Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


RELIEFUL

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




RELIEFUL

Caracterizate printr-o anumita energie si un anumit grad de fragmentare, formele de relief se analizeaza in vederea obtinerii urmatoarelor informatii:

a)     Caracteristici ale unitatilor morfologice





Toate informatiile privind morfologia reliefului se pot obtine numai pe baza unei reprezentari grafice corecte si complete care trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

scara planului

reprezentarea nivelmentului prin curbe de nivel corelate cu scara planului (de ex., echidistanta de 1 metru la scara 1:1000) si prin puncte topografice cu indicarea cotei de inaltime

orientarea cardinala

In cadrul marilor unitati morfologice (campie, deal, munte) se inscriu o serie de alte forme de relief intre care, cel mai frecvent intalnite sunt: vale, ravena, caldare (palnie, gavan), movila, terasa, culme, creasta, sa, rapa. La acestea se adauga unele lucrari artificiale de terasare ca platforme, terase plane sau inclinate, racordate prin taluzuri la terenul natural fata de care se pot situa mai sus (in rambleu) sau mai jos (in debleu).

Fiecare unitate morfologica este lizibila numai in contextul reliefului mai larg din jur, prezinta o anumita situare in raport cu punctele cardinale si se situeaza intr-un anumit raport cu celelalte elemente ale mediului natural, ceea ce confera fiecarui loc anumite particularitati pe care arhitectul si urbanistul sunt chemati sa le valorifice din punct de vedere tehnic, functional si spatial configurativ.

b)     Posibilitatea utilizarii terenurilor denivelate

Conditiile de relief, in corelare situatia geografica, limiteaza posibilitatile de locuire a unui teritoriu; altitudinile pana la care se pot intalni asezari umane cu locuire permanenta variind in functie de latitudinea geografica si orientarea cardinala a versantilor. De asemenea, construibilitatea pantelor terenului in functie de declivitatea lor si de buna insorire a terenului influenteaza dezvoltarea asezarilor situate in relief accidentat. Aceasta a determinat crearea    unei metode de analiza a declivitatii terenului care se efectueaza prin intermediul operatiei grafice de cartare a pantelor. Intervalele de valori ale pantelor, semnificative pentru urbanism si amenajarea teritoriului, sunt stabilite prin practica in functie de posibilitatile de realizare a constructiilor. In mod curent, pardoseala din interiorul parterului unei constructii (nivel conventional + 0,00) este ridicata fata de terenul inconjurator pe un soclu de protectie cu minim 0,20 0,40 m. si maxim 1,50 m. O diferenta mai mare, deci un soclu mai inalt, presupune un consum prea ridicat de materiale si manopera, fiind necesara adoptarea unor solutii de inscriere pe teren prin denivelarea pardoselii in interiorul cladirii. Pantele maxime admisibile pentru caile de circulatie sunt de 5-6% pentru drumuri si strazi, 8-9% pentru strazi si drumuri in serpentina, 6% pentru tramvai si 12%0 pentru caile ferate. Panta de evacuare a apelor meteorice este de 0,25% - 1,0% pe strazi si suprafete dalate si minim 2% pe terenul inierbat.

Categoriile caracteristice de pante, luate in considerare in studiile de cartare a pantelor pentru cladirile de locuit, si anume sub 2%, 2-5%, 5-8% si peste 8%, reclama atitudini diferite de dispunere a cladirilor pe teren:

panta sub 2% nu prezinta nici un fel de dificultati in asezarea pe teren a constructiilor dar creeaza dificultati in evacuarea apelor meteorice si in realizarea conductelor de canalizare. Terenul este favorabil constructiilor si amenajarilor de mari dimensiuni (de ex. aeroporturi)

panta intre 2% si 5% impune ca restrictii fie asezarea constructiilor cu latura lunga paralel sau oblic fata de curbele de nivel, in cazul dispunerii perpendiculare deci pe directia pantei, limitarea lungimii cladirii si tronsonarea ei cu decalarea pe verticala a tronsoanelor (locuinte insiruite, locuinte colective)

panta intre 5% si 8% impune ca restrictii asezarea constructiilor numai cu latura lunga paralel cu curbele de nivel

panta peste 8% prezinta dificultati in asezarea constructiilor cu exceptia celor de mici dimensiuni sau a cazurilor in care se apeleaza la rezolvari speciale: constructii terasate (inclinare optima a terenului 30 - 45 ) sau placarile de pereti verticali.

    - 45

A. Pentru cartarea pantelor, se stabileste in functie de scara planului si de echidistanta curbelor de nivel, care sunt dimensiunile in plan orizontal care corespund pantelor caracteristice (2%, 5%, 8%). De exemplu:

Panta

Distanta intre doua curbe de nivel in cazul unui plan la scara 1/1.000 (echidistanta dintre curbele de nivel = 1 metru)

5 cm.

2 cm.

1,25 cm.



Se parcurge intervalul dintre curbele de nivel marcand coincidenta acestor dimensiuni care marcheaza trecerea de la o categorie de panta la alta, cu distanta dintre curbele de nivel. Portiunile dintre curbele de nivel situate in acelasi interval de panta (sub 2% intre 2-5%, 5-8% si peste 8%) se hasureaza gradat sau se coloreaza de la intensitate inchisa (pantele mari) la intensitate deschisa (pantele mici). Se scot in evidenta prin linii de contur zonele cu conditii similare de dispunere a cladirilor.

B. Pentru trasarea axului unui drum cu o panta maxima admisibila data, intr-un relief accidentat, se stabileste distanta (D) in plan orizontal corespunzatoare acestei pante in functie de scara planului si echidistanta curbelor de nivel. Pe traseul dorit se traseaza axul drumului astfel incat acestea sa nu intersecteze doua curbe consecutive de nivel sub distanta (D) stabilita anterior.

C. Modificarea reliefului in cazul interventiei cu lucrari de terasare, realizare de platforme etc., implica intr-o prima faza:

alegerea cotei platformei astfel incat volumul de sapatura si umplutura sa fie relativ echivalente

modificarea reliefului prin racordarea platformei cu ajutorul unor taluzuri avand panta in functie de natura terenuiui ( 1/2, 1/3, sau mai mica dupa efectul urmarit)

modificarea curbelor de relief

Ulterior verificarii calitatii noii modelari a terenului, proiectul revine inginerilor specialisti

c)      Valoarea estetica a reliefului

Inscrierea in formele de relief a constituit dintotdeauna o importanta motivatie a modului de alcatuire, functionare si evolutie a oraselor si ansamblurilor urbane si a implicat considerente de ordin estetic, simbolic si functional.

Astfel, relieful conditioneaza:

valoarea peisajului

alegerea sit-ului unei noi localitati sau extinderea localitatilor existente

alcatuirea localitatii si a ansamblurilor reprezentative in raport cu caracteristicile dominante ale reliefului (inscrierea in relief, includerea unor forme de relief sau raportarea la relieful din jur) prin procedee compozitionale specifice unui anumit teren denivelat de exemplu:

stapanirea, prin intermediul peisagisticii a calitatii spatiilor ce reunesc relieful, vegetatia si apa, atat in interiorul cat si in afara limitelor localitatilor

Punerea in valoare a unei forme dominante de relief prin axe de compozitie

Punerea in valoare a unei cornise sau faleze

Analiza unor situatii de inscriere in forme complexe de relief in vederea localizarii unor accente







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1528
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site