Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


STRATEGII SI POLITICI PRIVIND PROTECTIA ATMOSFEREI

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Program: /PROMED / PN 03-04 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului
Poluarea - Efectele pe scara larga
Mediul padurilor mixte
Managementul deseurilor radioactive
PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN MUNICIPIUL BUCURESTI
Poluarea apei - Clasificarea poluantilor, Consecintele poluarii
RESURSELE DE APA ALE GLOBULUI - POLUAREA APELOR, OCEANELOR
STAREA MEDIULUI IN MUNICIPIULUI BUCURESTI
Rezervatii naturale - Parcurile nationale din Romania
1

STRATEGII SI POLITICI PRIVIND PROTECTIA ATMOSFEREI

Poluarea atmosferei reprezinta cea mai grava problema care ameninta viitorul nostru.

Argumentele invocate sunt edificatoare: in fiecare an pe plan mondial, peste 22 de miliarde de tone de bioxid de carbon (CO2) sunt raspindite in aer, concentratie care, potrivit unor specialisti s-ar putea dubla in urmatorul secol daca nu se intreprind masuri urgente de stopare la sursa. Ingrijorarea provine din faptul ca bioxidul de carbon alaturi de alte substante poluante (metanul si hidrocarburile clorofluorice) este principalul responsabil de deteriorarea paturii de ozon si declansarea fenomenului de efect de sera




Bioxidul de carbon exercita totodata, o influenta determinanta asupra schimbarilor climatice si tendintelor de reancalzire a planrtri.

Emisiile altor poluanti vin sa se adauge acestor gaze, contribuind la deteriorarea echilibrului ecologic.

In tara noastra, poluarea atmosferei se manifesta, mai ales, la nivel local, in special in zonele in care sunt amplasate marile platforme industriale construite in vecinatatea centrelor urbane, emisiile poluante provenite din activitati economice specifice altereaza calitatea aerului, dand nastere la efecte in lant: ploi acide, efect de sera , deteriorarea calitatii apelor interne, a solului, a florei si a faunei, expunand totodata populatia la pericolele unei grave imbolnaviri.

Dintre principalele substante poluante emise in atmosfera in tara noastra mentionam: monoxid de carbon, bioxid de carbon, bioxid de sulf, oxid de azot pulberile sedimentabile, pulberile in suspensie.

Principalele localitati in care s-au inregistrat depatiri ale concentratiei maxime admisibile in anul 1996 la pulberi in suspensie (mg) sunt: Ploiesti (74 %), Sibiu (64,29%), Turda (53,81%), Cluj (50%), Dej (35,70%), Vilcea

( intre 20-35,50%), Baia Mare (37,75%), Otelu Rosu (27%), Zlatna (18,18%), Copsa Mica (20,41%), etc. X)

Depasiri ale concentratiei mexime admisibile la pulberi sedimentabile (g/mg) s-au inregistrat in localitatile: Brasov (100%), Zlatna (100%), Hunedoara (100%), Vaslui (100%), Calan (100%), Campulung (72%), Tasca (83,33%), Miercurea Ciuc (75%), Botosani (63,64%), Petrosani (97,5%), Bicaz (75%), Targu Jiu (100%), Ploiesti (91,67%). X)

Printre alte substante poluante demne de mentionat sunt: plumbul si compusii din plumb, hidroxidul de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, sulfura de carbon, sulfati in suspensie, etc.

Consecinta directa a dezvoltarii si intensificarii aproape necontrolate a activitatilor economice, poluarea atmosferei constituie in prezent ,in Romania, una din problemele principale ale politicii de protectie a mediului inconjurator. Rezolvarea acestei probleme implica o reconsiderare a obiectivelor si mijloacelor

de realizare a politicii de protectie a mediului care sa tina seama de cerintele dezvoltarii durabile specifice tarii noastre in cadrul unei strategii globale de tranzitie la economia de piata.

Obiectivul general urmarit prin strategia de protectie a mediului inconjurator in tara noastra in perioada de tranzitie il constituie incurajarea dezvoltarii economico-sociale in concordanta cu cerintele protectiei mediului si a sanatatii umane.

Din acest obiectiv considerat obiectivul fundamental al strategiei de protectie a mediului inconjurator decurg toate celelalte obiective si prioritati inscrise pe domenii de actiune, in programele de masuri si politicile adaptate in vederea realizarii lor.

Din punct de vedere al strategiei, vizand protectia atmosferei, obiectivul urmarit este acela de reducere a emisiilor poluante care afecteaza sanatatea populatiei.

b) GESTIONAREA RESURSELOR DE APA

Resursele de apa, reprezinta un alt factor de mediu deosebit de important datorita utilizarii lor in toate activitatile umane si ca element vital pentru existenta.

Expansiunea economica, dezvoltarea industriei si a agriculturii, a asezarilor umane, exercita presiuni puternice asupra resurselor de apa dulce, modificand

sensibilitatea modelului clasic al tipologiilor de consum oranduite de milenii,

deschizand noi directii si tendinte in ceea ce priveste utilizarea resurselor de apa.

