Specia biologica cea mai ubicuista(din lat.ubique = pretutindeni, oriunde) este specia om Homo sapiens sapiens, in care se ingemaneaza intr-o maniera cu totul originala trasaturile de ordin biologic cu niste relatii foarte specifice care constituie trasaturile de ordin social.

Specia umana n-a trait niciodata ca indivizi singulari; de la aparitia ei ea a alcatuit populatii formate dintr-o suma de indivizi, iar omul istoric nu poate fi conceput in afara structurilor sociale organizate sub forma de asezari omenesti, in care razbat din ce in ce mai estompat strabunele relatii cu celelalte vietuitoare; in schimb, s-au creat relatii specifice fiintei umane-relatii sociale-prin care s-au intemeiat asezarile omenesti rurale, apoi urbane, pe care fiintele umane le populeaza ca specie dominanta in mod aproape absolut.

Ca orice vietate, omul sufera influenta factorilor din mediul sau ambiant, odata prin influenta factorilor abiotici ai zonei in care traieste: lumina, temperatura mediului geografic, compozitia aerului, cantitatea si calitatea precipitatiilor in zona geografica respectiva, ca si influenta factorilor biotici, care cuprind totalitatea interrelatiilor care se creaza intre specia Homo si celelalte specii de vietuitoare care ocupa acelasi biotop pe care omul si l-a creat special pentru a trai el.

Comunitatea siintifica mondiala apreciaza ca deceniul actual este esential in oprirea procesului galopant de degradare a mediului si schimbarea strategiilor dezvoltarii. In acest cadru, dezvoltarea urbanistica si amenajarea teritoriilor joaca un rol primordial pentru readucerea naturii in orase si ameliorarea mediului.

In prezent distrugerea biosferei si a ecosistemelor sale, degradarea mediului, presiunile exercitate de populatie, saracia resurselor si disparitia speciilor ameninta calitatea vietii umane precum si sanatatea numeroaselor sisteme biologice ale planetei.

Pentru studiul ecosistemului urban ne intereseaza:

1. influentele abiotice asupra speciei umane;

2. influentele biotice - constand din interrelatiile om - alte vietuitoare in conditiile asezarilor omenesti;

3. influentele sociale - constand in interrelatiile umane in comunitatile urbane si rurale;

Iar problematica ecologiei urbane vizeaza urmatoarele:

analiza speciilor care populeaza perimetrul citadin;

modul in care se reflecta conditiile biotopului citadin - indeosebi in etapa revolutiei tehnice - asupra comunitatilor vegetale si animale si asupra sanatatii omului, adica asupra calitatii vietii sale.

De aceea, un prim pas in reconstructia ecologica a asezarilor urbane este cunoasterea situatiei concrete a structurii si fluxurilor din orase, ceea ce m-a determinat sa imi aduc aportul la cunoasterea ecosistemului urban Satu Mare.

Totodata, am dorit ca prin aceasta lucrare sa-mi folosesc cunostintele dobandite la aproape toate materiile parcurse de-a lungul celor 3 ani de scoala, din domeniile: ecologia generala, ecologia populatiei, protectia mediului, monitoring, botanica, zoologie, statistica.

CAPITOLUL I

ELEMENTE GENERALE PRIVIND ECOLOGIA ASEZARILOR UMANE

CONSIDERATII FUNDAMENTALE ASUPRA ECOLOGIEI GENERALE SI ECOLOGIEI UMANE

Ecologia -" stiinta gospodaririi planetei "

Studiul vietuitoarelor in mediul lor de viata (ecologia) cum a fost denumit de catre naturalistul darwinist Ernst Haeckel, a parcurs, daca luam in considerare intregul interval de timp in care s-au obtinut la inceput, cunostintele ecologice empirice inregistrate apoi sporadic in scris si extinse ulterior, in cadrul istoriei naturale, urmand conturarea ecologiei ca stiinta si maturizarea ei progresiva pana in prezent.

Ecologia este fara indoiala o stiinta, dar ea este mai mult decat atat: un punct de vedere in cercetarea realitatii biotice, iar in cazul in care ne preocupa, al realitatilor umane si un mijloc de a intelege mai profund natura si desfasurarea lor prin raportarea la mediul in care sunt integrate. Sociologia, culturologia, psihologia si alte stiinte umaniste, in forma lor traditionala au manifestat adesea tendinta de a izola asa-zisul " obiect de cercetare "dupa criterii strict metodologice sau numai didactice. Procedeul acesta se aplica totdeauna in detrimentul cunoasterii stiintifice al realitatilor pentru ca acestea se gasesc fara nici o exceptie in diferite corelatii, raporturi de interdependenta si interactiune cu lumea inconjuratoare, din care, de altfel fac parte integranta ele insasi si asupra careia exercita numeroase influente.

Deprinsa din biologia generala, ecologia a devenit o stiinta care si-a castigat independenta, devenind din ce in ce mai mult o "stiinta a gospodaririi planetei "avand contingente nu numai cu stiintele naturii, ci si cu stiintele social-umaniste. Ea tinde spre stabilirea unor legi generale, bazate pe observatiile asupra fenomenelor si proceselor concrete din natura si pe experimente si cercetari efectuate prin metode statistice sau modelari matematice.

In cadrul ecologiei se disting mai multe moduri de clasificare (1)

In functie de predominanta cunostintelor teoretice sau practice, ecologia se imparte in doua ramuri mari: Ecologia generala - care reprezinta ansamblul principiilor si conceptelor fundamentale cu care opereaza ecologia, si Ecologia aplicata in diverse domenii de activitati umane (agricultura,zootehnie, silvicultura, medicina, urbanistica, protejarea mediului etc.).

Dupa obiectul de cercetare,inca in anul 1902, Schroter si Kirchner impart ecologia in doua ramuri:

- autoecologia care se ocupa cu studiul relatiilor indivizilor pana la nivel de populatie sau specie, cu mediul inconjurator si pune accentul pe laturile de adaptare in stransa legatura cu factorii de mediu, intr-un concept de abordare ecofiziologica a componentelor biocenozei.

- sinecologia , care studiaza relatiile dintre organismele diferitelor specii si ale acestora cu mediul lor inconjurator.

Dupa mediile majore de viata in care traiesc organismele, ecologia se imparte in trei ramuri: oceanologia (ecologia marina), limnologia (ecologia apelor continentale) si ecologia terestra.

Dupa criteriul taxonomic, exista: ecologie vegetala, ecologie animala si ecologia microorganismelor.

Dezvoltarea pe care a avut-o ecologia generala in ultima vreme trebuie atribuita in mare masura abordarii sistemice a diferitelor nivele de organizare a materiei vii si a interactiunii acestora cu diversi factori ai mediului. In acest sens N.Botnariuc afirma ca modul sistematic de gandire care deschide importante perspective de dezvoltare celor mai diferite domenii, a condus la rezultate dintre cele mai semnificative si in domeniul ecologiei " unde spiritul conceptiei sistemice a patruns in modul de tratare a ecologiei populatiei, a ecosistemelor si in insasi definitia ecologiei; in acest domeniu de mare actualitate, conceptia si metoda sistemica s-au transformat intr-un adevarat instrument de lucru, permitand modelarea cibernetica a sistemelor ecologice"

In conceptia actuala lumea este privita ca un sistem unitar in care toate componentele sale sunt interdependente, legate prin raporturi reciproce de conditionare si interactiune ce fac parte din conexiunea generala a universului.

O categorie speciala de relatii o prezinta sistemele biologice datorita capacitatii lor de autoreglare, fapt ce a determinat ca inca din secolul XIX sa fie tratate separat, prin metodologii adecvate, conducand astfel la reconstituirea ecologiei ca stiinta a raporturilor fiintelor vii cu mediul lor ambiant (fig.nr.1)

Figura nr.1. Domenii de cercetare ale ecologiei

Ecologia asezarilor umane

Ecologia generala preocupata de interdependentele dintre comunitatea de plante si animale inclusa in mediul natural si factorii fizici ai acestuia, nu poate face nici o observatie asupra particularitatilor ce revin sistemelor ecologice in cazul considerarii si a prezentei umane in acelasi mediu cu celelalte vietuitoare, deoarece in integrarea omului in natura trebuie sa se tina seama si de o serie intraga de aspecte caracteristice, imposibil de a fi incadrate in prevederile legilor ecologiei generale.

Populatia umana nu poate fi privita ca o comunitate biocenotica, ci ca o comunitate genetica care, spre deosebire de speciile de plante si animale, nu este constransa de limitele ecosistemelor naturale, omul nefiind asociat cu alte vietuitoare, ci constituit in grupari sociale bazate pe alte legi decat cele ecologice.

De asemenea, comparativ cu alte fiinte, omul este mai putin influentat de mediul fizic ale carui agresivitati le poate elimina in mare masura ca urmare a nivelului sau de cultura si mai putin cantonat intr-un anume biotop, datorita mobilitatii lui.

Fara a i se fi putut contura si limite bine precizate domeniului ei de cercetare, ecologia umana si-a facut aparitia inca din deceniul 1920-1930, dar de cele mai multe ori s-a restrans doar la unele aspecte sociologice.

Ecologia umana si a asezarilor umane este menita totusi sa includa intr-o conceptie unitara nu numai aspectele eco-biologice, ci si acelea ale relatiilor complexe ale omului cu semenii sai si in acelasi timp intreg ansamblu de factori ai mediului ambiant.

Adoptarea de catre ecologia umana a unor concepte si modele identice celor folosite in ecologia generala este inadmisibila, deoarece ar conduce la tratarea populatiei umane doar ca o componenta a biocenozei sau la cercetarea lanturilor trofice a productivitatilor, a relatiilor dintre elemente etc. Ori, acest mod de a privi ecologia umana nu ar permite sa se tina seama de factorii specifici ai "antropocenozei" care, de fapt au si stat la baza procesului de hominizare: factorii sociali si factorii tehnologiei.

Ponderea insemnata a acestori factori in elaborarea metodelor si conceptelor ecologiei umane impune acesteia o apropiere de numeroase domenii ale stiintei ca de pilda: antropologia, etologie, sociologia, economia etc.

Ecologia umana si a asezarilor umane, prin ariile multiple de interactiune ale omului cu sistemele fizice, chimice, biologice si sociale, este un exemplu tipic de stiinta pluridisciplinara.

Ea se alimenteaza cu cunostinte din domeniul stiintelor naturii ( astronomie, geologie, biologie, medicina), din stiintele tehnice (agricultura, silvicultura, tehnologiile industriale), precum si din stiintele social-politice (sociologia, stiintele economoce). Ecologia umana, ramura la inceput a ecologiei generale poate fi extinsa astazi la o sfera mai mare intr-un cadru larg, in care tehnica, cultura, sociologia si economia pot fi privite prin prisma ecologica, deci studiul ecologic al societatii umane s-a dezvoltat prin imbinarea rezultatelor obtinute in aproape toate domeniile de cercetare

Abordarea ecologica a asezarilor umane reprezinta o orientare care poate fi adaptata si folosita in studiul sistemelor biologice si culturale. Asezarile umane pot fi abordate, modelate si masurate ca sisteme in termeni de flux de energie, materie, populatie si informatie.

PRINCIPII, PARTICULARITATI ALE

ECOSISTEMULUI UMAN

Sistemul poate fi definit ca un ansamblu organizat de entitati ale caror conexiuni reciproce sunt constituite din relatii ce conditioneaza actiuni efective sau potentiale; este o reprezentare abstracta, care permite printr-o eliminare convenabila a unor parti cunoscute sau necunoscute ale obiectului real, sa-l defineasca sub forma de relatii logice, expresii grafice sau ecuatii matematice. Introducerea notiunii de sistem conduce la o reprezentare globala si mult simplificata a realitatii, care nu ar putea fi intotdeauna perceputa prin mijloace obisnuite de investigare in marea ei complexitate, dacat numai partial sub o forma confuza si fragmentata.

Ecosistemele sunt ultima realitate in biologie: nici macromoleculele, nici celulele sau organismele nu pot sa aiba o existenta independenta prelungita si toate sunt mai mult sau mai putin legate de existenta altor componente ale sistemului, la esalonari de complexitate diferita (2).

Populatia umana, in ansamblul sau planetar, impreuna cu complexul factorilor de mediu stabilesc un mare sistem, aflat intr-un relativ echilibru, desi in oarecare transformare in decursul existentei omului. In acest sistem, sunt implicate si celelalte sisteme circumscrise in spatiu si impartite din diferite puncte de vedere.

In aceasta ordine de idei, baza ecosistemelor umane este reprezentata de nivelul individual care se incadreaza in niveluri din ce in ce mai compexe (familial, de grup, comunal, regional, national, continental ), pana la cel planetar.

Un exemplu cert poate fi ecosistemul urban, raportat pe de o parte la cel al unei locuinte, iar pe de alta la un ecosistem uman national.

Ecosistemele umane in ansamblul lor fac parte din biosfera, dar se diferentiaza de alte ecosisteme prin faptul ca grupul de fiinte care compun biocenoza umana este dominata si controlata de o singura specie, in timp ce biocenoza propri-zisa este compusa din numeroase specii in care dominantele sunt multiple.

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde urmatoarele elemente principale:

. biocenoza, alcatuita din fitocenoza naturala si plantele de cultura, precum si din zoocenoza naturala, la care se adauga si animalele domestice;

. totalitatea oamenilor din sistem; trebuie observat ca actiunile oamenilor se prezinta in acelasi timp sub ambele ipostaze fundamentale si anume, atat ca actiuni individuale, cat si ca actiuni umano-sociale;

. ansamblul produselor materiale create prin activitati umane, constand din feluritele constructii, masini, unelte, obiecte de uz divers, inclusiv solul amenajat pentru cultura prin mijloace artificiale;

. depozitele de deseuri si reziduuri stagnante, neintroduse in ciclurile biogeochimice ale ecosferei (4).

Cu alte cuvinte, complexul ecologic in care isi desfasoara viata omul contemporan este compus din doua categorii de elemente cu care organismul uman vine in contact putand sa influnteze sanatatea:

factori legati de fiziologia sa (respiratia este legata de aer, metabolismul de clima, digestia de ingestia de apa si alimente si evacuarea de reziduuri, etc.) care l-au influentat permanent pe parcursul intregii existente biologice multimilenare, dar care la omul contemporan au aspecte particulare;

factori legati de civilizatie, unii pozitivi, care imbunatatesc raporturile omului cu natura, dar altii negativi, direct sau indirect in funtie de felul lor, concentratie, volumul total in ecosistem

Biotopul, factor biologic determinant la alte fiinte si chiar la omul primitiv are o insemnatate mai mica la omul evoluat. Desigur ca elementele biotopului, in special resursele locale au importanta pentru un trai comod, dar acestea pot ramane minore daca oamenii stiu sa se organizeze si sa construiasca ecosistemul dorit, conform necesitatilor biologice si spirituale.

