Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


RAPORT PRIVIND STAREA CALITATII MEDIULUI IN JUDETUL NEAMT

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic



RAPORT PRIVIND STAREA CALITATII MEDIULUI IN JUDETUL NEAMT




Desi aceasta lucrare se vrea sa fie una stiintifica, bazata pe date reci, reale, imi voi lua libertatea de a insera si cateva consideratii personale pentru ca, nu-i asa, ne-am castigat cu sange si de destula vreme, dreptul la opinie.

Cu aproape un sfert de secol in urma am devenit locuitor al orasului de sub Pietricica alintat si “Perla Moldovei ” datorita calificativelor “frumos, linistit si mai ales curat”-caracteristici ce s-au pastrat mai mult sau mai putin de-a lungul anilor.

Cert este ca zilele trecute, intr-o plimbare “la aer curat” pe malul Lacului Batca Doamnei am privit cu ingrijorare un stol de lebede(!) ce pluteau gratios pe luciul apei ocolind cu grija multimea de pet-uri care impanzeau lacul. Mi-a fugit gandul la tema lucrarii ce o aveam de pregatit apoi mi-am amintit de o intrebare oarecum “in afara timpului” pe care mi-a pus-o copilul meu in perioada “de ce-urilor”…”Mama, pasarile astea le vor vedea si copiii mei cand voi fi eu mare?”- pentru ca era pasionat de pasarile calatoare….

Din cartile de istorie am invatat ca marele Stefan Cel Mare ne-a vorbit “cu limba de moarte” :

« Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batraneti… ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea, si nu e a voastra, ci a urmasilor vostrii si a urmasilor urmasilor vostrii, in veacul vecilor. » referindu-se atunci la teritorii administrative.

Prin extrapolare insa, putem spune ca mostenirea ce-am primit-o se refera si la calitatea pamantului, apelor si tuturor bogatiilor continute de acest taram de poveste.

Cum am pastrat toate acestea?

Ce am facut cu ele?

Voi putea peste ? ani sa-mi privesc nepotii admirand lebedele pe Lacul Batca Doamnei?

Din raportul Agentiei pentru protectia mediului Neamt/2003 am cules date care nu-mi lasa speranta ca voi putea face neindoielnic    acest lucru.

Ca sa imi intelegeti ingrijorarea, iata ce am aflat:

CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI NEAMT

Informatii generale asupra judetului

Valori istorice si culturale

Istoria omului pe aceste meleaguri se pierde in negura timpurilor. Cele mai vechi urme ale civilizatiei, datate inca de la sfarsitul paleoliticului s-au gasit in masivul Ceahlau, atestand existenta unor asezari sezoniere de vanatori.

In judet au fost descoperite trei cetati dacice datand din perioada sec I i.e.n. – sec I e.n. care au fost identificate cu vechea localitate Petrodava, mentionata in scrierile lui Ptolemeu.

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,de arhitectura si ale naturii, reprezinta o atractie turistica valoroasa.

Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale :

zona Piatra-Neamt - principal centru istoric cu o existenta continua de peste 2000 de ani.

Documentar, asezarea a fost consemnata intre anii 1387 – 1392. In anul 1431 zona a aparut sub numele de Piatra. In Piatra Neamt se poate vizita :

complexul monumental din timpul lui Stefan cel Mare, monument istoric si arhitectonic, ce

cuprinde: Curtea domneasca (construita in 1468), Biserica Sf. Ioan (construita in 1497),

Turnul clopotnitei (19 m inaltime, construit din piatra in 1499 ca punct de supraveghere si aparare), statuia domnitorului Stefan cel Mare (1457 – 1504);

Alte obiective turistice :

Muzeul de istorie al judetului Neamt ce detine una dintre cele mai valoroase colectii

arheologice din Moldova, o colectie numismatica, exponate de istorie moderna si

contemporana, etnografie, arta;

Muzeul de arta (arta romaneasca: pictura, sculptura si tapiterie);

Muzeul de etnografie (costume populare, vechi unelte mestesugaresti si de artizanat);

Muzeul de stiinte ale naturii (colectie de pesti fosili – 29 de specii unice in lume, diorama cu flora si fauna judetului, colectii de minerale, botanica si geologica);

Manastitea Bistrita, situata la 4 km de Piatra Neamt, monument istoric si architectonic datand din 1407.

zona Bicaz-Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit :

lacul de acumulare Izvoru Muntelui;

masivul Ceahlau;

rezervatia naturala Cheile Bicazului- monument al naturii si rezervatie pentru viata salbatica, cu o lungime de 10 km, pereti stancosi de 300 – 400 m inaltime, adapostind peste 600 de specii de plante;

Cheile Sugaului;

Pestera Tosorog;

statiunea Durau;

Manastirea Durau al carei interior este pictat de Nicolae Tonitza intr-o tehnica speciala.

zona Targu-Neamt-Agapia, cu monumente istorice valoroase :

Cetatea Neamtului construita in perioada 1382 – 1387;

Manastirea Neamtului, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale arhitecturii medievale, un punct de referinta al stilului moldovenesc;

Manastirea Agapia, construita in 1644, cu fresce interioare pictate de cel mai mare pictor roman- Nicolae Grigorescu (1858 – 1861);

Manastirea Varatec.