De aceea, unul din documentele adoptate la Conferinta Natiunilor Unite

pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro din iunie 1992 ( Agenda 21 ), reprezinta un program de actiune pentru schimbarea actualelor modele de consum exagerat de apa cu modele de gospodarire nationala a resurselor de apa de suprafata si subterane, precum si protectia calitatii lor.

Resursele de apa de care dispune tara noastra sunt constituite din apele de suprafata - rauri interioare, lacuri naturale sau artificiale, fluviul Dunarea - si din apele subterane.

Comparativ cu alte tari, resursele de apa ale Romaniei sunt relativ sarace (1 mii m3 / locuitor) fiind de circa 6 ori mai mici decat media pe plan mondial si de circa 2,5 ori mai mici decat media europeana.

Pentru a fi suficiente, apreciaza specialistii, resursele de apa ar trebui sa se cifreze la circa 3000 m3/ locuitor si an.

In regim national de scurgere, resursele de apa ale tarii sunt insuficiente (numai 5 m/d m3/an). Din punct de vedereal volumului lor (660 mm /an medie anuala) Romania se situeaza pe locul 18 in Europa. Ele variaza mult in spatiu ( intre 350 mm / an in Dobrogea si 1000-1200 mm / an in zonele montane).

Cresterea de peste doua ori a cerintelor de apa in Romania, in ultimele doua

decenii evidentiaza un model national de consum extensiv.

Nerecunoasterea valorii economice a apei in toate formele ei de utilizare a condus la poluarea si exploatarea nerationala a resurselor de apa .

Recunoasterea apei ca un bun economic reprezinta o cale importanta in realizarea unei gestiuni eficiente si echitabile a resurselor de apa.

Gospodarirea nationala a resurselor de apa cere o abordare globala care sa imbine problemele sociale si dezvoltarea economica cu protectia ecosistemelor naturale.

Gestionarea integrala a resurselor de apa in Romania reclama realizarea unui mecanism care sa cuprinda intreaga gama de activitati legate de acestea. Semnalele transmise prin functionarea acestui mecanism pot orienta factorii de decizie spre folosirea unor anumite parghii economice ( investitile, preturile ).Astfel, perioada de tranzitie la o economie de piata prin schimbarile ce au loc in economie si societate constituie momentul favorabil demararii constructiei capacitatii durabile

In consecinta, un rol hotarator il are cadrul institutional si legislativ directionat sa stopeze degradarea si sa incadreze volumele de apa naturale si acumulate conform cerintelor noului model national de consum.

a)     PROTECTIA CALITATII SOLULUI

Alaturi de ceilalti factori de mediu si solul are o importanta deosebita, el fiind o resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica.

In ceea ce priveste poluarea solului, o imagine globala asupra acestui fenomen poate fi sugerata de faptul ca, pe plan mondial, in ultimii 45 de ani, 1,2 miliarde ha, respectiv cca 11% din resursele de solvegetale ale planetei au fost

degradate pana la punctul la care sunt afectate insusi functiile bioproductive originare. 1)

Cauzele degradarii solului sunt, in general, legate de procesul de industrializare (prin poluare si acumulari de deseuri pe sol), pasunatul necontrolat al animalelor, activitati agricole (ingrasamintele insuficiente sau in exces, masini agricole inadecvate, irigatii nerationale, etc), despaduririle si supraexploatarea fondului forestier pentru lemne de foc s.a.

Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii in anul 1996.

DENUMIREA FACTORULUI

SUPRAFATA AFECTATA

(mii ha)

- Seceta frecventa

- Exces frecvent de apa in sol

- Eroziunea solului prin apa

- Comapactarea solului datorita lucrarilor

necorespunzatoare

- Comapactarea naturala a solului

- Formarea de crusta

Rezerva mica si foarte mica de humus

in sol

- Aciditate puternica si moderata

- Asigurarea slaba si foarte slaba cu

fosfor mobil

- Asigurarea slaba cu azot

- Poluarea cu petrol si apa sarata

- Poluarea chimica a solului datorita diferitelor activitati social-economice

1) World Resources 1992-1993, Oxford University Press 1992, pag. 13

2) Sursa tabelului este : Anuarul Statistic al Romaniei 1997

La acesti factori de adauga si unele deficiente in aplicarea legii fondului funciar care au creat probleme suplimentare legate in special de faptul ca schimbarea structurii de proprietate, respectiv faramitarea proprietatii a intrat in contradictie cu functionalitatea unor elemente de protectie a solului aplicabile pe suprafete de dimensiuni mari.

Rezultatul direct a fost scaderea severa a tandamentelor si a productiei agricole, in special la cereale, explicabil in mare masura prin prisma cauzei mentionate, respectiv a deteriorarii calitatii solului.



Refacerea calitatiisolurilor impune in primul rand instituirea unui nou cadru legislativ privind protectia mediului inconjurator, inclusiv a solului care sa delimiteze clar perimetrul de actiune a agentilor economici de stat si privati in perspectiva asigurarii echilibrului ecologic, cu sanctiuni drastice in cazul depasirii acestuia.

a)    RESURSE NECESARE PROTEJARII MEDIULUI

Modelul de alocare si repartizare a pasivelor ecologice se poate dovedi un proces complicat atunci cand este realizat concomitent cu procesul de privatizare.