Omul contemporan se organizeaza nu numai pe baze biologice, ci si psiho-sociale si culturale si, de aceea, ecosistemele umane sunt diferite de acele ale altor vietuitoare.

1.3. ECOSISTEMUL URBAN - CARACTERISTICI, AVANTAJE PENTRU POPULATIA UMANA

Evolutia omului de la animalitate la ratiune a insemnat despartirea sa de conditiile de viata naturale si acceptarea vietii urbane.

Istoric, asezarile umane au aparut destul de timpuriu, iar aparitia lor a fost motivata de trecerea la trepte superioare ale productiei si organizarii colectivitatilor umane. Primele orase cunoscute de arheologi au aparut incepand din secolul al VII-lea i.e.n. in cadrul cinilizatiilor din Orientul Apropiat si Mijlociu: Ierihon (bazinul Iordanului); Ur si Babilon in Sumer respectiv Akkad; Susa in Persia etc.

Polarizarea populatiei umane catre orase, desfasurata cu timiditate si retinere in trecut, a devenit masiva in ultimul secol.

Orasul este un conglomerat mozaicat de habitate mai mult sau mai putin artificiale: un parc, un lac de agrement, cursul amenajat al unui rau, cimitire, un ansamblu de gradini, livezi mici, curti cu vegetatie cultivata, scuaruri, bulevarde cu zone verzi, terenuri de sport, ulite etc.- fiecare din toate acestea cu biocenoze mai mult sau mai putin particulare, dar toate avand acelasi caracter comun:sunt artificiale, create de om; in aceste spatii populate de specii dupa dorinta omului se "strecoara", limitat, si elemente de natura spontana, instalate in interstitiile libere dintre elementele cultivate sau prin concurenta cu acestea.

Ca sistem termodinamic, ecosistemul urban este tot un sistem deschis, dar el este mai mobil si mai variat, nu atat biologic,cat cultural si social, de unde si riscul mai mare de dezechilibrare, dar totodata de posibilitati mai mari de constituire, de adaptare la aproape toate tipurile de biotop.

Aparitia oraselor, asezari mai mari si mai durabile decat satele, avand si alte funtii in afara celor agricole, se consemneaza cu mii de ani in urma, dar numarul si marimea lor au ramas multa vreme limitate. In timpul Evului Mediu si Renasterii, prin dezvoltarea mestesugurilor si comertului, iar in epoca moderna prin revolutia industriala din secolele XVIII si XIX, care a dezvoltat fabricile, orasele au inceput sa se inmulteasca si sa se extinda. In secolul XX, cresterea asezarilor urbane s-a accelerat atat ca urmare a revolutiei stiintifice si tehnice cat si prin inmultirea exploziva a populatiei (5).

Factorii pozitivi caracteristici vietii urbane sunt reduceea spatiului de deplasare si acces rapid la variatele bunuri materiale si spirituale, care se concentraza pe arii mici, cresterea si diversificarea mijloacelor necesare desfasurarii vietii, de la locul de munca pana la obtinerea alimentelor, hainelor, etc., ridicarea nivelului tehnic necesar muncii, transportului, precum si a altor forme de comunicare intre oameni, indeosebi prin cresterea nivelului de educatie si cultura.

Factorii negativi din ambianta umana sunt: aglomeratia, datorita concentrarii populatiei, cladirilor, instalatiilor si altor mijloace de trai, existenta industriilor generatoare de poluanti ai aerului, apei, solului si a poluarii sonore, existenta mijloacelor de transport care determina pe langa poluarea mediului, accidente de gravitate diferita, diminuarea accesului populatiei la factorii naturali si expunerea la factorii artificiali, care sunt uneori improprii naturii umane, solicitarea excesiva si intensificarea stress-ului psiho-social, cu diminuarea posibilitatii de relaxare, odihna, reconfortare si refacere, sedentarism-reducerea activitatii fizice.

In ansamblu, orasul este complex de factori naturali si artificiali, pozitivi si negativi, care aduc o serie de facilitati pentru desfasurarea comoda a vietii, dar expun si la riscuri in functie de modul de conceptie, planificare si organizare a elementelor sale si de modul de folosire chibzuita a acestora de catre oameni.

Toate aceste caracteristici ale structurii si dezvoltarii oraselor se traduc intr-un ecosistem complex, diferit de cel din mediul rural, superior din multe puncte de vedere, dar care poate oferi si conditii necorespunzatoare, cauze de disconfort si chiar de boala, fie pentru anumite zone ale sale, fie pentru intreaga arie urbana.

DISFUNCTII

Dezvoltarea societatii umane in ultimele decenii duce, in mod necesar, la intensificarea utilizarii multor resurse materiale din biosfera, viteza de utilizare depasind net viteza de regenerare. Situatia poate produce dezechilibre in natura care, in final, se rasfrang si asupra situatiei economice si implicit asupra dezvoltarii societatii.(10).

Ecosistemele umane au aparut si au integrat pe langa factorii naturali si pe cei artificiali; ambele categorii de factori prezinta laturi si aspecte negative si aspecte pozitive.

Urbanizarea, ca fenomen demografic si social-economic, are o mare influenta asupra sanatatii si biologiei umane si constituie, in ultima vreme, o caracteristica mai puternica decat cresterea populatiei si industrializarea.

Orasul avanseaza spre un colaps ireversibil fiind pe punctul de a i se repune in discutie menirea si functiile esentiale. Urbanizarea, cel mai adesea a avut loc haotic, fara o conceptie unitara, arhitecturala, netinandu-se seama de mediul ambiant natural, patrimoniul cultural, psihologia oamenilor si nevoile culturale si fiziologice.

Prin urbanistica nu trebuie sa se inteleaga o simpla juxtapunere de constructii si instalatii care sa faca fata numarului mereu in crestere a aglomerarilor umane, ci realizarea unor structuri de esenta social-economica si de expresie arhitecturala care sa asigure un anumit standard al calitatii vietii. Orasul, inventia antichitatii, a devenit ,, o temerara sfidare-uneori platita scump-la adresa naturii, in efortul prometeic al omului de a se autonomiza,.de a-si fauri o lume a lui in care sa se simta la adapost. Dar este si o nelinistitoare primejdie a ruperii echilibrului ecologic, a hipertrofierii, a unei paradoxale dezumanizari

CAPITOLUL II

METODOLOGIA DE LUCRU

CULEGERE DE DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE SI DIN STUDIILE ANTERIOARE

Pentru lucrarea de fata, documentarea constituie etapa primordiala, fundamentala, fara de care elaborarea studiului nu s-ar fi putut realiza.

In acest sens au fost culese date de la mai multe institutii publice si administrative din municipiul Satu Mare: Primaria, Directia Judeteana de Statistica, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, SC Apaserv SA, SC Transurban SA, SC Florisal SA, Sistemul de Gospodarire a Apelor, Biblioteca Judeteana, precum si din biblioteca personala sau prin intermediul Internet-ului. Datele acumulate in faza de documentare au fost completate prin verificari si masuratori proprii.

Analizele sociologice, respectiv calitatea vietii, se refera la concordanta dintre componentele situatiei globale de viata ale unui individ si necesitatile si aspiratiile sale.

In aceasta ordine de idei, pentru a obtine o imagine de ansamblu a calitatii percepute a vietii (CPV) am folosit indicatori subiectivi obtinuti prin tehnica utilizarii observatorului natural.

In acest sens am folosit un esantion de 40 de persoane cu varste diferite din patru zone diferite ale municipiului.

Pe baza datelor culese din literatura de specialitate, din studiile anterioare, precum si din masuratori concrete, am trecut la coordonarea si corelarea informatiilor pentru intocmirea studiului ecologic general asupra orasului Satu Mare.

CAPITOLUL III

DESCRIEREA LOCALITATII SATU MARE

ISTORICUL ASEZARII

Viata omeneasca, in vatra orasului Satu Mare, incepe sa se manifeste inca din epoca neolitica-atestata prin descoperiri arheologice-, dar o evolutie si o dezvoltare accentuata, are loc in evul mediu timpuriu, favorizata fiind de factori naturali, economici si politici.

Din punct de vedere natural, asezarea se afla in mijlocul unei campii riverane, anume la iesirea raului Somes in plina campie.

Descoperirile arheologice din Satu Mare, au scos la lumina o multime de dovezi privind asezarile din epoca pietrei si a bronzului; exista, de asemenea, dovezi privind continuitatea locuirii acestui tinut de catre comunitatile geto-dacice dupa cucerirea romana. Mai tarziu, acest teritoriu constituia o parte a voievodatului condus de Menumorut, una dintre cetaatile de aparare din secolul al X-lea fiind la Satu Mare (Castrum Zotmar), dupa cum mentioneaza cronica lui Anonimus. In jurul vetrei orasului - Villa Zotmar - locuita de bastinasi, s-au asezat colonisti teutoni adusi la 1006 de regina Ghizela, iar mai apoi, colonisti germani stabiliti dincolo de Somes, in orasul Mintiu.

Dupa 1543, cand cetatea intra in posesia familiei Bathory, se fac schimbari ale albiei Somesului, pentru a apara cetatea in partea sa sudica, astfel incat fortificatia ramane asezata intr-o insula legata de principalele drumuri prin trei poduri peste Somes. La 1562 cetatea este asediata de armatele otomane conduse de pasa Ibrahim din Buda si de pasa Malcoci din Timisoara. Apoi cetatea este asediata de habsburgi, iar armatele transilvanene, parasind-o, o incendiaza. Din insarcinarea generalului austriac Lazar Schwendi incepe reconstruirea cetatii conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara dupa sistemul fortificatiilor italiene in forma de pentagon cu cinci bastioane. Desi in evul mediu Mintiu si Satu Mare erau doua orase distincte, despartite de Somes, intre 1712 - 1715 cele doua orase se unesc treptat din punct de vedere administrativ. Actul ce consfintea unirea a fost diploma emisa de Carol al VI-lea la 2 ianuarie 1721, orasului Satu Mare conferindu-i-se totodata si statutul de oras liber regal.

Datorita privilegiilor economice si comerciale primite incepand cu secolul al XIII-lea, Satu Mare devine un insemnat centru al breslelor mestesugaresti. Secolul al XVIII-lea marcheaza debutul unui intens proces de urbanizare a orasului, din aceasta perioada datand cateva edificii reprezentative: primaria veche, hanul, o cazarma, biserica greco-catolica, biserica reformata etc. In anul 1823 se infiinteaza Comisia de sistematizare a orasului, care controleaza si dirijeaza intreaga activitate edilitara. In 1844 se intensifica lucrarile de pavare a orasului incepute in 1805. Apar si primele intreprinderi industriale: Moara cu aburi, Fabrica de caramida, Fabrica Neuschloss de prelucrare a lemnului, Fabrica de cherestea, Fabrica Princz, Fabrica Unio. Fiind la intersectia drumurilor comerciale, Satu Mare devine un important nod feroviar. In 1871 se construieste linia ferata Satu Mare - Carei, in 1872 linia Satu Mare - Sighetu Marmatiei, in 1894 linia Satu Mare - Baia Mare, iar dupa 1900 liniile ferate care legau orasul Satu Mare de diverse localitati ale judetului: Ardud , Bixad.

La finele primului razboi mondial, ca urmare a conditiilor create de infaptuirea Unirii de la 1 decembrie 1918, orasul Satu Mare, ca de altfel toate orasele transilvanene, cunoaste o dezvoltare evidenta in toate domeniile vietii economice si social - culturale. Marile intreprinderi din oras, Fabrica de vagoane Unio, Fabrica Princz, Intreprinderea textila Ardeleana, Rafinaria de petrol Freund, Fabrica de caramizi, Fabrica de mobila prospera in aceasta perioada, iar municipalitatea realizeaza importante investitii in cai de comunicatie, scoli, spitale, constructii publice, uzine comunale. Sistemul bancar si comertul se dezvolta in paralel, astfel ca in 1929 se infiinteaza Camera de Comert si Industrie si Bursa de marfuri, care au ca membri 25 de societati comerciale anonime si 75 de firme industriale si de productie, iar in 1930 existau deja 33 de banci.

Ascensiunea fascismului in Europa si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial au produs dramatice modificari ale climatului social - politic si economic al orasului. Vara anului 1940 avea sa devina una din cele mai tragice pagini din istoria poporului roman: nord - vestul Transilvaniei este rapit prin odiosul Dictat de la Viena, Stalin anexeaza in urma Pactului Ribbentrop-Molotov nordul Bucovinei, Basarabia si tinutul Herta, iar Bulgaria obtine Cadrilaterul. Din toate aceste teritorii, in urma razboiului a fost recuperata doar Transilvania, eliberata de Armata Romana in toamna anului 1944. Dupa Conferinta de la Yalta din 1945, in Romania - ca si in alte tari ale Europei Centrale abandonate sferei de influente sovietice de catre Puterile Aliate - a fost instaurat comunismul. Dictatura a durat aproape o jumatate de secol, lasand urme adanci in constiinta si destinele oamenilor.(9).

ELEMENTE DESCRIPTIVE, STRUCTURALE

Ecologia populatiei umane

Locul ecologiei populatiei este acela de studiu integral in cercetarea organizarii si functionarii ecosistemelor, in sensul de etapa pregatitoare si totodata obligatorie. Populatia este o colectivitate de organisme individuale din aceeasi specie, intemeiata pe genofond comun si ocupand acelasi biotop, apartinand la o anumita biocenoza (Stugren, 1982). Populatia, alcatuita din indivizi apartinand aceleeasi specii este unitatea vitala elementara a proceselor ecologice. Totodata, populatie este si o unitate productiva. Populatia mai poate fi definita ca "forma de existenta a speciei, posedand toate conditiile necesare existentei si dezvoltarii de sine statatoare timp nelimitat si, totodata, capabila de a reactiona adaptativ fata de modificarilemediului extern" (3 citat S.S. Svart, ).

Descrierea si analiza structurii populatiei se numeste statistica populatiei.

Structura populatiei urbane satmarene reflecta in mare masura evolutia politico-economica la nivel local, regional si de tara. Dinamica populatiei intre anii 1910-2002 este prezentata in graficul urmator (fig.nr.2):

Figura nr.2. Dinamica populatiei intre anii 1910-2002

De remarcat este faptul ca dupa l990, fenomenele demografice au avut o evolutie negativa inscrisa in tendinta la nivel de tara. Dupa ultimul recensamant din anul 2002, municipiul Satu Mare avea o populatie de 115.142 locuitori. Structura pe nationalitati este: romani (66.638), maghiari (45.287), germani (1.110), rromi (1.115), svabi (487), ucrainieni (271), evrei (30), italieni (25), chinezi (14), sarbi (13), rusi (12), slovaci (12), secui (11), sasi (10), turci (10), ruteni (8), altii (89) (fig.nr.3).