Alte zone de interes :

Rezervatia de zimbri Dragos Voda - un complex zoologic ce adaposteste exemplare ale

vietii salbatice: zimbri, caprioare, cerbi - si un iaz cu peste;

Centrul etnografic si folcloric din satul Tarpesti – o colectie de masti folclorice, sculpturi in lemn, costume populare.

Descrierea judetului Neamt

Caracteristici fizice si geografice

Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret, pe

cursul mijlociu al acestuia. Relieful acestui judet este muntos in jumatatea de vest, puternic fragmentat de vai, reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau, Tarcau si Gosman. La est de zona muntoasa se desfasoara depresiunile subcarpatice Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).

Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km (589.614 ha), din care:

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 hectare (48,1 %)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 253.896 hectare (43,1 %)

Cursuri de apa si lacuri 10.380 hectare (1,8 %)

Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)

Suprafata construita 11.402 hectare (1,9 %)

Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409 hectare (2,6 %).

Reteaua hidrografica a judetului totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile de apa

autohtone sunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km, Moldova cu 50 km si Bistrita cu 126 km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care se pot enumera: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuejdiu, Calu, Nechit, Sabasa etc.

Principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului este raul Bistrita, afluent de dreapta al Siretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteaza judetul pe o distanta de 126 km din totalul de 288 km lungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintre raurile Romaniei si formeaza un bazin hidrografic cu o suprafata de 6974 km . El alimenteaza acviferele exploatate in scop potabil (Vaduri, Brasauti, Frunzeni, Gheraesti).

Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,5 si 1,2 km/km , scazand sub 0,5 km/km in regiunea extracarpatica.

In anii ’70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale raului Bistrita.

Dintre acestea, pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (2.950 ha), Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si Batca Doamnei (230 ha).

Resurse naturale neregenerabile

Judetul dispune de urmatoarele resurse:

ape minerale carbogazoase: Oglinzi, Baltatesti;

materiale de constructie:

1. calcare: Bicaz Chei;

2. argila: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana;

3. gresii: Tarcau;

4. nisipuri si gresii din terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari, cum sunt Bistrita,

Moldova, Cracaul, Bicazul, Ozana;

zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau;

gaze naturale: Tazlau;

titei;

zacaminte de uraniu: Tulghes-Grinties, Bicazu Ardelean-Damuc.

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentarea reliefului, cat si de marile suprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea

dealurilor subcarpatice si de podis din est.

Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in

modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de +38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a judetului, in timp ce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman, si nu in zona Montana.

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlaumunte- 684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm. Distributia precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt - 568,7 mm, Roman –715,6 mm, Targu Neamt – 792,7 mm, Ceahlau – 604,9 mm. In cursul anului precipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost perioade de 10-15 zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana la 50 oC).

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.



Caracteristici administrative si economice

Asezarile umane

Rezultatele recensamantului populatiei din anul 2002 evidentiaza o populatie de 554 516

locuitori, reprezentand 2,6% din populatia tarii. Ponderea populatiei urbane in populatia totala este de 36,6 % in timp ce populatia rurala reprezinta 63,4%, fata de media inregistrata la nivel national de 52,7% si respectiv 47,3 %.

Lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriul judetului este slab dezvoltata, masurand

152,7 km si fiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz, Bacau – Roman Pascani si Roman - Buhaiesti (linie secundara).

Din totalul retelei, 46 km reprezinta retea de cale ferata electrificata, iar 27 km este cale

ferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printre judetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate (25,9 km la 1000 km

Reteaua de drumuri publice masoara 1.810 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate.

Din totalul drumurilor, 408 km sunt din categoria drumurilor nationale, 758 km din categoria drumurilor judetene, iar 644 km din categoria drumurilor comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de 42,7 km la 100 km teritoriu.

Elemente privind starea economica actuala a judetului Neamt

Productia industriala

Ajustarea structurala a industriei, instrument semnificativ al politicii industriale, presupune, atat modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate, cat si reorientarea, redimensionarea sau inchiderea partiala sau totala a unor capacitati de productie fara desfacere la intern si la export, concomitent cu accelerarea privatizarii agentilor economici cu capital de stat.

In anul 2003, cifra de afaceri realizata in intreprinderile industriale a scazut in termeni reali cu 11,8%, fata de anul precedent.

Dintre ramurile care au inregistrat cresteri, mentionam:

energie electrica si termica, combustibili gazosi distribuiti si apa calda +38,6 %

produse rezultate din prelucrarea lemnului +19,8 %

articole de imbracaminte +13,1 %

produse ale industriei chimice, fibre si fire sintetice si artificiale +10,8 %

produse alimentare si bauturi +3,1 %

Scaderi mai accentuate s-au inregistrat in:

produse ale industriei metalurgice -44,4 %

materiale fibroase celulozice, hartii, cartoane si produse din hartie -25,0 %

produse ale industriei textile -21,4 %

masini si echipamente -6,3%

mobila si alte produse industriale n.c.a. -2,0%

Cifra de afaceri totala inregistrata in anul 2003 a fost realizata in proportie de 59,4% pe piata

interna si 40,6% pe piata externa.