Pentru tarile dezvoltate structura de proprietate este stabila si modul cum sunt alocate produsele de mediu este una din indatoririle institutiilor de stat.

Alocarea pasivelor ecologice este usurata de faptul ca structura de proprietate este stabila si nu se pune problema modificarii ei prin privatizare.

Pentru tarile in tranzitie, unde incertitudinile privind dimensiunea economica a pasivelor ecologice sunt mari, este nevoie de crearea unui

mecanism de alocare a pasivelor ecologice pentru a creste eficienta privatizarii si a usura deciziile investitorilor.

Procesul de alocare a pasivelor ecologice este mult mai dificil datorita suprapunerii cu procesul de privatizare.

Dat fiind contextul socio-economic existent in Romania, se considera ca o solutie viabila este de a separa raspunderea pentru poluarea trecuta de cea prezenta.

In acest fel acordul fortelor politice de a se crea un sistem coerent de raspundere pentru daunele aduse mediului, poate fi mai usor obtinut. Legiile si normativele referitoare la poluarea produsa in trecut vor putea fi astfel mai bine acceptate.

Se considera ca tara noastra are nevoie de un sistem eficient privind raspunderea pentru daune produse mediului pentru a preveni agravarea starii mediului in viitor prin transferul asupra poluatorilor, a costului rezultat din poluarea mediului ambiant.

Teoretic exista mai multe solutii de alocare a pasivelor ecologice pe durata procesului de privatizare :

I.           reduceri de preturi- noul proprietar plateste pretul de vanzare, mai putin o anumita suma, iar pasivele ecologice sunt transferate noului proprietar.

II.        exista solutia ca autoritatile locale sa duca la bun sfarsit decontaminarea zonelor poluate folosind surse financiare diferite.

III.     plata efectuata de noul proprietar pentru a decontamina proprietatea privatizata.

IV.            este solutia care consta intr-o combinatie a celor trei posibilitati de mai sus agreata de fostul si noul proprietar in cadrul contractului de privatizare.

In Romania responsabilitatea pentru poluarea trecuta apartine statului caunic proprietar al domeniului economic.

Datorita acestei situatii este corect ca statul sa-si asume public responsabilitatea pentru poluarea produsa in trecut si sa puna in practica un mecanism de alocare a pasivelor ecologice.

Prin acest acord este posibil de a imbunatati calitatea mediului prin decontaminarea zonelor poluate, de a obtine preturi mai mari prin privatizare, de a crea conditiile unei dezvoltari economice si industriale in viitor. In acelasi timp se evita transferul unei poveri exagerate asupra noilor proprietari.

Fara a clarifica statutul poluarii trecute este dificil de a promova de a promova si atrage noi investitii, mai ales in domeniul industriei, unde dupa cum am vazut poluarea este importanta.

Avantajul unei asemenea abordari este important deorece, pe de o parte sunt furnizate posibilitatile de a pune la punct un program national de refacere a mediului si pe de alta parte sunt create premisele pentru dezinhibarea investitiilor in domeniul industrial.

Resursele financiare necesare pentru decontaminarea zonelor poluate pot fi obtinute cu succes prin utilizarea instrumentelor economice.

Pentru decontaminarea zonelor poluate in trecut cele mai indicate instrumente economice sunt fondurile cu destinatie speciala.

Dintre acestea doua categorii mai importante sunt:

fondurile nationale;

fondurile in custodie sau limitate.

Fondul national de mediu (F.N.M.) este util pentru a face fata poluarii la scara mare. Acest fond poate avea o durata limitata sau nelimitata in timp functie de dimensiunea si gravitatea poluarii.

F.N.M. este potrivit pentru o tara in tranzitie deoarece este mai usor de justificat ca poluarea trecuta este datorata, intr-o anumita masura, proprietatii de stat ceea ce impune, in prezent, interventia autoritatilor centrale sau locale.

F.N.M. creaza premisele pentru un management ecologic unitar la nivel de tara.

Sursele de finantare pot fi impozitele, taxele, amenzile, donatiile, fonduri provenite din privatizare, etc.

Cheltuielile pentru protectia mediului in Romania in anul 1996:

Milioane lei preturi curente

Sectoare de activitate

TOTAL

Prevenirea si combaterea poluarii

Protectia mediului natural

Cercetare, dezvoltare, instruire

Administrarea generala a mediului

Total

Agricultura

Industria extractiva

Industria prelucrat.



Recuperarea deseurilor

En. Electrica, termica, gaze si apa

Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate

Total

Agricultura

Industria extractiva

Industria prelucrat.

Recuperarea deseurilor

En. Electrica, termica, gaze si apa



Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate

Total

Agricultura

Industria extractiva

Industria prelucrat.

Recuperarea deseurilor

En. Electrica, termica, gaze si apa

Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate

Anuarul Statistic al Romaniei din anul 1997









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 899
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site