Fig.nr.3 Structura pe nationalitati

Din punct de vedere al religiei, populatia este impartita in ortodocsi (55.956),reformati (22.475), romano - catolici (22.790), greco - catolici (9.688), penticostali (1.619), martorii lui Iehova (954), baptisti (590), adventisti de ziua a 7-a (342), fara religie declarata (127), atei (106), musulmani (40), mozaici (38), altii (4l7).(fig.4.)

Fig.nr.4 Structura dupa religie

Unul din cinci locuitori este angajat in sistemul educational care include 34 gradinite, 16 scoli generale, 16 licee si scoli tehnice. Invatamantul superior este reprezentat de o sectie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Universitatea tehnica din Cluj, precum si de una a Universitatii Vasile Goldis din Arad. De mentionat este si faptul ca multi elevi de scoala generala, si liceu se instruiesc in limbile maghiara si germana. .Reteaua sistemului de sanatate este formata din 4 spitale, 5 policlinici, precum si un numar in crestere de cabinete medicale private. 18).

ANCHETA ASUPRA CALITATII PERCEPUTE A VIETII

Calitatea vietii se refera la concordanta dintre componentele situatiei globale de viata ale unui individ si necesitatile si aspiratiile sale. In componenta "vietii" intra, pe de o parte, conditii naturale, economice, social-culturale si interpersonale in cadrul carora viata fiecaruia se constituie, inclusiv propriile caracteristici biologice si etologice, si de care ea depinde intr-o masura hotaratoare, iar pe de alta parte, activitatile pe care indivudul le realizeaza in conditiile date. Prin calitatea vietii se intelege, deci, semnificatia pentru om a acestui complex de conditii si activitati care formeaza viata fiecaruia.

In aceasta ordine de idei, pentru a obtine o imagine de ansamblu a calitatii percepute a vietii in municipiu, am folosit indicatori subiectivi obtinuti prin tehnica utilizarii observatorului natural.

Tipul chestionarului a fost unul standard pentru asezari urbane.(12)

CHESTIONAR

Chestionarul de fata reprezinta unul dintre instrumentele utilizate in cadrul unei ample lucrari de ecologie umana.

Completand acest chestionar, ne ajutati sa ne facem o imagine generala asupra aspectelor reale ale calitatii vietii in momentul actual, in colectivitatea in care traiti.

Cititi cu atentie fiecare intrebare. Incercuiti numarul din fata raspunsului pe care ii considerati adecvat dumneavoastra.

Viata fiecaruia este afectata de o multime de conditii. Ele pot fi mai bune sau mai putin bune. Mai jos sunt formulate a serie de asemenea conditii. Incercuind cate o singura cifra pe fiecare rand, va rugam sa indicati calitatea lor in momentul de fata

Categoria socio-profesionala.................

Sex.....Varsta.....Stare civila...........

Nr.crt.	Intrebare	Foarte proasta	Proasta	Slabuta	Nici buna, nici proasta	Satisfacatoare	Buna	Excelenta
	Locuinta dumneavoastra	1	2	3	4	5	6	7
	Cartierul in care locuiti	1	2	3	4	5	6	7
	Mijloacele de transport in comun	1	2	3	4	5	6	7
	Spatiile verzi din apropiere	1	2	3	4	5	6	7
	Asistenta medicala primita	1	2	3	4	5	6	7
	Aprovizionarea cu alimente	1	2	3	4	5	6	7
	Alimentarea cu apa potabila	1	2	3	4	5	6	7
	Calitatea lucrurilor pe care le aveti	1	2	3	4	5	6	7
	Calitatea bunurilor pe care le puteti cumpara din magazine	1	2	3	4	5	6	7
	Organizarea timpului liber	1	2	3	4	5	6	7
	Sanatatea dumneavoastra	1	2	3	4	5	6	7
	Capacitatea dumneavoastra de a munci	1	2	3	4	5	6	7
	Sanatatea membrilor familiei	1	2	3	4	5	6	7
	Calitatea diferitelor mijloace de informare si divertisment	1	2	3	4	5	6	7
	Calitatea mediului natural in oras	1	2	3	4	5	6	7
	Administrarea si gospodarirea orasului	1	2	3	4	5	6	7
	Modul in care diferitele institutii rezolva problemele pe care le aveti	1	2	3	4	5	6	7
	Securitate dumneavoastra de acasa, de pe strada	1	2	3	4	5	6	7
	Veniturile obtinute de familia dumneavoastra in raport cu necesitatile	1	2	3	4	5	6	7
	Calitatea organizarii vietii sociale din jur	1	2	3	4	5	6	7
	Funtionarea institutiilor care asigura aplicarea legilor	1	2	3	4	5	6	7
	Masura in care drepturile dumneavoastra sunt respecate	1	2	3	4	5	6	7

Rezultatul investigatiei (fig.nr.5):

Populatia investigata: Total esantion: 40 persoane

Sexul: - barbati 56,1 %

- femei 43,9 %

Varsta: - pana la 19 1,3 %

(ani) - 20-24 13,2 %

- 25-29 19,4 %

- 30-39 35,2 %

- 40-49 21,2 %

- 50-59 9,2 %

- peste 60 0,5 %

Categoria socio-profesionala:

- muncitori 25,5 %

- cadre medii 32,7 %

- studii superioare 41,8 %

Stare civila: - casatoriti 67,8 %

- necasatoriti 32,2 %

Fig.nr.5. Aspect general asupra calitatii vietii si a modului de viata in Satu Mare

Localizare geografica

Fig nr.6. Harta judetului Satu Mare

Municipiul Satu Mare se afla la intersectia paralelei 4747'30' latitudine nordica cu meridianul 2252'30' longitudine estica. Situat la o altitudine de 126 m fata de Marea Neagra, orasul este asezat pe o terasa constituita din lunca aferenta Somesului inferior.

Fiind un oras de granita, are deschideri prin cai de comunicatie rutiera cu Ungaria pe la vama Petea, si feroviara cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legaturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecand spre Baia Mare si Sighet (prin Tara Oasului), precum si de cea dinspre Zalau. O alta poarta de intrare si iesire nu numai interna dar si internationala, este cea creata de linia aeriana Bucuresti - Satu Mare si de liniile aeriene cu functionare temporara dinspre nordul Europei. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul orasului este amplasat pe lunca Somesului de pe ambele laturi ale raului, ingustata in zona orasului si mai intinsa in amonte si aval de acesta; inundabila in perioada precipitatiilor abundente, campia aluvionara in prelugirea luncii are configuratii de relief variate in hotarul orasului (grinduri, vai depresive, sesuri cu micro depresiuni, albii parasite etc.). Formarea reliefului actual al zonei orasului se dateaza la sfirsitul pliocenului din era tertiara, fiind legata de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentata de depozitele de nisip, loess, pietris, avind in general 160-180 cm grosime, peste care, datorita vegetatiei, s-au format soluri podzolice, creindu-se astfel conditii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

Elemente climatice si hidrografice

Orasul Satu Mare beneficiaza de o clima temperata continentala moderata. Perioadele de iarna, datorita asezarii nordice, sunt mai lungi si mai reci la Satu Mare, valoarea termica medie a anotimpului rece fiind mai scazuta (-17C) decat valorile inregistrate in celelalte orase din vest (-15C la Oradea si -12C la Timisoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6, avind la baza urmatoarele valori termice:

- primavara : 10,2

- vara : 19,6

- toamna : 10,8

- iarna : 1,7

Umiditatea atmosferica este destul de ridicata. Regimul vanturilor se caracterizeaza prin predominanta curentilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitatii primavara si vara. Reteaua hidrografica in zona orasului Satu Mare este reprezentata de raul Somes, in nord paraul Sar, iar la sud paraul Homorod. Constituirea si evolutia municipiului Satu Mare a fost strans legata de riul Somes, care, in afara de conditiile prielnice de asezare a unei comunitati umane in preajma lui, a oferit, incepand cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legaturi comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea moraritului, pescuitului , etc.(9).

Datorita pantelor cu inclinatie redusa ale reliefului din zona orasului, Somesul a creat numeroase brate si meandre, (inainte de 1777, in perimetrul orasului existau 25 de meandre in aval si 14 in amonte). Dupa lucrarile de regularizare efectuate in 1777, in zona orasului Satu Mare numarul de meandre s-a redus la 5 in amonte si 9 in aval, lungimea cursului Somesului in hotarul orasului avand 36,5 km lungime. In secolele XVI-XVII, Somesul inconjura prin bratele sale cetatea si orasul Satu Mare, despartindu-le, in partea nordica, de orasul medieval Mintiu. Datorita actiunilor de sistematizare care au decurs pana la mijlocul secolului al XlX-lea, s-a reusit a se configura albia de astazi a Somesului, construindu-se diguri lungi de 17,3 km pe malul drept si de 11 km pe cel stang in 1970, digurile au fost inaltate cu 2-3 m, ferind de furia apelor 52 000 ha in hotarele orasului si introducind in circuit agricol aproape 800 ha din zona inundabila.

Caracteristici microclimatice urbane

Factorii componenti ai orasului favorizeaza apatitia unei clime urbane proprii. "Clima orasului se contureaza ca ceva de sine statator, atat fata de macroclima, cat si fata de microclima"(W.Erikson,8). Factorii mai sus amintiti constau in:

existenta unui relief propriu al cladirilor, care contribuie la modificarea curentilor de aer naturali, atat ca directie, cat si ca intensitate;

existenta unor culori particulare, care determina modificarea albedo-ului natural al suprafetelor;

generarea unei cantitati insemnate de caldura prin industrie, sistemele de incalzire ale locuintelor, mijloacele de transport si chiar de degajarea caldurii corporale;

modificarea regimului caloric, vizibil si ultraviolet-prin umbrirea produsa de cladiri cat si prin poluarea atmosferei sau prin alte mecanisme, ducand de regula la cresterea absorbtiilor radiatiilor;

modificarea regimului higroscopic si pluviometric si cresterea capacitatii de condensare, ca urmare a modificarii conditiilor termice si a incarcarii cu particule de praf, care constiuie nuclee de condensare.

Climatul din orase avand aceste particularitati determinate de viata citadina se subdivide intr-o multime de microclimate foarte variate: fiecare cladire sau ingradirile cu zid ale unor terenuri au o latura cu expozitie sudica si sud-vestica, cu microclimat mai luminos, cald si mai uscat, ca si acoperisurile cu multa insolatie; latura cu expozitie nordica are microclimat umbros, umed, rece. Strazile cu cladiri inghesuite intr-un sir dublu de fatade continui si cu asfalt, de asemenea continuu, sunt culuare aride, care se incing puternic, adevarate deserturi urbane, posomorate, dezolante.

Materialele de constructii(caramida, betonul), ca si asfaltul strazilor absorb de 3 ori mai multa caldura intr-un timp foarte scurt decat un sol spongios si mai mult sau mai putin umed; deci acumuleaza mai multa caldura in timpul zilei, incat, panourile de zid, strazile, acoperisurile cladirilor functioneaza ca niste "calorifere" care absorb energia solara calorica, apoi incalzesc aerul din atmosfera urbana. Totodata aceleasi panouri construite din caramida sau ciment, impreuna cu suprafetele din sticla(ferestre, vitrine) functioneaza ca niste reflectoare pentru lumina solara incidenta, marind astfel luminozitatea in orase in timpul zilei.

In asezarile omenesti s-au creat si habitate cu criptoclimat: sunt incaperile locuintelor si interiorul automobilelor, care se supraincalzesc mai ales cand stationeaza in soare. In locuinte, temperatura cea mai convenabila pentru om este intre 18s-32s C; realizarea acestui criptoclimat pune probleme omului in zonele geografice cu temperaturi in natura pana la -73s C, respectiv +63s C.(7).

CAPITOLUL IV

ANALIZA ORASULUI

4.1. IMAGINE URBANA

Satu Mare este un oras cu zone morfologice delimitate intre ele cu claritate si mai ales separate marcant intre nord si sud; partea de nord, omogena , cu o gradare naturala de la nucleul central dens la casele individuale cu gradina, care confera orasului un aspect vechi cu o tema caracteristica. Partea de sud are o imagine generala fragmentata, prin alaturarea contrastanta intre cartiere de locuinte colective supra-aglomerate, zone de case semi-urbanizate, intinse suprafete industriale (de multe ori abandonate sau degradate).(Fig.nr.7)

Fig nr.7 Imagini din municipiul Satu Mare

Desi o mare parte a ansamblurilor de locuinte colective au la baza viziunea unui "oras verde" si deci un bun potential de integrare intr-un oras "infiltrat" de natura, ele apar ca insule supra-aglomerate, ale caror interspatii pierd caracterul verde si sunt invadate de masini, constructii si deseuri.

O caracteristica specifica este vecinatatea intre zone rezidentiale de densitati foarte diferite (ansambluri de blocuri P+4 - P+10 si case unifamiliale parter), lipsa unor structuri de densitate medie ducind la rupturi de scara. O trasatura caracteristica orasului Satu Mare este zona intinsa de gradini de agrement ( Bercu Mare), cat si suprafetele mari de gradini private in interiorul parcelelor.

4.2. CADRU PEISAGER

Elementul natural principal al orasului este Somesul; acesta a determinat istoric configuratia orasului si a spatiilor verzi. Potentialul prezentei marcante a acestuia nu este valorificat ; Lunca Somesului ramine un spatiu liber cu caracter verde, neafectat de constructii datorita prezentei digurilor care protejeaza acest culoar, insa nu este amenajat si folosit ca spatiu verde public. Digurile, in cea mai mare parte au un caracter natural, insa in unele situatii sunt perturbate de prezenta garajelor sau blocate de suprafete industriale.

Exista un deficit de spatii verzi publice comparativ cu ponderea mare a gradinilor private. Existenta suprafetelor impadurite la marginea orasului creeaza potentialul dezvoltarii unor trasee de agrement (pietonale si pentru biciclete).O prezenta importanta de traditie in cadrul orasului o reprezinta gradinile de agrement din est.

Extinderea necontrolata a orasului catre cadrul natural produce o disolutie a constructiilor in peisaj, fragmentindu-l, reduce potentialul ecologic si blocheaza pe termen lung o dezvoltare echilibrata.

4.2.l. Situatia spatiilor verzi

Vegetatia, element fundamental al mediului natural, constituie componenta principala a spatiilor verzi. Prin intermediul spatiilor verzi se realizeaza obiectivul de ameliorare a mediului inconjurator si de armonizare a peisajelor antropice cu cele naturale, astfel incat sa se creeze conditii ambientale propice desfasurarii activitatilor sociale.

Spatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul localitatilor sau aferenta acestora, in zona inconjuratoare, al carei specific este determinat, in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de cadrul construit, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatii cultural educative, sportive sau recreative a populatiei.