Ponderea principala (80,1%) in totalul cifrei de afaceri o detin agentii economici cu capital

integral si majoritar privat.

Agricultura

Din suprafata totala a judetului Neamt de 589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu un indice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamt dispune in medie de soluri cu un grad moderat de fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus, indicator de baza a productivitatii este scazuta.

Continutul solurilor in NPK (azot, fospor, potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor pentru realizarea unor productii mari si stabile.

In structura fondului funciar o pondere importanta o au pajistile naturale care ocupa o

suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele furajere obtinute de pe terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care pe langa asigurarea necesarului de consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara.

Silvicultura

Suprafata fondului forestier administrat de Directia Silvica Neamt este de 230.671 ha, din

care –

- paduri - 227.219 ha, din care : - 54% paduri cu functii speciale de protectie

- 46% paduri cu functii de protectie si productie

- alte terenuri - 3.452 ha

Functia economica este data de fondul lemnos pe picior existent de 76 mil mc., cu o

posibilitate anuala calculata de 995 mii mc, la nivelul anului 2003, repartizata pe produse astfel:

- produse principale - 718 mii mc

- produse secundare - 193 mii mc

- produse de igiena - 84 mii mc

Turism

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,

etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa. Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale:

zona Piatra Neamt – centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile,

ansamblul istoric “Curtea domneasca” a lui Stefan cel Mare;

zona Bicaz – Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile Bicazului, statiunea de odihna Durau;

zona Targu Neamt – Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala Ion Creanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.

Starea calitatii mediului in judetul Neamt

In perioada actuala protectia mediului este o problema majora a umanitatii. In acest secol al dezvoltarii explozive a tuturor activitatilor umane, asistam la o poluare si chiar la o degradare, in unele cazuri ireversibila, a factorilor de mediu.

Judetul Neamt se afla printre zonele tarii cu un nivel mediu de dezvoltare. Pentru

dezvoltarea viitoare a teritoriului se are in vedere dezvoltarea durabila a resurselor naturale, modernizarea si restructurarea economiei si a infrastructurii judetului, valorificarea potentialului turistic, crearea conditiilor de dezvoltare a agroturismului, reabilitarea si protectia mediului, dezvoltarea echilibrata a intregului teritoriu prin investitii publice si private in zonele defavorizate din punct de vedere economic si teritorial, imbunatatirea calitatii vietii.

Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor puternic afectate de poluare, dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice este necesara cunoasterea starii de calitate a mediului. Reteaua judeteana de supraveghere a calitatii factorilor de mediu este componenta a retelei nationale iar datele de calitate obtinute sunt transmise in flux rapid si lent autoritatii centrale de mediu. Pentru o mai buna cunoastere a calitatii mediului, sectiunile de control s-au rearanjat in functie de dinamica activitatilor antropice iar gama indicatoriulor analizati s-a diversificat odata cu dotarile de care a beneficiat Agentia de Protectie a Mediului in ultimii ani (spatiu corespunzator pentru desfasurarea activitatii, echipamente si aparatura de laborator performante obtinute in cadrul proiectului finantat de Guvernul danez, instruirea personalului).

Activitatea de supraveghere a calitatii factorilor de mediu din judet s-a realizat de catre

laboratoarele de ananlize fizico-chimice si de radioactivitate prin prelevarea si analizarea probelor de aer, sol, precipitatii, vegetatie, sedimente, deseuri, din punctele retelei de supraveghere.

Reteaua de supraveghere a calitatii factorilor de mediu este distribuita in 10 zone din judet: Piatra Neamt, Roman, Tg. Neamt, Savinesti, Roznov, Bicaz, Tasca, Turturesti, Tulghes-Grinties, Telec – Bicazu Ardelean si include :

- 7 puncte fixe pentru determinarea poluantilor gazosi ( probe medii zilnice de 24 ore)

- 4 puncte fixe pentru determinarea pulberilor in suspensie

- 24 puncte fixe pentru determinarea pulberilor sedimentabile

- 18 puncte fixe pentru determinarea calitatii precipitatiilor

- 40 sectiuni pentru analiza calitatii solului

- 19 intersectii ale principalelor artere rutiere din mediul urban pentru determinarea nivelului de zgomot generat de traficul rutier si feroviar

- expertizarea calitatii panzei freatice din zona de impact a platformei chimice Savinesti –

Roznov prin analizarea a 8 foraje de observatie situate in zona locuita aval de sursa de

poluare

- monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu prin doua statii de radioactivitate (Piatra Neamt si Ceahlau – Toaca) respectandu-se programul standard

- monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de exploatare/explorare a

minereului uranifer Tulghes-Grinties si din zona Bicazu Ardelean-Telec.

Starea calitatii atmosferei

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond,de trafic si industriale.

