Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


STAREA PADURILOR DIN BUCURESTI - Padurea Baneasa

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




STAREA PADURILOR





Padurea Baneasa este situata in partea de nord a municipiului Bucuresti si se inscrie ca una din

padurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitata zona pentru recreere si agrement.

Principala cale de acces spre padure este reprezentata de Soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifica spre dreapta, o sosea asfaltata. Alte cai de acces sunt: soseaua de centura a Capitalei si soseaua Bucuresti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre padure putandu-se face insa numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun aceasta padure reprezinta vestigii ale fostilor Codrii ai Vlasiei, defrisati in decursul timpului, fie pentru extinderea suprafetelor destinate culturilor agricole si asezarilor umane, fie pentru interese straine (in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de exemplu, armata germana a inlaturat aproape toate arboretele din padurea Baneasa).

Padurea Baneasa este situata in etajul de vegetatie caracteristic campiei forestiere. Forma dominanta de relief este campia medie, intrerupta din loc in loc, de suprafete mici de depresiune (ravene).

Tipul predominant de sol este cel brun-roscat de padure. Textura solului este luto-argiloasa si mai rar argiloasa. In zonele depresionare, datorita acumularii apei din precipitatii, apar fenomene de podzolire si pseudo-gleizare, a caror intensitate variaza in functie de adancimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru intreaga unitate.

Tipul de statiune cel mai raspandit este cel de campie forestiera, brun-roscat, profund, de productivitate superioara pentru stejarete si stejareto-sleauri.

Arboretele din aceasta padure sunt cele caracteristice sleaului. Arboretele artificiale ocupa suprafete reduse fiind formate, in principal, din salcam si plop alb. O separare naturala, pe grupe de specii, se face in principal, in functie de conditiile pedoedafice, astfel:

pe solurile mai putin compacte si mai bogate (brun-roscate) apar sleaurile;

pe solurile mai grele (usor depresionate) apar stejaretele pure;

in depresiunile mai adanci apare plopul tremurator;

ceretele au invadat arboretele de sleau si ca stare au fost considerate (pe total) derivate.

Majoritatea arboretelor care alcatuiesc padurea Baneasa sunt de varste apropiate (in jur de 50 de ani), fiind taiate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Repartizarea pe clase de varsta este inegala, predominand cele din clasa a II-a si a III-a. Provenienta arboretelor este majoritara din lastari.

Compozitia - tel indicata pentru arboretele care alcatuieste aceasta padure trebuie sa urmareasca realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, in principal si pe cat posibil, un maximum de productie de lemn.

In padurea Baneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiata de cea normala. Pornind de la functiile ce ii sunt atribuite, in padurea Baneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calitati decorative pronuntate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor si potecilor, precum si in marginea poienilor si a golurilor din interiorul arboretelor.

Directia Silvica Bucuresti din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA administreaza pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti o suprafata totala de 487 ha fond forestier proprietate publica a statului.

463 ha dintre acestea au categoria de folosinta padure, iar 24 ha reprezinta 'alte terenuri' - drumuri de acces, terenuri destinate nevoilor de productie si administratie silvica. Terenurile forestiere se afla in administrarea directa a Ocolului Silvic Bucuresti din subordinea Directiei Silvice Bucuresti.

Tipul de statiune forestiera specific acestor arborete este cel de 'campie forestiera sleau, bonitate superioara, brun roscat edafic mare', iar tipul de padure majoritar 'stejaret sleau normal de campie'.

Speciile principale de baza din compozitia arboretelor sunt stejarul si cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin si tei, avand o varsta medie de 70 ani. In fondul forestier proprietate publica a statului aflat in administrarea Ocolului Silvic Bucuresti, amplasat pe teritoriul administrativ in raza municipiului Bucuresti, nu exista specii de arbori ocrotiti in baza unor legi sau alte reglementari speciale.

In arboretele sus mentionate nu s-au efectuat taieri de defrisare, lucrarile fiind cele indicate de amenajamentul silvic - taieri de igiena (extragerea exemplarelor uscate) si taieri de ingrjire a arboretelor - rarituri. In fondul forestier nu au fost efectate lucrarile de regenerare a arboretelor, acestea neavand varsta la care se declanseaza taierile de regenerare.