Asezarile urbane pot fi considerate sisteme ecologice complexe. Ele prezinta o interactiune foarte puternica cu mediul. Exista o tendinta marcata ca sistemul urban si cel productiv sa se extinda asupra celor protective si asimilativ-disipative, cu evidente consecinte negative.

In ceea ce privesc parcurile naturale acestea cuprind suprafete de teren in care se urmareste mentinerea peisajului natural existent si a folosirii actuale, cu perspectiva extinderii acestor folosinte de viitor. Cunoscand capacitatea lor de neutralizare a poluantilor, de filtrare a pulberilor, de izolant fonic, parcurile reprezinta adevarati plamani ai oraselor avand si un rol estetic.

Parcuri

Parcurile sunt spatii verzi, cu suprafata de minimum 1 hectar, special amenajate care servesc nu numai pentru odihna si recreere ci si pentru manifestari culturale si sportive. Parcurile cuprind in perimetrul lor, plantatii de arbori si arbusti si diverse specii de plante decorative

In municipiul Satu Mare parcurile ocupa o suprafata de 170.834 mp, din care: Gradina Romei - 68.886 mp(fig.nr.8); Parcul Closca - 25.000 mp; Parcul Libertatii - 19.634 mp; Parcul Vasile Lucaciu - 18.776 mp; Parcul Micro 17 (UFO) - 26.000 mp; Parcul Linistii 19.145 mp.

Parcul Gradina Romei a fost propus ca arie naturala protejata de interes local prin HCJ nr.153/2005 prin care s-a aprobat "Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ Satu Mare - studiu de determinare a zonelor de protectie a valorilor de patrimoniu natural".

"Gradina Romei", amplasata in zona central-estica a municipiului, locul unde poposeau mai demult postalionele, isi leaga numele de cel al unui edil al orasului de la inceputul secolului XX: Kiss Gedeon. Pe locul acestei gradini se aflau multe gropi adanci, iar Kiss Gedeon le-a umplut cu pamant fertil si a plantat apoi numerosi arbori, unii de o impresionanta raritate. Gradina Romei avea si un sistem de irigare care functiona cu energie electrica de la o statie proprie.

Fig.nr.8. Gradina Romei

De asemenea, exista aici o plantatie de puieti, iar intr-o vreme a functionat si o mica gradina zoologica. Tot in incinta parcului se afla si Casa de Tir, care a fost construita in 1847. Azi, aleile de platani si tei inconjoara terenurile de joaca pentru copii.

Platan - Platanus x hybrida ( Platanus x acerifolia)

Platanul atinge uneori inaltimi de pana la 30 m. Are o inradacinare puternica, iar scoarta este caracteristica, exfoliindu-se in placi mari, galbui-cenusii. Lemnul putrezeste usor, fiind insa asemanator cu fagul. Coroana are ramuri groase, lujeri brun-verzui, glabri, geniculati, cu un inel stipelar in jurul nodurilor. Mugurii sunt conici, departati de ax, la baza cu o cicatrice ingusta ca un guleras. Frunzele sunt mari, de 12-25 cm. lungime, palmat lobate cu lobii triunghiulari, rar dintati, cu sinusurile patrunzand cam la o treime din jumatatea laminei. Florile sunt monoice, foarte mici si grupate in inflorescente mari, globuloase. Fructul compus, o pluriachena sferica, ramane peste iarna. La Platanus x hybrida fructele stau grupate cate doua.

Creste viguros pe soluri fertile, chiar umede, avand temperament de lumina. Rezista bine la ger si seceta. Prin portul deosebit si in special prin coloratia tulpinii, platanul este frecvent introdus in scop ornamental.

Frasin (Fraxinus excelsior)

Este un arbore de 40 m inaltime si peste 1 m in diametru. Inradacinarea se dezvolta puternic lateral. Tulpina este dreapta si clindrica, cu scoarta neteda in tinerete, ce ulterior formeaza un ritidom marunt crapat, negricios. Lujerii sunt vigurosi, turtiti in dreptul mugurilor, de culoare verde. Mugurii sunt negri, globulosi si mici, opusi sau imperfect opusi. Cei terminali sunt tetragonali si mai mari. Frunzele au pana la 40 cm, fiind imparipenat-compuse, cu 7-11 foliole sesile, ovat-lanceolate, acuminate, marunt serate. Florile poligame nu au invelis floral si sunt grupate in panicule violet. Apar inainte de infrunzire, din mugurii laterali. Fructele sunt samare cenusiu-galbui, oblong-lanceolate, trunchiate la varf sau emarginate, cu aripioara decurenta pana la baza.

Plop chinezesc ( Populus simonii Carr.)

Este o specie originara din China nordica. Se cultiva in scop ornamental, de multe ori in aliniamente intravilane. Ajunge la inaltimi de 15 - 20 m, tulpina fiind dreapta iar coroana ingusta, ovoidal- piramidala. Lujerii sunt usor muchiati sau rotunzi, glabri, bruni-roscati, foarte flexibili, cu muguri lungi recurbati puternic si vascosi. Frunzele, de 5-10 cm lungime, sunt ovale sau obovale, pieloase, cu varful acuminat si baza cuneata pana la rotunjita, pe dos verzui -albicioase cu luciu metalic.

Castan porcesc ( Aesculus hippocastanum L.).

Specie exotica, originara din Peninsula Balcanica si Asia Mica, cultivata frecvent prin parcuri si gradini . Este un arbore cu inaltime mare, pana la 30 m, cu om tulpina scurta, groasa, puternic ramificata. Coroana este deasa, globuloasa cu un aspect frumos. Frunzele sunt lung petiolate, palmat - compuse, cu 5-7 foliole, de pana la 20 cm lungime. Are o mare valoare ornamentala si prezinta interes si pentru fructele sale care contin ulei, amidon si saponine.

Salcia pletoasa, salcia plangatoare ( Salix babylonica L.).

Specie originara din Iran si nord-estul Chinei, se intalneste la noi numai ca arbore ornamental. Creste pana la 15 m inaltime, avand ramurile si mai ales lujerii foarte lungi, flexibili, galbui, complet glabri si lucitori, uneori ajungand pana la pamant. Specie foarte decorativa, este frecvent utilizata prin gradini,parcuri, mai ales in locuri mai umede.

Nuc american, nuc negru ( Juglans nigra L.).

Originar din sud-estul Americii de Nord. Arbore cu talie mare, care atinge 40 - 45 m inaltime. Tulpina este dreapta cu un ritidom adanc brazdat, brun intunecat. Frunzele sunt imparipenat - compuse pana la 40 cm lungime cu foliole mai numeroase. Este unul dintre cei mai valorosi arbori exotici introdusi la noi in tara atat in ceea ce priveste lemnul cat si valoarea sa ornamentala.

Mesteacan ( Betula pendula Roth.).

Este raspandit de la tarmurile Atlanticului pana in Siberia apuseana si in Altai. Depaseste rareori 25 m inaltime. Tulpina este zvelta cu o scoarta alba, neteda cu epiderma ce se exfoliaza circular in fasii subtiri. Coroana este rara si luminoasa, constituita din numerosi lujeri pendenti, supli, elastici. Frunzele sunt romboidale, glabre, lucitoare pe fata, prinse pe petioli de 2-3 cm lungime.

Tei cu frunza mica ( Tilia cordata Mill.).

Se intalneste in majoritatea tarilor europene, incepand din zonele mediteraneene pana in Scotia si Scandinavia, dincolo de 60 0 latitudine. Arbore cu inaltimea de pana la 20 m si diametre mari ce pot depasi 1 m. Tulpina dreapta, dupa 20 - 30 de ani dezvolta un ritidom negricios, destul de gros si ingust brazdat longitudinal.

Frunzele relativ mici de 5-7 cm lungime sunt subrotunde pana la lat-ovate, cu baza cordata, uneori asimetric trunchiate sau rotunjite. Este un arbore melifer deosebit de apreciat si cu un lemn care are multiple intrebuintari.

Catalpa (Catalpa bignonioides) -, originar din America de Nord. In apropierea cladirii castelului se gasesc doua exemplare remarcabile; inaltimea de 21 m. si diametrul de 82 cm., respectiv 18 m si 59 cm.

Zada ( Larix decidua) - este cel mai elegant arbore din tara noastra facand parte din familia Pinaceae (Abietaceae). Se remarca nu numai prin inaltimea care ajunge la 50 m, cat mai ales prin simetria perfecta a ramurilor, care dau coroanei o forma deosebita, usor de recunoscut.

Se deosebeste de celelalte conifere prin frunzele aciculare moi, caduce, dispuse pe lujeri scurti in buchete de cate 30-40 exemplare. Zada (laricea) este singurul conifer cu frunze cazatoare din tara noastra. Are conuri mici. Infloreste in mai-iunie. Spontan se intalneste in regiunea montana superioara, mai ales pe stancile abrupte. Apare si cultivat ca arbore ornamental in parcuri si gradini publice, precum si in plantatii forestiere, pentru lemnul sau fin de calitate superioara, usor de prelucrat, bun la fabricarea mobilei.(15).

Scuaruri

Scuarurile reprezinta o categorie importanta de spatii verzi, cu suprafata mai mica de 1 hectar, cu acces nelimitat, intens traversate de vizitatori care sunt mai raspandite in cadrul oraselor si raspund nevoilor de odihna, avand si un rol decorativ. Vegetatia din cadrul scuarurilor este formata din arbori, arbusti, precum si din plante decorative si este dispusa in grupuri de-a lungul aleilor.

Scuarurile se gasesc si in zona blocurilor, acestea facilitand trecerea de pe o strada pe alta. Aleile sunt in general pavate cu pietris, iar vegetatia este dispusa de o parte si de alta a lor.

In municipiul Satu Mare scuarurile ocupa o suprafata de 57.680 mp, din care cele mai importante sunt: Viitorului - 5.092 mp; Titulescu - 5.678 mp; Eroii Revolutiei - 8.444 mp; George Boitor - 5.040 mp; Brandusa - 5.040 mp; Mic - 5.230 mp; Turnul Pompierilor - 5.100 mp; Soarelui - 4.500 mp; A.N.I - 2.000 mp; Balcescu - 220 mp; Cosbuc - 200 mp; A. Vlaicu - 3.500 mp; Insule Spital Judetean - 4.500 mp; Odobescu - 900 mp; Botizului - 1.836 mp; Arinului - 400 mp.

Plantatii de aliniament

Aceste plantatii au multiple roluri: de decorare arhitecturala a strazilor(exemplu: Salcamul japonez - Monument al naturii, (fig.nr.9), de protectie (contra insolatiei, poluarii rutiere, vantului, zgomotului), de separare a cailor pentru pietoni si a zonei cladirilor de traficul stradal, de compartimentarea interioara a arterelor de circulatie.

Spatiile verzi cu acces limitat

Spatiile verzi pentru institutii de invatamant si de cercetare se organizeaza in jurul cladirilor si terenurilor cu diferite destinatii. Plantatiile sunt folosite pentru compartimentarea functionala a terenurilor, izolare fonica, protectie eoliana, contra prafului si insolatiei.(14).

Fig.nr.9 Salcam japonez Monument al naturii, conform HCJ Satu Mare nr 4 din 1995.JPG

4.2.2. Agenti biologici (microorganismele)

Vietuitoarele de toate categoriile constituie o parte importanta a mediului de viata urban al omului, conditionandu-i sanatatea si existenta datorita prezentei si actiunii lor directe si indirecte asupra populatiei umane. Ele sunt prezente in mod diferit fata de zonele nepopulate din afara orasului. In genere, in localitati, toate vietuitoarele sunt mai reduse ca numar, frecventa, varietate, atat cele din regnul vegetal cat si cele din regnul animal, incepand cu microorganismele si teminand cu mamiferele; totusi ele pot coexista cu populatia umana si unele sunt chiar in numar mai mare decat in exteriorul oraselor.

Microorganismele reprezinta acea categorie a vietuitoarelor din mediu compusa din virusuri, bacterii, alge, fungi, care participa la transformarea si mentinerea dinamicii ciclurilor materiei, indeosebi in apa si in sol. O parte dintre ele pot ajunge si in organismul uman, provocand parazitarea, imbolnavirea si chiar moartea.

Omul este gazda pentru o serie de microorganisme si poate deveni obiectul atacului din partea unor specii patogene.

Aglomeratia urbana, insalubritatea, existenta vectorilor (insecte, rozatoare), in apropierea omului determina o concentratie mai mare a microorganismelor in mediu, risc de infectie si o frecventa crescuta a bolilor bacteriene.

Fungii exercita in mediu urban o actiune de descompunere a reziduurilor de lemn, hartie si chiar mase plastice, dar si de alterare a fructelor si a altor produse alimentare, sau numai a peretilor, obiectelor, picturilor etc. La omul contemporan ciupercile sunt favorizate de tratamente cu antibiotice si corticoizi.

Protozoarele si nevertebratele inferioare exercita o serie de functii in ecosistemul urban, unele interesand in mare masura pe om iar altele sunt specii parazite ce pot provoca imbolnaviri.

Elemente de structura si distributia faunei

Fauna localitatii Satu Mare prezinta patru grupe de organisme:

de ecoton (dat de interferenta urban-mediu adiacent)

de parcuri, scuar, gradini

ruderala

de locuinte si anexe gospodaresti

Fauna de ecoton

Fauna acestui areal de interferenta este variata.Speciile reprezentative sunt:

rozatoarele, dintre care amintim: popandaul (Citellus citellus), iepurele de camp (Lepus europaeus )

carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comuna (Vulpes vulpes), viezurele (Meles meles), dihorul comun.

pasarile indigene si migratoare: prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), fluierarii (Tringa tottanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbravencile albastre (Coracias garrulus), fazanul comun (Fasianus corchicus)

reptilele reprezentate de speciile genului Lacerta

O interesanta fauna este prezenta pe raul Somes. Speciile de pesti care populeaza apele raului sunt: carasul (Carassius carassius), crapul (Ciprynus carpio), salaul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esox lucius), mreana (Barbus barbus). Dintre pasarile protejate amintim: Merops apiaster - Prigorie, Cuculus canorus - Cuc, Accipiter nisus - Uliu pasarar, Fringilla coelebs - Cinteza - Fringilla montifringilla - Cinteza de iarna, Ciconia ciconia - Barza alba, Carduelis carduelis - Sticlete, Hirundo rustica - Randunica de oras, Cygnus olor - Lebada de vara, Ardea cinerea - Starc cenusiu - monument al naturii in judetul Satu Mare, declarat prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995; Conventia de la Berna,etc.