La statiile orasenesti de fond, amplasate in aria construita de la periferia localitatilor,

neinfluentata direct de trafic sau de surse industriale s-a constatat mentinerea concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati, cu o usoara scadere a concentratiei de dioxid de sulf in ultimii doi ani;

Statiile de trafic surprind poluarea aerului generata de traficul rutier si feroviar, prin masuratori ale concentratiilor de pulberi sedimentabile si in suspensie, precum si prin determinarea continutului de metale grele ( plumb si cadmiu ) din pulberile sedimentabile. Exista doua statii de trafic : Piatra Neamt – Statia de salvare si Roman – Miron Costin.

Statiile industriale evidentiaza impactul generat de sursele fixe de poluare a atmosferei.Acestea sunt localizate in zonele Savinesti, Turturesti si Bicaz-Tasca.

Poluarea de fond

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond, de trafic si industriale.

Statiile orasenesti de fond s-au amplasat in aria construita de la periferia localitatilor,

neinfluentata direct de trafic sau de surse industriale. Masuratorile efectuate in anul 2003 au evidentiat urmatoarele valori medii, determinate pe probe de lunga durata (24 ore) ale

concentratiilor indicatorilor analizati :

Pentru zona Piatra Neamt:

NO -0,014 mg / m

NH – 0,021 mg / m

SO – 0,0004 mg / m

Pentru zona Roman:

NO -0,010 mg / m

NH – 0,026 mg / m

SO – 0,002 mg / m

Pentru anul 2003 se constata: in zona Piatra Neamt si Roman mentinerea concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati.

Poluarea de impact

Impactul generat de sursele fixe de poluare a atmosferei s-a urmarit prin analiza poluantilor specifici la statiile industriale. Pe teritoriul judetului exista doua zone importante din punct de vedere al impactului generat de activitatile industriale: zona platformei chimice Savinesti si cea a fabricilor de ciment Tasca – Bicaz.

In zona Savinesti aflata sub impactul platformei chimice Savinesti – Roznov, s-au analizat in anul 2003 indicatorii amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf si sulfati in suspensie in trei puncte de control gestionate de APM Neamt si unul exploatat de SC FIBREXNYLON SA.



Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA la indicatorul amoniac la nici una din cele 756 probe analizate. Valoarea maxima inregistrata a fost de 0,08 mg/m , inferioara celei din anul trecut, deoarece instalatiile tehnologice de pe platforma chimica generatoare de poluanti atmosferici au fost oprite.

In zona Turturesti , incepand din anul 2001, se urmareste impactul potential pe care

societatea producatoare de lacuri, vopsele, grunduri,etc l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate nu s-a constatat nici o depasire a CMA la nici unul din indicatorii analizati ( NH , SO , NO , HCOH).

Poluari cu pulberi in suspensie

Determinarile de pulberi in suspensie se efectueaza doar la statiile de trafic si in zona Tasca aflata sub impactul fabricii de ciment.

In zona Tasca se efectueaza determinari de pulberi totale in suspensie in doua puncte de

control. Dupa cum rezulta din statistica anuala a zonei, frecventa depasirilor CMA ( 0,15 mg / m ) a fost doar de 5,3 % raportata la 298 determinari / an ( probe medii zilnice ).

Pulberile in suspensie generate de traficul rutier se determina prin probe de lunga durata ( 24ore) la statiile de trafic :

Statia de salvare – Piatra Neamt. In semestrul I al anului 2003 s-a analizat continutul de

pulberi totale. Din totalul de 98 probe, 33 % au fost depasite, maxima fiind de 0,293

mg / m . Incepand din semestrul II, pentru implementarea prevederilor Ordinului

592/2002, s-a instalat un prelevator de pulberi in suspensie PM Din totalul de 96

probe, 36 % au fost depasite, maxima fiind de 137,4 g / m

Miron Costin. – Roman. Din totalul de 155 probe /an ( pulberi totale) 32 % au fost

depasite , maxima fiind de 0,356 mg / m , situatie mai buna fata de cea a anului anterior.

Incepand din semstrul II se analizeaza continutul de pulberi in suspensie PM Din

totalul de 30 probe, 26 % au fost depasite, maxima fiind de 209,8 g / m

Poluari cu pulberi sedimentabile

Determinarile de pulberi sedimentabile s-au efectuat in 23 de puncte amplasate pe intreg teritoriul judetului, densitatea cea mai mare fiind in zona Bicaz (3 puncte) si Tasca (7 puncte), zona de influenta a SC “MOLDOCIM “SA Bicaz. Societatea are ca obiect de activitate producerea cimentului, varului si a placilor de azbociment, precum si extragerea materiilor prime (calcar si marna) din carierele Bicaz – Chei si Tepeseni. In cadrul societatii functioneaza fabricile din orasul Bicaz si comuna Tasca. SC “MOLDOCIM “SA Bicaz este sursa de la care sunt emise in atmosfera pulberi sedimentabile si in suspensie cu continut de CaCO , CaO, silice, azbest, fluor, etc.

