ghipsica si spalarea de saruri a solurilor aluviale salinizate irigate din lunca Nistrului si din cea a Prutului pe o suprafata cca. 50 mii ha;

amendarea repetata cu ghips a 25 mii ha de soloneturi cernoziomice si cernoziomuri solonetizate arabile;

introducerea de plante tolerante la salinizare si solonetizare pentru refacerea pajistilor din luncile raurilor mici, reglementarea pasunatului pe aceste teritorii (suprafata 50–60 mii ha).

Fertilizarea solului (ingrasamintele organice si minerale). Pentru conservarea (aa.2003–2010) si sporirea fertilitatii solului (aa.2010–2020) e necesar sa se intreprinda urmatoarele actiuni:

  1. Urgentarea elaborarii „Programului complex de valorificare superioara a terenurilor noi”, care include:

optimizarea asolamentelor;

acumularea azotului biologic in sol prin majorarea cotei culturilor leguminoase in asolamente pana la 20–25%;

incorporarea in sol a cate 5–6 t/ha gunoi de grajd, in total 9–10mln. t;

aplicarea anuala a 150–160 mii t ingrasaminte chimice, substanta activa sau 180 mii t amofos si 240 mii t selitra amoniacala.

  1. Organizarea si efectuarea din contul Bugetului de Stat a cercetarii agrochimice anuale a solului pe o suprafata de 200 mii ha si elaborarea „Complexului de masuri pentru sporirea fertilitatii solului” la nivel de comuna, gospodarie agricola (proprietar).
  2. Renovarea infrastructurii deservirii agrochimice, inclusiv si Serviciului Agrochimic de Stat (aa.2002–2005) pentru monitorizarea fertilitatii solului, folosirii rationale a ingrasamintelor.

Reconstruirea ecologica a vegetatiei pajistilor. In Republica Moldova pajistile ocupa 382 mii ha, dintre care pe versanti cu soluri erodate – 118 mii ha, in luncile raurilor cu soluri salinizate – 57 mii ha. In rezultatul suprapasunatului practic toate pajistile sunt degradate, productivitatea lor este extrem de mica si nu depaseste 4 6 q/ha de masa verde. Masurile de refacere si imbunatatire a pajistilor sunt:

reglementarea pasunatului reiesind din capacitatea de productie a pajistilor;

efectuarea lucrarilor de suprafata (grapatul pajistilor toamna tarziu sau la inceputul primaverii, fertilizarea, amendarea cu ghips a terenurilor solonetizate etc.);

folosirea mixta faneata-pasune sau pasune-faneata;

combaterea eroziunii solului prin impaduriri; suprainsamantarea terenurilor degradate;

combaterea salinizarii prin lucrari de amenajari ameliorative, insamantarea cu plante rezistente la salinizare;

refacerea radicala a pajistilor degradate prin crearea terenurilor de pajisti semanate.

Asigurarea stiintifica:

1. Fundamentarea stiintifica a sistemului de agricultura durabila pentru diferite zone pedoclimatice (asolamente, sisteme de lucrare si fertilizare a solului, protectia plantelor, irigarea etc.).

2. Perfectionarea sistemului national de cercetari pedologice si agrochimice pentru Cadastru si Monitoringul Funciar.



3. Elaborarea unor programe complexe de utilizare durabila, protectie si ameliorare a solului la nivel de judete, comune.

Premisele socio-economice, politice si demografice privind masurile de protectie a solurilor sunt:

acordarea unui loc important actiunilor de protectie a mediului si resurselor naturale in toate programele nationale de dezvoltare a economiei;

stabilirea de norme unitare pentru protectia mediului, in primul rand a resurselor de sol;

asigurarea mijloacelor necesare pentru cercetari stiintifice, dezvoltari tehnologice in domeniul combaterii degradarii solurilor si dezvoltarii durabile;

finantarea Monitoringului si Cadastrului Funciar;

promovarea colaborarilor internationale in domeniul protectiei resurselor naturale si combaterii degradarii solurilor;

aplicarea principiului de responsabilitate a detinatorilor de terenuri si organelor de administrare publica pentru definirea si aplicarea masurilor privind protectia, ameliorarea si utilizarea durabila a solurilor;

elaborarea de politici de dezvoltare care asigura dezvoltarea durabila a societatii si nu conduc la epuizarea resurselor naturale, degradarea si poluarea solurilor.

Actiuni de informare, instruire si educatie:

informarea si convingerea societatii ca protectia si utilizarea durabila a solurilor sunt indispensabile pentru bunastarea populatiei, calitatea mediului inconjurator si a vietii;

constientizarea consumatorilor de peisaj din mediul urban si rural ca nu este posibil sa se pretinda peisaje de calitate mentinand un stil de viata, care duce la deteriorarea solului;

informarea, sensibilizarea si educarea publicului despre protectia solului, evidentiindu-i partea sa de responsabilitate, in vederea mobilizarii sale de asi modifica comportamentul;

instituirea facilitatilor, structurilor si programelor de educatie, indrumare si schimb de informatii si experienta, precum si a unor cursuri de instruire la toate nivelurile;

mobilizarea nu numai a populatiei rurale, dar si a publicului in ansamblu, intr-un proiect al intregii natiuni, consacrat protectiei , ameliorarii si utilizarii durabile a solurilor.

Actiuni legislative. In noile conditii de trecere de la economia central dirijata la economia de piata, este posibil, in masura in care statul va acorda sprijinul necesar, sa se realizeze integrarea politicii agrare in cadrul unei politici nationale de protectie a mediului inconjurator si resurselor de sol, bazata pe principiile ecologiei moderne. Conservarea si reconstructia ecologica a solurilor din Moldova trebuie sa tina cont de particularitatile pedodiversitatii locale, de factorii de degradare a solurilor, de forma de proprietate asupra terenurilor agricole si sa se bazeze pe un ansamblu de mecanisme economice si politice de stimulare si reglementare la nivel    national a activitatilor pentru protectia solurilor, cum sunt:

gestiunea ecologica pe baze contractuale intre agricultori, silvicultori, proprietari, guvern si/sau asociatii voluntare cu prevederea de remunerari financiare sau compensatii;

masuri economice si fiscale cum sunt reducerea sau exonerarea taxelor funciare, acordarea de credite cu dobanda mica si o perioada de gratie.

O actiune legislativa de prima necesitate este adoptarea legii solului si a legii privind controlul de stat asupra respectarii legislatiei funciare, folosirii si protectiei terenurilor [26].









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1741
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site