Fauna parcurilor si gradinilor

Biocenozele prezente in aceste biotopuri prezinta o diveristate mai redusa,dar comparativ cu cea a antropocenozelor este totusi relativ ridicata. Sunt prezente: oligochete; insecte din grupele: Formicide, Hymenoptere, Muscide, Lepidoptere, Coleoptere etc., amfibieni, reptile. Clasa pasari este bine reprezentata, cu multe specii protejate, printre care: Parus caeruleus - Pitigoi albastru, Sitta europaea - Toi, Phylloscopus collybita - Pitulice, pitulice mica, Luscinia megarhynchos - Privighetoare rosie, Dendrocopos minor - Ciocanitoare pestrita mica, Dendrocopos major - Ciocanitoare mare, Pyrrhula pyrrhula - Mugurar, lingular, Sylvia curruca - Purcelusa, scrofita, silvie mica, Regulus regulus - Pasare de aur, pitulice sfaraietoare, etc.

Fauna ruderala

Terenurile pe care sunt depuse resturile menajere, deseurile industriale reprezinta biotopul preferat al catorva specii, cum sunt : sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus), sobolanul de casa (Rattus rattus), cotofana (Pica pica), Corvus sp., cainii vagabonzi, specii de insecte din grupul Muscide, Coleoptere, etc.

Fauna locuintelor si anexelor gospodaresti

Acesti biotopi au caracteristici ce ii diferentiaza de cei naturali: temperatura medie mai ridicata si constanta, intensitatea luminoasa mai scazuta decat in camp deschis, lipsa pradatorilor, hrana relativ abundenta.

In locuinte, mai ales la subsolurile acestora se dezvolta tantarii(Culex pipiens), care incepand cu luna aprilie si culminand cu lunile de vara se inmultesc in masa. Mai intalnim: coleoptere, sobolanul de casa(Rattus rattus), soareci(Mus musculus), paianjeni, unele specii de pasari ca: randunica(Hirundo rustica), cucuveaua(Athene noctua), vrabia(Passer domesticus), turturica(Streptopelia turtur) s.a. In jurul locuintelor si pe acoperisurile acestora se pot observa porumbei domestici in numar foarte mare. In bucatarii in special, intalnim specii termofile cum ar fi: gandacul de bucatarie(Blatta orientalis), greierele de casa(Gryllus domesticus), furnica alba(Reticulitermes lucifugus), molia(Tineola biselliella), musculita de otet(Drosophilla melanogaster) etc.

Fauna livezilor este alcatuita din pasari insectivore: graurul, sticletele, botgrosi, grangurele. Dintre insectele fitofage: paduchele verde al marului, gargarita florilor de mar, viermele merilor, paduchele de San Jose etc. precum si unele specii de limax.

Fauna viilor este cea mai saraca, fiind alcatuita din insecte daunatoare: viermele de sarma, carabusul marmorat, carabusul vitei de vie, molia strugurilor viespea strugurilor. Dintre arahnee: paianjenul rosu, paianjeni eriofizi. Dintre pasari cele mai des intalnite sunt: mierlele si cristeii de camp.

De mentionat, in mod special, este prezenta in podurile caselor, a bisericilor, sau in scorburi de arbori a diferitelor specii de lilieci, care au un statut de protectie prin OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Liliecii alcatuiesc ordinul Chiroptera (de la kheir, "mana" si pteron, "aripa") si sunt singurele mamifere capabile de zbor sustinut.

In municipiu putem intalni urmatoarele specii de lilieci: Liliac mare cu nas potcoava (Rhinolophus ferrumequinum) (fig.nr.l0), Liliac cu urechi mari (Myotis bechsteini)(fig.nr.11), Liliac comun mare (Myotis myotis)(fig.nr.12), Liliac carn (cu botul lat)(Barbastella barbastellus)(fig.nr.13), Liliac bicolor (Vespertilio murinus), Liliac de balta (Myotis dasycneme) (19).

Fig.nr.10 Liliac mare cu nas potcoava Fig.nr.11 Liliac cu urechi mari

(Rhinolophus ferrumequinum) (Myotis bechstein)

Fig.nr.12 Liliac comun mare Fig.nr.13 Liliac carn

(Myotis myotis) (Barbastella barbastellus)

Alaturi de toate acestea, omul mai este inconjurat de animale de companie(caini, pisici, canari, papagali, hamsteri, pesti de acvariu, reptile etc) si de cele crescute pentru consum.

ACTIVITATI ECONOMICE

Activitatile cu caracter industrial si cvasi-industrial detin o pondere semnificativa. In multe cazuri profilul activitatii, situatia economica, starea cladirilor - le face incompatibile cu contextul urban in care sunt locate. Aceste industrii pericentrale reprezinta rezerve importante de teren pentru dezvoltarea in viitor a unor poli de comert-servicii importanti. In acelasi timp, suprafetele largi industriale de la periferie, nu sunt utilizate eficient, oferind prin spatii si infrastructura existenta, posibilitati de relocare pentru industriile pericentrale sau pentru cele noi.

Principalele ramuri industriale din municipiu sunt:

- Industria textila si a confectiilor

- Industria alimentara

- Industria producatoare de electrocasnice

- Industria de prelucrare a lemnului

De asemenea, la nivel de municipiu, sectorul privat a evoluat, fiind orientat catre unitatile mici si mijlocii, in special din ramurile producatoare de bunuri de larg consum.

4.4. TRAFIC

Schema dupa care este organizata reteaua principala de trafic este una de tip radial, cu 4 directii principale (DN19A- spre Petea, Ungaria; DN19A - spre Cluj-Napoca; DN19 - spre Oradea, Carei; DN19 - spre Baia Mare). Studiul prezinta intr-o prima faza 3 planuri care descriu situatia existenta dupa criterii caracteristice :

Categorii de importanta (ierarhia strazilor principale, secundare);

Incarcari de trafic si situatia traficului de tranzit, precum si traseul traficului de tranzit greu

Dimensiuni - clasifica strazile dupa dimensiunile profilelor transversale;

Prin suprapunerea acestor planuri rezulta o imagine a conflictelor, atit la nivel de schema, la functionarea acesteia, cit si in legatura cu zonele traversate. O parte a acestora se vor diminua odata cu construirea drumului expres si a centurii ocolitoare, iar altele vor persista.

Numarul redus de traversari ale Somesului si ale caii ferate, precum si organizarea si starea necorespunzatoare, le accentueaza acestora caracterul de bariera. Intreruperea unor legaturi importante pentru reteaua de trafic si devierea traficului duce la suprasolicitarea unor legaturi si intersectii Prezenta traficului greu in zone rezidentiale sau zone de agrement are efecte poluante (noxe, zgomot) si constituie un factor de risc pentru pietoni .Traseul sinuos, cu unghiuri necorespunzatoare si suprapunerea traficului autoturismelor, a vehicolelor grele si a transportului in comun creeaza blocaje si suprasolicitari.

Transportul in comun este asigurat de SC TRANSURBAN SA , cu un parc activ de 42 de autobuze articulate, medii si midibuze, deservind un numar de 11 trasee urbane si 8 trasee suburbane, acoperind astfel toate zonele de interes public si industrial ale municipiului si localitatilor invecinate.(20).

4.5.SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA A MUNICIPIULUI. CANALIZAREA SI EPURAREA

S.C. APASERV Satu Mare S.A. este o societate furnizoare de servicii publice de gospodarire comunala care are ca obiect de activitate- asigurarea necesarului de apa potabila al populatiei, colectarea apelor uzate si epurarea lor inainte de descarcare in emisar.

In prezent cerinta de apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de panza freatica cantonata in conul aluvionar al raului Somes prin intermediul captarilor existente.

Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din doua fronturi de captare formate dintr-un numar total de 72 de puturi, din care :

a) Frontul de captare Martinesti -Noroieni -Micula

- 64 puturi (P2 -P65) de medie adancime,

Frontul de captare a fost realizat in urmatoarele etape:

- 7 puturi - 1971 (P2 -P8)

- 3 puturi - 1973 (P9 - P11)

- 10 puturi - 1974 - 1977 (P12 - P 21)

- 16 puturi - 1978 - 1982 (P22 - P 37)

- 16 puturi - 1983 - 1988 (P38 - P53)

- 3 puturi - 1991 (P54 - P56)

- 4 puturi - 1994 (P57 - P60)

- 5 puturi - 1994 - 1995 (P61 - P65)

Capacitatea maxima de captare a frontului, cu forari de puturi, reforari si desnisipari (refacerea capacitatii de captare conform studiilor elaborate) este de 1.300 l/s.

b) Frontul de captare Gradina Romei:

- este amplasat in parcul din imediata vecinatate a garii CFR . Se compune din 8 puturi de medie adancime, din care :

- 2 puturi, au fost puse in functiune in anii 1930 si refacute in 1966 ;

- 6 puturi, au fost puse in functiune in perioada 1977 - 1979 .

Cele 72 de puturi au o capacitate totala de 5.040 mc/ora, debitul exploatat fiind de 1169 mc/ora.

Instalatiile de tratare sunt amplasate in cele doua uzine de apa :

Uzina de apa Martinesti, cu o capacitate proiectata de 1.300 l/s ;

Uzina de apa Gradina Romei cu o capacitate proiectata de 100 l/s

Reteaua de alimentare cu apa in municipiul Satu Mare are o lungime totala de 173,3 km- este realizata in sistem inelar, cu retele in ramificatie in zonele periferice ale municipiului.(16).

Canalizarea si epurarea apelor uzate presupune colectarea si evacuarea lor. Instalatiile aferente sunt constituite din camine si retele de canalizare.

Apele uzate menajere, industriale si pluviale sunt colectate printr-o retea de canalizare de 176,95 km din care: 155,25 km in sistem unitar si 21,7 km in sistem divizor. Configuratia terenului din anumite zone a impus construirea a noua statii de pompare, trei amplasate in zona de nord (SP Fabricii, SP Bebel, SP Strand) si sase in zona de sud (SP Vulturului, SP Carpati II, SP Micro 17, SP Soarelui, SP Magnoliei si SP Sud amplasata pe malul stang al raului Somes, aval de municipiu).

Evacuarea apelor uzate si pluviale:

ape uzate orasenesti epurate evacuate in receptor autorizat: raul Somes

volum total evacuat zilnic maxim: 106.820 mc

volum total evacuat zilnic mediu: 32.400 mc

volum total evacuat anual : 11.826 mc

Statia de epurare a apei (fig.nr.10) a fost pusa in functiune in 1971, si a parcurs mai multe etape de dezvoltare:

- 1971 - 175 l/s - epurare mecanica

1976 - 400 l/s - epurare mecanica

1986 - 800 l/s - epurare mecanica, 200 l/s - epurare biologica

1987 - 800 l/s - epurare mecanica, 400 l/s - epurare biologica

1989 - 950 l/s - epurare mecanica, 950 l/s - epurare biologica

Este amplasata pe malul drept al raului Somes in aval de oras, la 500 m. Capacitate instalata este de 29,960 mil. mc/an. Statia de epurare este de tip mecano-biologica si are o capacitate de 950 l/s.

Prelevarile de apa:

− zilnic max. 120.960 mc

− zilnic med. 36.288 mc

− anual 13.245 mii mc

Volume evacuate:

− zilnic max.: 82080 mc

− zilnic mediu: 33679 mc.

Conditii de evacuare a apelor uzate : pH 6,5-8,5; suspensii 350 mg/l; CCOCr 500 mg/l; CBO5 300 mg/l; reziduu fix 2.000 mg/l; amoniu 30 mg/l; substante extract. 30,0 mg/l; Cr total 1,5 mg/l; Pb 0,5; cianuri 1,0 mg/l; fenoli 30 mg/l; detergenti 25 mg/l; sulfuri 1 mg/l; sulfite 2 mg/l; sulfati 600,0; nichel 1,0; fosfor total 5,0 mg/l.

Unitatea dispune de un program de etapizare aprobat pentru reabilitarea frontului de captare, a aductinuii apei, retehnologizarea si modernizarea statiei de tratare a apei Martinesti, reabilitarea colectoarelor principale, a statiilor de pompare intermediare si retehnologizarea si modernizarea statiei de epurare finantat de ISPA ,cu termen pentru finalizarea lucrarilor anul 2008. Statia de epurare dispune de un laborator de analize fizico-chimice, acreditat conform normativelor europene, prin care se urmareste calitatea apelor uzate la intrare in statie, pe trepte de epurare, la iesirea din statie precum si la beneficiarii care sunt racordati la reteaua de canalizare. (17).

Fig.nr.10 Statia de epurare a apei

SALUBRIZAREA

Serviciile de salubrizare in municipiu sunt asigurate de SC FLORISAL SA, care prezinta o varietate de servicii, si anume:

ridicarea deseurilor de la persoanele fizice si juridice

ridicarea deseurilor de la asociatiile de locatari

maturatul carosabilului si al trotuarelor

stropitul si spalatul carosabilului

in timpul iernii se realizeaza activitati de indepartare a zapezii si de combatere a poleiului prin imprastiere de material antiderapant pe arterele de circulatie

4.7. TURISM

Pe raza municipiului Satu Mare exista numeroase monumente de arhitectura, biserici, colectii de arta care merita toata atentia. Dintre acestea amintim:Turnul Pompierilor, Biserica Romano Catolica Calvaria (fig.nr.11,12), Sinagoga, Cadedrala Romano Catolica, Biserica Reformata "cu lanturi" , Statuia Lupoaica, Monumentul Ostasului Roman, Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Hotel Dacia, Casa de Cultura (fig.13, 14) si multe altele.

Fig.nr.11 Turnul Pompierilor Fig nr.12 Biserica Calvaria

Fig.nr.13 Hotel Dacia Fig.nr.14 Casa de Cultura

4.8. DESCRIEREA CALITATII MEDIULUI

Mediul natural este alcatuit dintr-o multitudine de elemente ce pot fi descrise, masurate si studiate cu ajutorul stiintelor fizice, chimice, biologice. Ele se manifesta divers, sub forma de plante, animale, sol, clima, peisaj etc., formand in ansamblul lor un sistem complex, in cadrul caruia se desfasoara si viata oamenilor, cu toate implicatiile ei. Mediul natural-arata Barry Commoner-"formeaza un mecanism deosebit de complex, a carui integritate si buna functionare se bazeaza orice activitate umana, cuprinzand toata tehnica, industria si agricultura. Fara fotosinteza plantelor verzi nu arexista oxigen pentru turnatorii si furnale, pentru necesitatile vitale ale omului si ale animalelor. Fara actiunea plantelor, a animalelor si a numeroaselor microorganisme din mediul acvatic nu am avea apa pura pentru necesitatile agriculturii, industriei si ale oraselor. Fara procesele biologice care se desfasoara de mii de ani in sol, nu am avea nici hrana, nici petrol si nici carbune".(4)

Factor de mediu aer

Atmosfera constituie invelisul gazos al Pamantului.Are o grosime de cca.3.000 km si reprezinta un invelis de maxima importanta pentru viata, continand cele mai importante elemente de conditionare a existentei bioticului. Masa totala a atmosferei este de circa 5.260.000 miliarde de tone, adica1/1.000.000 din masa pamantului. Jumatate din masa aerului se afla pana la altitudinea de 5 km, iar pana la altitudinea de 30 km se gaseste 99 % din masa totala.(6).