Valorile maxime inregistrate in anul 2003 precum si frecventa depasirilor, se prezinta astfel:

Zona Tasca

Valoarea maxima - 18,2 g/m / luna determinata in punctul de masura T3 situat la 600 mV de S.C.”MOLDOCIM” S.A. Bicaz – Fabrica Tasca. In anul 2003 frecventa depasirilor CMA a fost de 1,6 % din totalul de 61 de probe analizate.

Zona Bicaz

- valoarea maxima – 16,43 g/m / luna; nu s-au inregistrat depasiri ale CMA pentru nici una din cele 27 de probe analizate. Media zonei a fost de 6,48 g/m / luna, comparabila cu cea a anului anterior.

In centrele populate se inregistreaza depasiri ale CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in special pe arterele rutiere care preiau traficul greu si sunt afectate si de traficul feroviar. Astfel in Piatra Neamt (punct de masura Gara) frecventa depasirii CMA a fost de 75 % (din totalul de 12 determinari) cu o maxima de 52 g/m / luna si media anuala de 11,9 g/m / luna.

In municipiul Roman, estimarea nivelului de poluare cu pulberi generat de traficul rutier se realizeaza prin determinarile de pulberi la statia de trafic ( Miron Costin) pe una din arterele de circulatie care preia si traficul greu. La indicatorul pulberi sedimentabile s-a inregistrat valoarea maxima de 39,1 g/m / luna si o frecventa a depasirilor CMA de 16,6 %, valori similare celor din anul trecut.

Din anul 2000 s-a inceput determinarea continutului de metale grele (plumb, cadmiu, zinc, mangan, crom, cupru, cobalt) in pulberile sedimentabile din zona de influenta a fabricii de ciment Bicaz precum si a continutului de plumb si cadmiu din pulberile sedimentabile colectate de la statiile de trafic.

Continutul de metale grele determinat in pulberile sedimentabile din zona Tasca, comparative cu cel determinat la statia de referinta, a avut valori mai mari pentru Pb, Zn si Cu. Valorile medii pentru plumb determinate din pulberile sedimentabile recoltate de la statiile de trafic au fost cuprinse in domeniul 40 - 164 ppm. La ambele statii valorile determinate pentru cadmiu s-au situate in intervalul 0 – 12 ppm.

Evolutia calitatii aerului

Din analiza comparativa a valorilor determinarilor efectuate la statiile de fond in perioada 1995 -2003 se constata:

In zona Piatra Neamt - mentinerea concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime

pentru poluantii analizati;

In zona Roman – o crestere a concentratiei de dioxid de sulf in anul 2000, dar fara a se

atinge valorile critice.

Din analiza concentratiilor pulberilor sedimentabile determinate in perioada 1992-2003 in

zona de impact a fabricii de ciment se constata o scadere a valorilor medii anuale precum si a maximelor inregistrate datorita :

Punerii in functiune la 15 decembrie 1997 a instalatiei de desprafuire cu electrofiltru la

racitorul gratar de la Fabrica Tasca. Punerea in functiune in anul 2002 a unui sistem de

desprafuire similar la racitorul gratar al liniei a doua de fabricatie – faze ale proiectului

cofinantat de Ministerul Mediului si Enegiei din Danemarca.

Obiectivul imediat al proiectului a fost reducerea poluarii aerului in zona fabricilor de ciment, imbunatatirea conditiilor de mediu din imprejurimi si implicit protejarea sanatatii

lucratorilor din fabrica si din localitatile limitrofe.

Starea apelor de suprafata si subterane

1 Starea raurilor

Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Pentru supravegherea si conoasterea calitatii apelor curgatoare SGA Neamt a stabilit

programe de monitorizare care vizeaza actiuni de control in 8 sectiuni de ordinul I si 10 sectiuni de ordinul II monitorizate in flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate si in flux rapid. Aceste sectiuni fac parte din Sistemul National de Supraveghere a calitatii apelor, gestionat de Administratia Nationala ,, Apele Romane “.

Pentru caracterizarea fizico–chimica a raurilor si incadrarea lor in categorii de calitate

au fost analizati, prelucrati statistic si interpretati urmatorii indicatori:

1. Indicatorii regimului de oxigen (RO) – oxigen dizolvat ( OD ), CBO , CCOMn;

2. Indicatorii gradului de mineralizare ( GM ) – reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu,

magneziu, sodiu, potasiu, duritate totala;

3. Indicatori toxici si specifici (TS) – amoniu, azotiti, azotati, fier total, fosfor total, Mn

Zn

3 Starea apelor subterane

In anul 2003, calitatea apelor subterane a fost controlata prin 9 profile hidrogeologice (PH), totalizand 26 de foraje de observatie.

Analizand rezultatele determinarilor fizico-chimice se constata ca in acest profil persista

poluarea cu ioni amoniu, substanta organica si mangan.

Impurificarea este generata de poluarea difuza exercitata de mun. P.Neamt (F10) si de

activitatea desfasurata in timp a S.C. Pergodur (F11, F12). Desi activitatea societatii in ultimii ani a fost restransa, iar instalatiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite definitiv,procesul de revenire a freaticului la calitatile naturale este de durata.