In ceea ce priveste situatia terenurilor forestiere proprietate publica a statului aflate in administrarea Directiei Silvice Bucuresti, in raza teritorial administrativa a municipiului Bucuresti, aceasta se prezinta dupa cum urmeaza:

Localizarea fondului forestier administrat

Suprafata

(ha)

Terenuri care servesc nevoilor de cultura silvica

Terenuri care servesc nevoilor de productie silvica

Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera

Terenuri destinate impaduririi

Terenuri neproductive

Terenuri aflate in ocupatii sau litigii

Suprafata padurilor

Sursa datelor: Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Bucuresti.

In tabelul urmator sunt prezentate tipurile de paduri administrate: compozitie, varsta, arbori ocrotiti (specie, numar), suprafata (ha) si localizare.

Tipul natural fundamental de padure

Suprafata

(ha)

% din

suprafata

Compozitie

Stejaret de campie inalta

5 Stejar 3 Frasin 2 Tei

Stejaret de campie de divagatie

7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen

Stejaret de rovina

8 Stejar 2 Frasin

Stejaret de stejar pedunculat

de depresiune din silvostepa

7 Stejar 3 Frasin

Stejareto-sleau normal de campie

6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Sleau normal de campie

5 Stejar 2 Frasin 2

Tei 1 Carpen

Stejareto-sleau de campie

6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Stejareto-sleau de depresiune

6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Stejareto-sleau de lunca

6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Sleau plopis normal de lunca

4 Stejar 4 Plop alb 2 Frasin

Ceret normal de campie

8 Cer 2 Carpen

Ceret de silvostepa pe cernoziom degradat

9 Cer 1 Diverse tari

Ceret de depresiune

8 Cer 2 Carpen

Garnitet de campie

8 Garnita 1 Frasin 1 Jugastru

Amestec de stejar cu cer si garnita

3 Stejar 3 Garnita 3 Cer 1 Frasin

Amestec de stejar pedunculat cu cer

4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru

Cero-sleau normal de campie

5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

Sleao-ceret de campie

4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru

Stejar brumariu pur pe cernoziom puternic degradat

10 Stejar brumariu

Amestec normal de stejar pedunculat si brumariu

5 Stejar 5 Stejar brumariu

Amestec de stejar pedunculat si brumariu cu cer si garnita

3 Stejar 2 Garnita 3 Cer 2 Stejar brumariu

Amestec de stejar brumariu cu cer si garnita

4 Stejar br. 3 Cer 3 Garnita



Zavoi de plop alb

8 Plop alb 2 Frasin

Zavoi de plop negru

8 Plop negru 2 Frasin

Zavoi amestecat plop alb si negru

5 Plop alb 3 Plop negru 2 Frasin

Plopis de rovina de plop tremurator

10 Plop tremurator

Zavoi de salcie din lunci interioare

8 Salcie 2 Frasin

Aninis pe soluri gleizate

10 Anin

TOTAL

Sursa datelor: Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Bucuresti.

varsta medie arborete - 60 ani.

EVIDENTA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILOR

Specificari

U.M.

Specia

Stejari

Gorun

Garnita

Cer

Total stejari

Salcam

Plop e.a.

Plop alb+Plop negru

Salcie

Fag

Frasin

Div. tari

Brad

Molid

Douglas

Pini

Suprafata totala

Ha

Suprafata afectata de uscare

Ha

grad de intensitate I

Ha

grad de intensitate II

Ha

grad de intensitate III

Ha



grad de intensitate IV

Ha

Vol. total arbori uscati inventariati

Mii mc

Masa lemnoasa extrasa sau de extras a arborilor uscati,d.c.

Mii mc

marcati si extrasi in anul in curs

Mii mc

marcati in anul anterior si extrasi in anul in curs

Mii mc

total extrasi in anul in curs

Mii mc

total extrasi in anul urmator

Mii

mc

Sursa datelor: Regia Nationala







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1818
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site