Omul inhaleaza zilnic aproximativ 15 000 litri de aer. Acest aer este compus in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%) insotit de argon (0.9%) si dioxid de carbon (0.035%).

Restul este format din gaze rare (heliu, cripton, xenon) si hidrogen. Straturile inferioare ale atmosferei contin si ele vapori de apa.

Insa in aer mai intalnim, chiar daca in cantitati infime, poluanti: oxid de sulf, azot ozon, oxid de carbon, particule in suspensie, etc.

Acesti poluanti sunt emisi in atmosfera prin surse naturale (vulcani, vegetatie, eroziune, etc.) dar si antropice (transporturi, industrie, incalzire, agricultura, etc.).

Transportati si transformati in anumite conditii meteorologice, acestia se regasesc la sol sub forma de depuneri uscate sau umede si expun omul si ecosistemul la un grad de poluare care depaseste uneori normele de poluare a aerului. Astfel, trebuie sa implementam anumite actiuni pentru a reduce nivelul emisiilor (reglementarea surselor si recomandari comportamentale) pe de o parte, iar pe de alta parte reducerea efectelor acestor poluanti, mai ales asupra sanatatii (recomandari sanitare).

Controlul calitatii aerului este conceptul ce defineste procesul de observare si masurare cantitativa, calitativa si repetitiva a concentratiei unuia sau mai multor constituente din aer. Datele obtinute din reteaua de supraveghere si sistemul de control permit identificarea zonelor poluate si luarea rapida a masurilor strategice si tactice de combatere a poluarii si de prevenire a accentuarii acesteia.

Dintre ramurile economice, cu emisii de substante poluante in judet se fac remarcate: transporturile, industria alimentara, industria constructiilor de masini.

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului este astfel aleasa incat sa urmareasca efectul cumulat al industriei, traficului, a incalzirii spatiilor de locuit si comerciale.

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului functioneaza din 1991, cand au existat doar doua puncte de supraveghere a calitatii aerului.

Amplasarea punctelor de prelevare a fost astfel aleasa astfel incat sa asigure monitorizarea principalelor surse de poluare si anume:

a) poluarea de fond oraseneasca - 1 punct de prelevare (zona centrala);

b) efectul poluant al traficului - 1 punct de prelevare amplasata in una din cele mai aglomerate intersectii ale municipiului Satu Mare (Burdea -zona Sud);

c) influenta rampei de depozitare a deseurilor urbane - 1 punct de prelevare amplasat in apropierea frontului de lucru de descarcare a deseurilor (zona Est);

d) influenta platformei industriale - zona sud vest, SC Samcif SA si zona cu trafic rutier intens;

e) influenta platformei industriale - zona nord-est , SC Bentoflux SA .

Calitatea aerului este urmarita prin :

- determinarea poluantilor gazosi in imisie in 5 statii de recoltare, indicatorii urmariti fiind: amoniac, dioxid de sulf, oxizi de azot, substante oxidante (ozon).

- pulberi in suspensie fractiunea PM10 intr-un singur punct de recoltare amplasat la sediul APM Satu Mare; (fig.nr.15)

Fig.nr.15 Prelevatori pulberi in suspensie PM 10

Sven Leckel MVS 6

- pulberi totali in suspensie in 2 puncte din oras

- pulberi sedimentabile in 5 puncte in localitatile Satu Mare, Carei si Tasnad;

- ape de precipitatii recoltate din 11 puncte, acestea fiind amplasate pe intreg teritoriul judetului, in special in zone limitrofe pentru urmarirea calitatii aerului influentata de activitatea industriala a judetelor vecine

In aer se disperseaza produsi poluanti proveniti din surse artificiale si naturale. Cei mai numerosi si mai periculosi provin din activitati industriale, transporturi, agrotehnica si zootehnia intensiva. Poluantii caracteristici ai aerului ambiental proveniti din procese de ardere s-au schimbat in ultimii ani, datorita modificarii combustibililor utilizati, in sensul ca nu se mai folosesc combustibili solizi (carbune) ci gaz metan, reducandu-se astfel continutul de dioxid de sulf si azot. In schimb, datorita traficului intens, a produsilor de ardere rezultati de la combustia gazelor si al emisiilor de compusi organici volatili a crescut continutul de substante oxidante la nivelul solului. Tot din procesele de combustie si din traficul intens provine continutul crescut de metale grele din praful din aer, care poate fi regasit si in sol prin sedimentarea prafului fin. O alta problema importanta este reprezentata de degajarea amoniacului din zona rampelor de depozitare a deseurilor, continut care depaseste deseori limitele admise de standardele romane. Dupa cresterea temperaturii mediului ambiant de asemenea apare in atmosfera o cantitate crescuta de amoniac, care provine din procesele de incalzire a solului umed, unde incep procesele metabolice microbiene. Continutul crescut de amoniac din aer este spalat de apele de precipitatii unde se regasesc sub forma de saruri de amoniu.(fig.nr.16)

Fig.nr.16. Prelevatoarele de poluanti gazosi din dotarea APM Satu Mare

Reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor cuprinde 2 puncte: sediul APM si Statia Meteo unde apele de precipitatii se recolteaza dupa fiecare fenomen meteorologic si se analizeaza imediat. (fig.nr.17)

Fig.nr.17 Colector de pe de precipitatii, amplasat la sediul APM Satu Mare

In cursul anului 2007 s-au inregistrat 127 de caderi de precipitatii. Valorile pH-ului au variat intre 5,61 -7,75 . Cea mai scazuta valoare a pH-ului s-a inregistrat in data de 21 aprilie , cu valoarea de 5,61 la sediul APM. In luna februarie au fost cele mai multe precipitatii. Nu s-au inregistrat ploi cu caracter acid (sub 5,6), atat in zone cu "aer curat" (statii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare, cat si in zone urbane industrializate.

S-au inregistrat si precipitatii cu caracter predominant alcalin si incarcari ionice in general ridicate, valoarea cea mai crescuta fiind de 7,75. Concentratiile ridicate de sulfati si cloruri determina acidifierea apelor de precipitatii, cele de amoniu determina alcalinizarea acestora, ambele procese avand efecte negative asupra vegetatiei, apelor, solurilor si constructiilor.

Calitatea aerului determinata prin poluantii gazosi NO₂, SO₂, HN₃, O₃ si pulberi in suspensie se determina doar in municipiul Satu Mare in laboratorul teritorial al APM. Pe langa aceste puncte de masurare dispersate pe teritoriul municipiului, din anul 2006 s-a amplasat o statie de monitorizare a calitatii aerului de fond urban in incinta colegiului Ioan Slavici. Masuratorile au inceput din ianuarie 2008. (fig.nr.18)

Fig.nr.18..Statia de monitorizare a calitatii aerului

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO)

In anul 2007 la nivelul municipiului Satu-Mare la elaborarea inventarului de emisii s-a obtinut un total de 541,2161 tone SO emis, ceea ce reprezinta o scadere de 8,9% fata de anul 2006.(14). Principalele activitati in urma carora rezulta cantitati insemnate de emisii de dioxid de sulf, sunt emisii provenite din transportul rutier (80,07%) si arderi in industria de prelucrare (13,94%). (fig.nr.19)

Fig.nr.19.Emisii anuale de SO₂ in perioada 2000-2007

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

In cazul oxizilor de azot, o cantitate insemnata de emisii rezulta din transportul rutier 1281,56 mg/an ce reprezinta 59,22% din cantitatea totala de NOx emisa, 13,15% sunt emisiile din instalatii de arderi neindustriale, 27,58% din arderi in industria de prelucrare, iar restul emisiilor reprezinta emisiile din incinerarea deseurilor.

Cantitatile totale de emisii de oxizi de azot pe anul 2007 sunt 2163,80 mg/an.(fig.nr.20), iar provenienta lor este prezentata in fig.nr.21.

Fig.nr.20Emisii anuale de NO_x in perioada 2000-2007

Fig.nr.21..Provenienta emisiilor de NO_x

Emisii anuale de amoniac (NH)

Cantitatile de NH emise conform inventarului de emisii se datoreaza in 98,61% managementului dejectiilor animale - 328,534 tone - iar restul emisiilor (o cantitate neansemnata) instalatiilor de ardere neindustriale si a arderilor in industria de prelucrare.

Comparativ cu anul 2006, cand emisia de NH a avut valoarea de 1416,07 tone in anul 2007, aceasta valoare a scazut la 328,53 tone datorita scaderii numarului de animale la ferme. (fig.nr.22)

Fig.nr.22.Emisii anuale de NH₃in perioada 2000-2007

Factor de mediu sol

Poluarea atmosferei are puternice implicatii si in poluarea solului, dupa cum am precizat anterior, prin depozitele de sedimente cu continut de metale grele, prin intermediul apelor de precipitatii care angreneaza diversi poluanti din diferite zone, prin radiatiile ultraviolete a luminii solare cu influenta asupra microflorei solului. Calitatea solurilor se degradeaza si prin depozitarile necontrolate de deseuri, prin scaparile accidentale de lichizi poluatoare (combustibili, ape uzate industriale, etc.) din conducte si rezervoare subterane. Apele freatice de asemenea, fac parte integranta din structura solului avand in vedere ca poluantii ce cauzeaza degradarea calitatii solului vor fi regasiti in panza freatica.

Supravegherea calitatii solului este in grija Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, ICPA, insa si Agentiile de Protectia Mediilor din toata tara monitorizeaza calitatea solurilor sub aspectul poluarii, adica a acumularii substantelor toxice si periculoase in sol, care duc la modificarea echilibrului chimic si biologic a acestuia. Pe langa indicatorii ce caracterizeaza fenomenele care afecteaza calitatea solului: pH, fosfor, potasiu, azot amoniacal si nitric, saruri solubile, sodiul schimbabil, se determina compozitia scurgerilor de suprafata, excesul de umiditate, continutul de nitrati, metale grele, contaminarea cu agenti patogeni, acoperirea solului cu reziduuri solide. Conform ordiunului comun al MMGA nr. 197/05 si MAPDR 242/05 monitorizarea calitatii solurilor sub aspectul poluarii cu nitrati proveniti din ape subterane este urmarita prin programul de acitivitate al oficiului Judetean de Studii Pedologice si Sistemul de Gospodire a Apelor Somes Tisa.

Reteaua de monitorizare a solului urmarita de APM Satu Mare cuprinde cu precadere din zone cu trafic turier intens 22 puncte de recoltare cu un numar 108 probe recoltate :

In sistemul actual de monitorizare a calitatii factorilor de mediu sunt implicati doar indicatori fizico-chimici in principiu, ca metalele grele, poluantii organici si anorganici infiltrati in sol prin ape de suprafata si pluviale,dar si indicatori microbiologici, si anume determinarea prezentei bacteriene si a activitatilor microbiene desfasurate de acestea. Coeficientii de corelatie obtinuti indica o legatura clara intre similitudinea modului de variatie a indicatorilor microbiologici si fizico-chimici. Prin analiza rezultatelor obtinute in diferite tipuri de sol se poate constata ca activitatea florei pedobionte prezinta un echilibru, neconstatandu-se mari variatii intre tipuri de sol. Deci, putem afirma ca modificarea brusca a acestui echilibru stabil poate fi cauzata de actiunea unor agenti poluanti.(fig.nr.23)

Fig.nr.23 Analiza microbiologica a probelor de sol

Pe langa aceste tipuri de sol, reteaua Agentiei pentru Protectia Mediului Satu Mare mai include si studiul periodic al solului in zona cu trafic intens, unde se includ arterele principale de circulatie din municipiu. Zonele cu trafic rutier intens arata o acumulare crescuta de metale grele, care desi nu intotdeauna ating pragul de alerta, prin efectul sinergic manifestat pot duce la diminuarea microflorei solului, aparand astfel organisme specifice capabile sa supravietuiasca. Variatiile care apar in decursul anilor pot fi decrise prin variatia indicelui biologic de activitate in calculul caruia intervine activitatea enzimatica a florei microbiene, activitate care scade cu cresterea gradului de poluare.

Planul de lucru a laboratorului APM Satu Mare are inclus in structura studiul unor zone cu problematica speciala din municipiu, si zona rampei de gunoi. Groapa de gunoi a orasului Satu Mare are o suprafata de 29 ha si este situata la iesirea din municipiu, in intravilanul acestuia, pe locul unei foste caramidarii. Fenomenul de levigare pe verticala are loc datorita acumularii de ape pluviale in perimetru si a stratului de apa freatica aflat la mica adancime. Datorita faptului ca inca nu a fost instituita integral selectarea deseurilor menajere, iar cele industriale sunt depozitate impreuna cu cele menajere, impactul asupra mediului este deosebit. Aceasta pe de o parte si datorita faptului ca in imediata vecinatate a perimetrului studiat se afla gospodarii particulare, creandu-le disconfort si contribuind la raspandirea bolilor, insectelor si rozatoarelor, iar pe de alta parte exista posibilitatea infestarii apelor subterane ce ajung in fantanile populatiei din zona (care utilizeaza aceste ape in scop menajer) si a apelor care ajung la frontul de captare a apei municipiului Satu Mare , care este situat la o distanta de cca 1500 m fata de rampa de gunoi. In urma analizelor fizico-chimice si microbiologice de sol se poate afirma ca mediul are o incarcare organica mare, obtinandu-se valori crescute ale humusului si continut crescut de azot, fosfor si potasiu, ceea ce favorizeaza dezvoltarea unei microflore bogate in sol. Concentratiile metalelor totale, in general, nu depasesc limitele normale propuse de Institutul de Agrochimie. In concluzie, in zona rampei de gunoi se constata degradarea calitatii aerului, a solului si panzei freatice, indicatorii determinati depasind valorile normale propuse de standardele in vigoare

Poluare sonora

Un alt factor de poluare, in special in aglomerari urbane este poluarea sonora. Reteaua de monitorizare a Agentiei pentru Protectia Mediului cuprinde in municipiul Satu Mare 272 de puncte de masurare, acestea fiind amplasate in zona podurilor, a nodului feroviar, a drumurilor cu circulatie intensa si a parcurilor. Intensitatea zgomotului variaza in functie de perioada zilei, atingand apogeul la orele de varf in circulatie. Problemele de depasiri frecvente a limitei maxime admise de 60 - 70 dB(A) este in zona podurilor, unde poate atinge chiar 80 - 90 dB(A). De asemenea, pe drumurile intens circulate, in special in intersectii, se obtin valori crescute de 80 dB(A), provocand si efecte de trepidatii a locuintelor din zona. Parcurile reprezinta un punct de recreere, perdeaua de vegetatie oferind o protectie relativa impotriva poluarii sonore.