Alimentarea au apa potabila a populatiei

Municipiul Piatra Neamt este alimentat cu apa potabila din doua surse : una de profunzime “Statia de captare apa potabila Vaduri” si o sursa de suprafata Statia de captare apa potabila – lacul Batca Doamnei ”.

Municipiul Roman este alimentat cu apa potabila din Captarile Simionesti-Pildesti, Strand si captarea Timisesti , surse de profunzime.

Orasele Bicaz si Tg. Neamt sunt aprovizionate din sursa de apa potabila de profunzime,

Captarea Ticos pentru Bicaz si Captarile Lunca si Preotesti pentru Tg. Neamt.

Supravegherea calitatii apei s-a facut conform programului de monitorizare de audit, prin prelevarea si analizarea probelor de apa la iesirea din statia de tratare si la consumator urmarind cu atentie atit indicatorii chimici, microbiologici (risc crescut in bolile cu transmitere hidrica) cit si prezenta clorului rezidual liber si total, martor al efectuarii unei clorinari eficiente la nivelul instalatiilor centrale ce furnizeaza apa potabila in aceste retele de distributie.

Concluzii privind calitatea apei potabile

Municipiul Piatra Neamt este aprovizionat cu apa potabila care corespunde Legii apei

458/2002, regimul de distributie este continuu, fapt ce elimina anumite riscuri de imbolnavire a populatiei de natura hidrica .

In orasul Roman ca urmare a adreselor trimise de DSP-Neamt privind pericolul pe care-lprezinta regimul discontinuu de aprovizionare cu apa, Primaria orasului Roman a finalizat un proiect de racordare a orasului la conducta de apa potabila Timisesti- Iasi, masura ce a dus la asigurarea unui regim continuu de aprovizionare cu apa potabila in municipiul Roman incepand cu luna decembrie a anului 2003.

Orasul Tg. Neamt este aprovizionat din sursa de apa potabila de profunzime, apa provenita din aceste captari se incadreaza in limitele Legii apei 458/2002, avand un regim de distributie continuu .

In orasul Bicaz regimul de distribuire a apei este continuu, apa incadrandu-se la indicatorii analizati in limitele impuse de Legea apei.

Situatia apelor uzate menajere si industriale

Pe ansamblu, se poate aprecia ca din 18 folosinte de apa 5 functioneaza corespunzator

(31,3%), iar 11 functioneaza necorespunzator (68,8%).

Statiile de epurare cu functionare necorespunzatoare sunt :

- statiile de epurare ale unitatilor cu profil zootehnic: S.C. SUINPROD S.A. Roman si S.C.TCE 3 Brazi - Ferma Basta.

- statiile de epurare ale agentilor economici S.C. Petroforest S.A. P. Neamt, S.C.

Danubiana S.A. Roman, S.C.Romanceram S.A. Roman, S.C. Durau S.A. si Sanatoriul T.B.C.Bisericani.

Pe parcursul acestui an S.C. Petroforest S.A. P. Neamt, nu a evacuat ape uzate in raul

Bistrita acestea fiind evacuate in bazine vidanjabile si transportate in statia de epurare a

orasului P. Neamt. Aceasta solutia a fost adoptata in scopul realizarii lucrarilor de investitii prevazute in Programul de Etapizare.

Starea solurilor

Judetul Neamt dispune de un fond funciar in suprafata totala de 589.614 ha din care terenurile agricole ocupau 283.800 ha. adica 48,13 % din teritoriu iar terenurile

neagricole 305.814 ha respectiv 51,87 %.

Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator, asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.

Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafete mari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica de elemente nutritive, inundabilitate, etc.

Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante

raportata la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

reactie moderat si puternic acida, ce necesita amendare calcica extinsa pe 52116 ha.



aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slaba pe 78285 ha.

aprovizionarea cu potasiu mobil slaba pe 4498 ha.

asigurarea cu azot dupa indicele de azot slaba pe 69750 ha.

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamt prezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive a terenurilor.

Starea padurilor

Evaluarea starii de sanatate a padurilor din judetul Neamt, prin sistemul de monitoring

forestier s-a facut in la nivelul a 122 sondaje nationale ce cuprind un numar de 6372

arbori.

Starea de sanatate este buna, arborii evaluati fiind afectati intr-o mica masura (12%) de

defoliere datorita temperaturilor ridicate si a lipsei de precipitatii inregistrate.

Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Habitate acvatice

a) Cursuri de apa

Habitatele specifice acestei categorii sunt deosebit de diversificate, intalnindu-se portiuni cu curent de apa repede si substrat litoreofil precum si portiuni cu un curent mai lent si substraturi mai diverse: psamoreofile, peloreofile sau argiloreofile. Fiecare particularitate a unui curs de apa determina o anumita biocenoza caracteristica.

Analizele saprobiologice pe principalele cursuri de apa indica o calitate corespunzatoare a acestora, in general apartinand zonelor oligo-betamezosaprobe.

b) Lacuri

Habitatele lentice sunt deosebit de variate, atat naturale cat si artificiale. In general

productivitatea biologica a acestora este mica sau medie, analizele biologice incadrand acestea in categoria oligo-mezotrofa. Raspandirea planctonului in aceste habitate este neomogena atat pe verticala cat si pe orizontala.