4.9. GESTIUNEA DESEURILOR

Deseurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema de o deosebita actualitate, datorita atat cresterii continue a cantitatilor si felurilor acestora cat si insemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot fi recuperate si introduse in circuitul economic. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor implica schimbari majore ale practicilor actuale ce necesita participarea tuturor segmentelor societatii: autoritati publice locale si centrale, institutii social-economice, intreprinderi si nu in ultimul rand persoane individuale in calitate de consumatori.

Din perspectiva impactului asupra mediului, prioritatile in gestionarea deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea generarii deseurilor, reutilizare/reciclare materiala/valorificare energetica, tratare/eliminare finala.

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt principalele documente legislative dupa care se ghideaza procesul de gestionare al deseurilor in Romania, inclusiv al deseurilor menajere, pana in anul 2010. Romania incearca prin toate mijloacele sa reduca cantitatea de deseuri generate, prin adoptarea de masuri legislative, care sa responsabilizeze toti factorii implicati in procesul de generare, de la productie pana la eliminare.

Deseurile municipale si asimilabile reprezinta totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.

Evaluarea datelor de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate in principal de catre operatorii de salubritate si se bazeaza in mare masura pe estimari si nu pe date precise, rezultate din cantariri.

Compozitia medie a deseurilor menajere in mediul urban(fig.nr.24) si in mediul rural, a fost estimata pe baza datelor furnizate de catre agentii de salubritate, ponderea lor fiind reprezentata, in urmatorul tabel:

Material	Ponderea % mediul urban	Ponderea % mediul rural
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Biodegradabile
Alte tipuri de deseuri

Fig.nr.24 Compozitia medie a deseurilor in mediu urban

In urma interpretarilor statistice din anul 2006, a rezultat o cantitate de 85.059,79 to deseuri municipale, din care 72.616,79 to menajere si asimilabile, (deseuri municipale in amestec de la populatie 32.255 tone; deseuri colectate in amestec din industrie, comert, institutii 39.562 to; 799,79 to deseuri menajere colectate separat), deseuri din gradini si parcuri 948 to; din piete 895 to; stradale 2.140 tone, constructii si demolari 8.460 tone.

Deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din deseurile municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale si deseuri voluminoase.

La nivelul jud. Satu Mare, eliminarea deseurilor municipale (atat deseurile urbane cat si industriale ) se realizeaza prin depozitare finala, in depozite comune. Toate depozitele de deseuri existente in mediul rural sau urban din judetul Satu Mare sunt neecologice, prezentand o serie de neajunsuri: sunt neamenajate corespunzator, necontrolate, neimprejmuite si improprii pentru functionarea conform standardelor de mediu

Groapa de gunoi a municipiului Satu Mare are o suprafata de 29 ha si este situata la iesirea din municipiu, in intravilanul acestuia, pe locul unei foste caramidarii. Fenomenul de levigare pe verticala are loc datorita acumularii de ape pluviale in perimetru si a stratului de apa freatica aflat la mica adancime. Datorita faptului ca inca nu a fost instituita integral selectarea deseurilor menajere, iar cele industriale sunt depozitate impreuna cu cele menajere, impactul asupra mediului este deosebit. Aceasta pe de o parte si datorita faptului ca in imediata vecinatate a perimetrului studiat se afla gospodarii particulare, creandu-le disconfort si contribuind la raspandirea bolilor, insectelor si rozatoarelor, iar pe de alta parte exista posibilitatea infestarii apelor subterane ce ajung in fantanile populatiei din zona (care utilizeaza aceste ape in scop menajer) si a apelor care ajung la frontul de captare a apei municipiului Satu Mare , care este situat la o distanta de cca 1500 m fata de rampa de gunoi. Pe langa problemele generate de infiltrarea poluantilor in sol si panza freatica apare disconfortul olfactiv cauzat de procesele de degradare si autoaprindere a materialelor depozitate. Analizele fizico-chimice si microbiologice repetate din probe de sol arata o incarcare organica mare , obtinandu-se valori crescute ale fosforului . De asemenea se obtin concentratii crescute de azot nitric si amoniacal in sol, in special in perioade de timp cu precipitatii abundente. Prezenta acestor compusi organici favorizeaza dezvoltarea unei microflore bogate in sol, ceea ce poate fi benefic ca proces de biodegradabilitate dar si efect negativ prin crearea disconfortului olfactiv. Concentratiile metalelor totale determinate: cupru, zinc, plumb, crom si cadmiu la toate datele recoltate (aprile, iulie, octombrie, decembrie) prezinta depasiri ale valorilor normale admise de OM 756/97 dar nu ating pragul de alerta.(15).

Caracteristici

- starea in care se afla: -in functionare

- an de deschidere: 1971

- an de inchidere: 2010

- volum de deseuri depozitate: 2.800.000 mc

- capacitate totala a depozitului: 3.500.000 mc

- volum anual de deseuri primite : in total 160.000 mc, din care:

- urbane 101.500 mc

- industriale 57.400 mc

- periculoase 1.100 mc

- durata de exploatare a depozitului(ani): 30 ani

- tipuri de deseuri primite: -menajere(%) 63 %

-industriale(%) 36 %

-periculoase(%) 1 %

CAPITOLUL V

RECONSTRUCTIA ECOLOGICA IN ASEZARILE UMANE URBANE

5.1. SCOP

Localitatea este unitatea administrativ sociala la nivelul careia se rezolva toate problemele concrete ale colectivitatii umane, inclusiv cele de reconstructie ecologica pe baza politicii elaborate la nivel local sau statal si a deciziilor luate la niveluri superioare.

Probleme cheie a oraselor si a reconstructiei ecologice a acestora este rezolvarea crizei ambientale urbane in situatia in care orasele prezinta forma cea mai materializata si dezvoltata de relatie societate umana-mediu. Protectia mediului se asigura prin dezvoltare durabila, pe baza unor principii si strategii (cuprinse in Legea Protectiei Mediului l95-2005), care necesita tehnologii noi, ecologice, pentru reconstructia ecologica a asezarilor umane, prin crearea de noi cicluri urbane, capabile sa reintegreze asezarea umana in mediul natural, prin gestiunea ecologica a resurselor, care sa asigure cerintele prezente si viitoare.

De o mare importanta pentru ecologia umana este rezolvarea problemelor de sistematizare a localitatilor, de protectie a aerului, a apelor, a solului, etc.

Sistematizarea corecta a orasului inseamna transformarea sa intr-un organism activ cu conditii optime de dsfasurarea a vietii tuturor oamenilor, de asigurare a cerintelor populatiei, adecvate varstelor, profesiunilor, epocii (locuinta, loc de munca, cultura, odihna). Aglomeratiile ridica probleme si de ordin epidemiologic, al poluarii mediului, al alterarii ambiantei. Mijloacele de transport in comun, magazinele, restaurantele, cantinele, salile de spectacol, colectivitatile de copii etc., fac aproape imposibila profilaxia unor boli ca rujeola, gripa s.a. De aceea comportamentul social, organizarea vietii, educatia etc., trebuie sa fie adaptate noilor conditii urbane, care la randul lor, trebuie sa corespunda cat mai bine cerintelor individuale.

O caracteristica a vietii urbane din epoca contemporana sunt acceleratia si tranzienta. ,,Ritmul evolutiei umane in cursul istoriei este de cel putin 1.000.000 ori mai rapid decat ritmul evolutiei preumane (J.Huxley, cit.,4).

Populatia umana constitue elementul principal al ecosistemelor umane, care actualmente pune cele mai mari probleme datorita cresterii spectaculoase, accelerate, intr-un ritm nemaiantalnit pana in prezent Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2050, populatia globului va creste cu aproape 50 la suta, de la 6,1 (in 2000) la 9,3 miliarde. Cei mai importanti factori care determina aceasta crestere sunt rata fertilitatii, a mortalitatii si migratia. Astfel, populatia tarilor mai putin dezvoltate va creste de la 4,9 miliarde (in 2000) la 8,2 miliarde (in 2050). O crestere substantiala se va inregistra in 48 dintre tarile cel mai putin dezvoltate, in care populatia aproape se va tripla (de la 658 milioane la 1,8 miliarde), in ciuda estimarilor privind scaderea fertilitatii si a acutizarii crizei HIV/SIDA din aceste tari.

Populatia lumii creste anual cu 77 milioane, din care jumatate se nasc in India, China, Pakistan, Nigeria, Bangladesh si Indonezia. (21).

In contextul cresterii populatiei si in care este necesara supradimensionarea asezarilor umane si cresterea productiei si consumului, perspectivele sunt si mai drastice pentru ecosfera. Una din cauzele problemelor de mediu o reprezinta modul neadecvat de dezvoltare-productie si consum-ce conduc la previziuni sumbre pentru viitorul omenirii, facand astfel stringenta reconstructia ecologica pentru o dezvoltare durabila. La cresterea demografica se inscrie si o alta problema majora, aceea a extinderii spatiului urban.

5.2. PRINCIPII DE REALIZARE

In societatea noastra doritoare de progres, oricine se incumeta sa explice o problema grava trebuie sa incerce si gasirea unei solutii. Lumea este impinsa spre marginea dezastrului ecologic.

Echilibrarea si protectia ecosistemelor umane locale se realizeaza in cadrul complex al intregii activitati social-economice, uneori in mod nediferentiat si nespecializat. Acest sector devine si o preocupare specializata aparte, pe masura cresterii complexitatii localitatii si a evolutiei economico-sociale a intregii societati.( Budeanu C., Calinescu E., 1982).

Actiunile reparatorii a structurilor urbane existente si demersul urbanistic vor avea in vedere urmatoarele probleme:

ameliorarea mediului de viata al populatiei prin zonificarea functionala adecvata a localitatilor si completarea fondului de locuinte si dotari;

ameliorarea conditiilor de viata din locuintele existente cu confort redus;

gospodarirea adecvata si protectia resurselor de sol si subsol prin zonificarea urbanistica in funtie de potentialul terenului;

asigurarea resurselor de apa si protectia acestora inclusiv prin tratare, pentru igiena si sanatatea comunitatilor umane;

gospodarirea corespunzatoare a reziduurilor rezultate din activitatile menajere si industriale prin reciclare si neutralizare;

identificare, conservarea si reabilitarea zonelor cu patrimoniu natural si cultural istoric, prin delimitarea lor ca zone protejate cu regim special;

conservarea biodiversitatii prin mentinerea potentialului natural a fondului peisagistic, a parcurilor, a gradinilor si a luciului de apa din asezarile umane a tuturor spatiilor verzi, in special in orase, care sa asigure calitatea factorilor de mediu;

consolidarea tuturor cladirilor cu probleme pentru asigurarea conditiilor optime de locuire si activitate umana;

reconstructia ecologica a ansamblurilor urbane existente;

transformarea tehnologiilor activitatilor umane de productie si servici care polueaza mediul, in tehnologii nepoluante.

5.3. RECONSTRUCTIA SI GESTIUNEA PROTECTIEI MEDIULUI IN CADRUL ASEZARILOR UMANE

Intrucat criza mediului ambiant rezulta din proasta gospodarire sociala a resurselor mondiale, ea poate fi rezolvata si omul poate supravietui, daca organizarea lui sociala in asezarile urbane este armonizata cu ecosfera.

Astfel, mai mult ca niciodata, principiile ecologice sunt luate in consideratie in activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului la nivel local, regional si statal. Aspectele legate de organizare si implementare sunt la fel de importante din moment ce ele implica direct populatia umana.

De aceea un prim interes il constitue studiul gestiunii locuintelor si al zonelor de vecinatate, iar apoi etologia complexa a grupurilor umane in contextul proiectelor ecologice:

Renovarea zonelor centrale-care se sprijina pe proiectare, arhitectura si inovatie.

Ameliorarea spatiilor libere urbane si suburbane, reprezinta in general zonele mari de teren ce au o mare importanta pentru mediu urban

Participarea cetatenilor si a organizatiilor locale la activitati practice de ecologie urbana.

Implementarea principiilor ecologice pe scara larga va fi eficienta numai in cazul in care locuitorii sau alti beneficiari pot fi stimulati sa colaboreze astfel incat masurile propuse sa poata functiona corespunzator.

5.4. ASPECTE PRIVIND RECONSTRUCTIA ECOLOGICA

Progresele civilizatiei, alaturi de dezvoltarea industriei, a transporturilor si exploatarea nerationala a resurselor naturale, pun in pericol starea de sanatate a populatiei si conduc la epuizarea resurselor. Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane: necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si protectia si imbunatatirea starii mediului, ca singura cale pentru bunastarea atat a generatiilor prezente, cat si a celor viitoare. Majoritatea oraselor printre care si Satu Mare se confrunta cu un set comun de probleme, precum calitatea scazuta a aerului, emisii de gaze cu efect de sera, trafic intens si ambuteiaje, nivel crescut de zgomot ambiental, generarea de deseuri si ape uzate. La baza acestor probleme se afla pe de o parte modificarile in stilul de viata contemporan (cresterea dependentei de masinile proprietate personala, cresterea numarului de gospodarii individuale, cresterea volumului de resurse utilizate pe cap de locuitor), iar pe de alta parte modificarile demografice, de care trebuie sa se tina cont in dezvoltarea solutiilor.

Solutiile si masurile propuse trebuie sa fie orientate spre viitor, sa incorporeze aspecte legate de prevenirea riscurilor, precum anticiparea schimbarilor climatice sau reducerea progresiva a dependentei de combustibili fosili. Problemele de mediu din orase sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente.

Prioritatile de mediu in municipiul Satu Mare sunt:

Calitatea aerului

In vederea prevenirii si combaterii poluarii aerului, la nivel national, s-au stabilit norme de concentratii maxime admisibile ale poluantilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative corespunzatoare cu cerintele europene si internationale. Principalele modalitati de mentinere a calitatii aerului sunt:

- scaderea valorilor medii orare, zilnice, anuale ale poluantilor, ceea ce se pot obtine prin :

- reducerea emisiilor surselor industriale,

- reducerea emisilor de noxe prin inchiderea gropilor de deseuri,

- reducerea emisilor prin optimizarea traficului

- reducerea concentratiilor de pulberi prin:

- reducerea traficului din zonele cu densitate mare de populatie,

- creareea centurilor de ocolire pentru redirijarea tranzitului rutier,

- modernizarea transportului in comun,

- repararea strazilor

- limitarea principalelor surse ale poluarii cu ozon si compusi organici volatili

- conservarea si dezvoltarea zonelor verzi ale orasului si a perdelelor de arbori in lungul cailor rutiere.

- stimularea adoptarii unor sisteme de incalzire cu grad scazut de emanatii de gaze si pulberi.

Calitatea apei

Serviciile de apa si canalizare trebuie sa isi desfasoare activitatea in asa fel incat sa se poata atinge urmatoarele obiective:

. imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor;

. realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca baza a dezvoltarii economice;

. dezvoltarea durabila a serviciilor;

. protectia mediului.

Ca urmare, se impun urmatoarele masuri:

. continuarea lucrarilor la obiectivele aflate in executie pentru crearea de noi surse de apa;

. economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori si in retelele de distributie, utilizarea eficienta a apei;

. conformarea pana la data de 31 decembrie 2015, a sistemelor de colectare a apelor uzate orasenesti si a sistemelor de epurare si evacuare a apelor uzate

. imbunatatirea calitatii apei prin reducerea poluarii cauzate de substante periculoase deversate in mediul acvatic (modernizarea si retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi statii de epurare a apelor industriale).

Societatea impune rigori in materie de igiena si necesar de apa potabila distribuita care cresc progresiv cererea de apa. Apa potabila folosita in consum, activitati menajere, de igiena si industriale trebuie eliminata. Incepand deci de la captarea ei, transportul la utilizator, folosirea, evacuarea, epurarea si redarea apei circuitului natural, toate instalatiile, procesele si lucrarile trebuiesc retehnologizate, eficientizate, extinse.

Calitatea si cantitatea apei in conditiile schimbarilor climatice care duc la scaderea panzei de apa freatice si la secete prelungite, devine o problema majora.

Poluarea sonora

Dintre efectele nespecifice ale zgomotului asupra organismului uman amintim:

1. Oboseala cronica caracterizata prin astenie, adinamie,

2. Iritabilitatea, depresia

3. Scaderea atentiei, a capacitatii de concentrare si a preciziei miscarilor

4. Tulburari de echilibru

5. Tulburari vizuale

6. Tulburari vegetative,

iar ca efecte specifice (asupra analizatorului auditiv)

- hipoacuzie

- surditate

Profilaxia efectelor patologice ale zgomotului si vibratiilor asupra organismului uman poate avea loc prin metode tehnice, adica dotarea cu echipamente de protectie ( dotarea cu manere, amortizoare, covorase de cauciuc), Inlocuirea utilajelor vechi generatoare de zgomot si vibratii, ridicarea unor sisteme de protectie fonica (pereti izolanti sau perdea vegetala).

Pentru limitarea actiunii surselor de zgomot este necesara adoptarea unei strategii adecvate, sustinuta de reglementari legislative corespunzatoare.

Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate in:

. reducerea nivelului de zgomot la sursa;

. masuri urbanistice;

. masuri de protectie a constructiilor si cladirilor;

. protectia directa a omului expus in mediu poluat fonic.

In prezent, initiativele Comunitatii europene pentru reducerea zgomotului s-au concentrat pe stabilirea de standarde de zgomot pentru anumite tipuri de echipamente.

Se urmareste in continuare implementarea prevederilor Directivei 2002/49/CE privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental transpusa in legislatia romana prin Hotararea de Guvern nr. 321/2005.

Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Avand in vedere degradarea spatiilor verzi de pe teritoriul municipiului, cauzata de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice si sociale, sunt necesare:

stimularea spiritului civic la curatenie si infrumusetare a orasului prin toate formele posibile, inclusiv prin mijloace coercitive stabilite de legislatia in vigoare;

intretinerea si marirea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in interiorul localitatii si utilizarea de solutii moderne de amenajare peisagistica a acestora;

punerea in valoare a tuturor zonelor de agrement existente si expoatarea lor in conditii de protectia mediului;

autoritatile municipale sa autorizeze numai acele constructii si amplasamente care nu altereaza aspectul functional, estetic si natural al orasului si imprejurimii acestuia.

Autoritatile administratiei publice din mediul urban, in vederea realizarii suprafetelor de spatii verzi in conformitate cu prevederile europene ,in cursul anului 2007, au luat urmatoarele masuri :

. Realizarea registrului spatiilor verzi pana la data de 1 ianuarie 2008.

. Elaborarea unor programe in care vor fi evidentiate etapele de realizare a normelor de spatiu verde/locuitor prevazute, respectiv 20 m² pana in anul 2010 si 26 m² pana in anul 2013.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a lansat in noiembrie 2006, Programul national de responsabilitate sociala 'Milioane de oameni, milioane de copaci', care are ca scop promovarea activitatilor de voluntariat in cadrul companiilor, organizatiilor si a institutiilor pentru plantarea de copaci sau alte plante in orase si in imprejurimile acestora, conform calendarului anual de plantari, toamna si primavara.

. In municipiul Satu Mare in anul 2007 in cadrul acestei actiuni s-au plantat puieti de mesteacan, conifere, tei, malin etc (Parcul industrial Satu Mare, Scoala cu clasele I-VIII"Octavian Goga", Scoala cu clasele I-VIII nr. 10).

Deseurile

Deseurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema de o deosebita actualitate, datorita atat cresterii continue a cantitatilor si felurilor acestora (care prin degradare si infestare in mediul natural prezinta un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei), cat si insemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot fi recuperate si introduse in circuitul economic. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor implica schimbari majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbari va necesita participarea tuturor segmentelor societatii: persoane individuale in calitate de consumatori, intreprinderi, institutii social-economice, precum si autoritatii publice. Tendintele actuale privind deseurile au in vedere doua aspecte:

- diminuarea volumului de deseuri;

- pericolul poluarii mediului.

Formarea unei cunostinte ecologice in randul cetatenilor reprezinta una dintre problemele stringente ale societatii romanesti, iar pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca masurile educative sa fie imbinate cu cele punitive.

Asezarile urbane

Amenajarea teritoriala (dezvoltarea zonelor comerciale, rezidentiale) Procesul de urbanizare-dezvoltare a zonelor comerciale, rezidentiale a continuat si in anul 2007 prin realizarea urmatoarelor obiective:

refacerea, modernizarea si amenajarea centrelor vechi existente cu activitati preponderent comerciale

infiintarea unor centre comerciale noi prin atragerea investitiilor straine

construirea de cartiere rezidentiale (vile, blocuri), locuinte pentru tineri.

Municipiul Satu Mare fiind situat la intersectia a 4 cai de comunicatie rutiere si 3 cai de comunicatie feroviare ar putea deveni un centru comercial important cu atat mai mult cu cat este o poarta de intrare dinspre vestul Europei. Traficul transfrontalier de marfa faciliteaza dezvoltarea comerciala zonala si implementarea de servicii adiacente acestor activitati.

Animale abandonate

In vederea diminuarii riscului de transmitere la om a unor boli transmisibile si parazitare de la animalele abandonate, in special caini vagabonzi, este benefica infiintarea de adaposturi, unde cainii sa fie deparazitati. La ora actuala, din initiativa Asociatiei pentru Protectia Animalelor "Fidelius" , la nivelul municipiului Satu Mare s-a dat in folosinta un adapost unde sunt supravegheate si ingrijite animalele abandonate.

Transportul

Un sistem eficient si flexibil de transport este esential pentru economia si calitatea vietii. In prezent, sistemul de transport ameninta semnificativ mediul inconjurator si sanatatea umana; reducerea transportului feroviar de persoane a generat aparitia transportului rutier privat de persoane; de aceea este necesar sa se obtina un echilibru intre transportul public si cel privat atunci cand facem comparatie cu Uniunea Europeana. Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului il constituie restructurarea sistemului de transport in localitati si intre localitati, asigurarea functionarii acestuia in vederea realizarii unui sistem operational, riguros, omogen, fluent, ecologic, silentios.

Transportul rutier emite substante poluante, pe primul loc situandu-se gazele de esapament. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, natura combustibilului, conditiile tehnice de functionare si starea tehnica a autovehiculului.

CONCLUZII

♣ Ecologia asezarilor umane studiaza si optimizeaza ciclurile materiale, energetice si informationale ale ecosistemelor antropizate pentru restabilirea echilibrului la nivelul acestora in beneficiul sanatatii oamenilor si al bunastarii lor.

♣ Asezarile umane urbane reprezinta un ecosistem complex, superior din multe puncte de vedere celui rural, privitor la obtinerea celor necesare vietii, dar care poate oferi si conditii necorespunzatoare; cu cat orasul este mai sarac in elemente de natura spontana, iar natura cultivata este mai restransa, cu atat citadinul este mai profund atins de modernele maladii ale civilizatiei.

♣ Viata omeneasca, in vatra orasului Satu Mare, incepe sa se manifeste pregnant din epoca neolitica.

♣ Populatia municipiului este majoritara de nationalitate romana, in proportie de 58,5 %, urmata apoi de cea maghiara cu 35,0 %.

♣ Marea majoritate a populatiei orasului nu este foarte multumita de calitatea vietii pe care acesta le ofera.

♣ Municipiul Satu Mare se afla la intersectia paralelei 4747'30' latitudine nordica cu meridianul 2252'30' longitudine estica. Situat la o altitudine de 126 m fata de Marea Neagra, orasul este asezat pe o terasa constituita din lunca aferenta Somesului inferior.

♣ Orasul apartine bazinului hidrografic Tisa-Somes, si se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala moderata.

♣ Pentru optimizarea confortului uman este necesara imbunatatirea microclimatului prin amenajari care sa duca la modificarea factorilor termic, hidric, eolian, higroscopic etc.

♣ In scopul imbunatatirii si cresteri suprafetelor reprezentate de spatiile verzi din municipiu, protejarii si gestionarii durabile a acestora, precum si al cresterii standardelor de viata a locuitorilor, a fost initiat, prin OUG nr. 59 din 20/06/2007, Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, care prevede 20 m²spatiu verde/locuitor pana in anul 2010, respectiv 26 m² pina in 2013. Activitatile de urbanism si amenajarea teritoriului au in vedere rolul foarte important al vegetatiei in ameliorarea calitatii aerului, reducerea poluarii fonice, ca si cel estetic si decorativ.

♣ Traficul rutier, la nivel de municipiu constituie o problema majora; construirea unui pod peste raul Somes, a unor parcari subterane sau etajate, sau a unei sosele de centura, ar fluidiza in mare parte circulatia de pe arterele orasului.

♣ S.C. Apaserv Satu Mare S.A. este operatorul serviciilor publice de alimentare cu apa. Programul de distributie al apei potabile este de 24 h/zi, cu un consum lunar pe cap de locuitor de 3,05 mc/luna. In general, sistemul de alimentare cu apa, precum si cel de epurare este bun, tendinta de imbunatatire a acestora fiind continua, cu scopul de a asigura furnizarea alimentarii cu apa potabila, a reducerilor pierderilor de apa, a reducerii consumului de energie electrica, precum si reabilitarea unor noi tronsoane de canalizare si cresterea eficientei statiei de epurare.

♣ Cu exceptia cladirilor arhitecturale care au o valoare ridicata, turismul la nivelul municipiului lasa de dorit. Exista un proiect propus a se realiza care prevede infiintarea unui aquaparc cu apa geotermala in apropiere de municipiul Satu Mare la cca. 5 km nord de localitate, in apropiere de Padurea Noroieni, beneficiarul proiectului fiind SC SANAQUA SRL Satu Mare. Acest proiect prevede punerea in valoare a apei geotermale existente in zona identificata prin foraje si realizarea unui complex de cazare si tratament.

♣ In zonele urbane, problemele de mediu afecteaza in mare masura calitatea vietii cetatenilor. Analiza aspectelor demografice, inclusiv a celor referitoare la populatie, zonele de locuit si spatiile ocupate, evidentiaza o tendinta de degradare a mediului in zonele urbane.

♣ Calitatea aerului in municipiu trebuie imbunatatita prin toate mijloacele avute la dispozitie; actiunile tuturor producatorilor industriali trebuie sa tina cont de cerintele actuale privind diminuarea poluantilor in atmosfera

♣ Nivelul de zgomot se mentine ridicat in zonele urbane, indeosebi datorita traficului rutier. Reducerea nivelului de zgomot se poate face prin:

- realizarea de drumuri nationale, pe trasee ocolitoare, evitandu-se astfel traversarea

orasului;

- crearea de perdele de vegetatie, plantarea de arbori, de o parte si de alta a strazilor

sau a drumurilor nationale;

- introducerea de restrictii de viteza de circulatie

♣.Pentru depozitarea deseurilor din judetul Satu Mare exista un proiect care prevede ecologizarea si inchiderea rampelor orasenesti de deseuri neconforme pana in 2010.

BIBLIOGRAFIE

Ardelean, G., 2001, "Bazele ecologie", Editura Bion, Satu Mare, 22-24, 256 pag.

Botnariuc, N., Vadineanu, A., 1982, "Ecologie", Editura didactica si pedagogica-Bucuresti, 7-10, 44 pag.

Botnariuc, N., 1979, "Biologie generala", Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 302 pag

Budeanu, C., Calinescu, E., 1982, "Elemente de ecologie umana", Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 41, 206, 207, 241, 307-308 pag.

Caravia, P., Tanase, D., 1997, " Istoria culturii si civilizatiei universale" vol II -Editura-Sylvi-Bucuresti

Cojocaru,I., 1995, "Surse, procese si produse de poluare", Editura Junimea, Iasi, 11-15 pag.

Fabian, Ana, Onaca, Rodica, 1999, "Ecologie aplicata", Sarmis Cluj Napoca, 228-230, 235, 236, 311 pag.

Farcas, I., 1999, "Clima urbana", Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca (cap. 1, 2)

Radosav, D., 1984, "Ghid de oras Satu Mare", Editura Sport Turism, 7-9, 11-23

10) Stugren, B., Coordonator, 1982, "Probleme moderne de ECOLOGIE", Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 370-371 pag.

11) Viman, I., 2007, "Invatamantul secundar din partile satmarene in perioada interbelica 1919-1940", .Editura Muzeului Satmarean, 351 pag.

12) Zamfir, C.,Rebedeu, I., 1982, "Calitatea vietii si modul de viata", Editura Politica, Bucuresti

13) Lege nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului.

14) Raport anual privind starea factorilor de mediu APM 2007

15) Raport de activitate APM anexa1

16) Regulament de organizare si functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Satu Mare - Anexa nr.3

17) Regulament de organizare si functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Satu Mare - Anexa nr.4

18) www.satu-mare.ro/despre/demografie.html.ro

19) www.images.google.ro/images

20) Satu Mare.ro

21) www.un.ro/populatia.html

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 4522
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/STUDIUL-ECOLOGIC-GENERAL-ASUPR83855.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/STUDIUL-ECOLOGIC-GENERAL-ASUPR83855.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/STUDIUL-ECOLOGIC-GENERAL-ASUPR83855.php">STUDIUL ECOLOGIC GENERAL ASUPRA ECOSISTEMULUI URBAN SATU MARE</a>