Habitate de padure

Vegetatia este deosebit de variata predominand asociatii vegetale ierboase si lemnoase. In zona alpina predomina pajisti de graminee si ciperacee pe langa asociatii de tufarisuri.

In zona subalpina predomina specii de Quercus petraea, Quercus robur, Fagus silvatica, Carpinus betulus, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Corylus avellana etc.

Fauna zonei este specifica si diversificata. Datorita dezvoltarii litierei, stratul ierbos este mai redus, iar dominante sunt efemeropterele. Regionarea faunei este strans dependenta de zonarea vegetatiei si de altitudine.

In zona de ses acoperita cu pajisti si pomi fructiferi se intalnesc specii de arbori, specii de arbusti.

Dintre influentele nefavorabile manifestate asupra florei si faunei putem mentiona:

- deficitul pluviometric care a determinat uscarea anormala a gorunului si stejarului, dar si a coniferelor, producandu-se modificari in structura si functionalitatea descompunatorilor edafici;

- recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a plantelor inhabitatele lor naturale;

- perturbarea intentionata prin distrugerea sau deteriorarea locurilor de reproducere sau

odihna, de crestere, de hibernare sau de migratie a animalelor;

- distrugerea sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor de pasari;

- braconajul sistematic sau pescuitul si vanatul in perioade prohibite.

Starea ariilor protejate

Zone protejate

In judetul Neamt exista numeroase zone de interes stiintific si turistic, care au fost declarate arii protejate. Avem un numar de 25 arii protejate cu o suprafata de 42.427,9 ha care constituie zone de interes national:

1 Parcul National Ceahlau Ceahlau 8.396

2 Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas Bicaz-Chei 6.575

3 Rezervatia forestiera Dobreni Dobreni 37

4 Rezervatia forestiera Gosman Tarcau 175

5 Rezervatia forestiera “Codrii de arama” Agapia 7

6 Rezervatia forestiera “Padurea de argint” Agapia 2

7 Rezervatia forestiera Vinatori Judetul Neamt,

8 Rezervatia floristica Dealul Vulpii-Botoaia Piatra Neamt 2

9 Rezervatia faunistica Brates Tarcau 30.7

10 Rezervatia faunistica Borca Borca 375

11 Polita cu crini PN-J Ceahlau (370)

12 Cascada Duruitoarea PN-J Ceahlau (1)

13 Cheile Bicazului PN-I Bicaz-Chei (11.600)

14 Stanca Serbesti Stefan cel Mare 5

15 Piatra Teiului Poiana Teiului 0,2

Starea radioactivitatii mediului

In judetul Neamt, radioactivitatea factorilor de mediu s-a urmarit prin Statiile de

Supraveghere a Radioactivitatii Mediului Piatra Neamt si Ceahlau-Toaca, statii care fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului.

Din analiza datelor obtinute la cele doua statii se remarca faptul ca pentru toti factorii de

mediu monitorizati conform acestui program (aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat, vegetatie spontana (iarba), ape de suprafata si apa potabila) valorile radioactivitatii nu au depasit valorile de avertizare stabilite, ele fiind comparabile cu valorile din anii precedenti, incadrandu-se in limitele de variatie ale fondului natural specific zonei.

Programul de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de explorare a

minereului uranifer din judetul Neamt ( Tulghes-Grinties si Bicazu Ardelean-Telec) s-a excutat prin prelevarea de probe de ape de suprafata, ape subterane, sol si steril din halde din aceste zone, pregatirea si masurarea activitatii beta globale dupa 5 zile de la colectare a acestora.

Principalul vector de propagare la distanta il reprezinta apele de suprafata.

Pentru apele subterane, solul si sterilul din halde valorile obtinute arata o scadere a valorilor din zona Primatar , in celelalte zone valorile fiind comparative cu cele inregistrate in anii precedenti.

Rezultatele obtinute privind evolutia radioactivitatii factorilor de mediu din judetul Neamt arata ca nu a avut loc o poluare radioactiva (spatiala sau temporala) care sa conduca la cresteri semnificative a nivelului de radiatii, sau care sa pericliteze sanatatea oamenilor, activitatile desfasurate pe teritoriul judetului sau ecosistemele din diverse zone.

Starea asezarilor umane

Starea calitatii aerului si a zgomotului

Calitatea aerului

In judetul Neamt s-au efectuat determinari de noxe gazoase in punctele fixe ce sunt

amplasate in Piatra Neamt la sediul S.S.S.P.M.P.L si Statia de epurare.

In municipiul Piatra Neamt, la probele de aer analizate (SO2,NO2,NH3) nu s-a constatat

depasirea concentratiilor medii impuse de STAS 12574/1987.

In Piatra Neamt, Bicaz, Tasca, Roman, Tirgu Neamt s-au recoltat si analizat un numar de192 probe pentru pulberi totale sedimentabile, valorile medii lunare depasind in proportie de 7,8 % concentratia maxima admisa de STAS 12574/1987.

In Bicaz si Tasca concentratiile medii anuale la pulberi sedimentabile sunt in scadere fata de valorile obtinute in anii precedenti datorita montarii de filtre pentru retinerea prafului de ciment la SC Carpatcement Holding SA.

Concluzii:

Din determinarile de laborator facute, urmarite in dinamica, se observa o scadere de la an la an a concentratiei poluantilor sus amintiti, pina la limitele admise de STAS, in localitatile limitrofe platformei Savinesti-Roznov si in zona Bicaz -Tasca .

Prin reducerea productivitatii pe platforma chimica Savinesti , valorile poluantilor amintiti mai sus sunt sub limitele impuse de CMA , iar in zona combinatului de ciment Bicaz - Tasca prin montare de electro filtre s-a redus mult poluarea si ca efect imediat a scazut numarul de imbolnaviri respiratorii produse de acesti poluanti .

Un procent relativ ridicat de pulberi totale sedimentabile din orasele judetului Neamt

provine din intretinerea necorespunzatoare a drumurilor si cresterii traficului rutier.

Nivelul de zgomot

In centrele urbane locuitorii sunt tot mai mult afectati de zgomotul ambiant, ponderea cea mai mare in zgomotul urban fiind detinuta de transportul rutier. Pentru aprecierea nivelului de zgomot in zonele locuite din judet s-a stabilit o retea de masurare a nivelului de zgomot generat in special de traficul rutier. Aceasta cuprinde 20 dintre intersectiile principalelor artere rutiere din cele 4 orase din judet. Nivelul mediu de zgomot calculat pentru fiecare intersectie s-a comparat cu nivelul de zgomot echivalent admis conform STAS 10009-1988 pentru fiecare tip de strada. S-au constatat depasiri doar pe arterele rutiere care preiau si traficul greu, la orele cu trafic intens.

Starea zonelor verzi si a zonelor de recreere

Majoritatea spatiilor verzi sunt accesibile publicului (parcuri, gradini publice, terenuri de joaca,

spatii verzi). Distributia acestora este urmatoarea:

In municipiul Piatra Neamt spatiile verzi intretinute si amenajate ocupa o suprafata de 32,5 ha. Suprafata plantata este de 5,2 ha din care cu mozaicuri florale 0,6 ha si cu arbusti ornamentali si arbori 4,6 ha. Parcurile ocupa o suprafata de 100,8 ha, strandul se intinde pe 2,5 ha iar parcul zoologic ocupa 1,05 ha.

In municipiul Roman parcurile si zonele verzi ocupa o suprafata de 91 ha din care: 33 ha parcuri si gradini publice, 25 ha spatii verzi din ansamblurile de locuinte, si 20 ha spatii verzi stradale. Parcul zoologic ocupa o suprafata de 2,5 ha.

In orasul Targu Neamt parcurile publice si cele de joaca pentru copii ocupa o suprafata de 3,4 ha iar spatiile verzi 31,3 ha.

In orasul Bicaz suprafata parcurilor este de 0,43 ha, a spatiilor verzi de 0,43 ha, a spatiilor de joaca pentru copii de 0,3 ha si a luciilor de apa pentru agrement de 1,5 ha.

Zone critice sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului

Pe teritoriul judetului Neamt o zona critica sub aspectul poluarii este zona situata aval de platforma chimica Savinesti, in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa. Subteranul acestor localitati este impurificat cu ioni amoniu, amoniac, azotati si substante organice in concentratii ce modifica compozitia apei, facand-o nepotabila.

Pentru judetul Neamt au fost identificate urmatoarele categorii de probleme/aspecte de mediu :

1. Impactul depozitelor de deseuri asupra mediului

2. Fenomenele de poluare a panzei freatice in aval de platforma chimica Savinesti

3. Poluarea atmosferei din centrele populate cu pulberi

4. Impactul traficului urban asupra sanatatii populatiei si a cladirilor

5. Impactul lucrarile miniere de explorare geologica a zacamantului de uraniu din perimetrele: Bicazu Ardelean - Damuc si Tulghes –Grinties

6. Impactul generat de depozitarea necontrolata a rumegusului

7. Evacuarile de ape uzate insuficient epurate provenite de la folosintele de apa

8. Lipsa constientizarii populatiei si a educatiei ecologice in scoli

9. Problemele produse de inundatii

10. Poluarea solului si panzei freatice cu nitrati si nitriti

11. Eliminarea necontrolata a cadavrelor de animale in mediul rural

12. Terenuri degadate sau neproductive

13. Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in mediul rural

Afland toate acestea, cum sa nu te ingrijorezi?

Este adevarat, exista programe bine stabilite de prevenire a poluarii si se poate spune ca facem “ceva” in sens pozitiv, dar este oare, destul? O stim cu totii, am progresat, avem o viata mai usoara si mai “buna”, dar cu ce pret? …….Cu viata “urmasilor nostrii si a urmasilor urmasilor nostrii” iar asta nu e deloc putin lucru….






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2265
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site