Studiul ecosistemului de pe râul Pasarea, între podul de piatra si stavilar

Studiul ecosistemului de pe râul Pasarea, între podul de piatra si stavilar

1.Biotopul

Adâncimea râului este mica ( 3-5 m ) . Nivelul este oscilant,în functie de cantitatea de percipitatii , cantitatea de apa pierduta prin evaporare si consumul biologic.

Reactia ionica ( pH-ul ) este variabila în curusl anului,dar în general este bazica.În timpul zilei ,apa poseda o stratificare termica:temepratura avand valori mai mari la suprafata apei.În timpul noptii,apa se raceste la suprafata,favorizând formarea curentilor de convectie care( circulând vertical ) contribuie la uniformizarea teperaturii în masa apei. Iarna,râul se acopera cu un strat de gheata sub care temperatura creste catre fundul apei.Miscarea verticala a apei în cursul a 24 de ore contribuie si la oxigenarea ei. Oxigenarea se ralizeaza prin dizolvarea oxigenului atmosferic ( O₂ ) si prin activitatea producatorilor primari.Ziua, apa de suprafata este suprasaturata în oxigen ( O₂ ), mai ales la suprafata. Concentratia de oxigen scade catre fundul apei ca urmare a activitatii organismelor bacteriene reducatoare,iar noaptea,concentratia oxigenului scade în toata masa apei ca urmare a respiratiei intense a organismelor animale si vegetale.

2. Caractere biocenotice

Adâncimea apei este mica si , pe aproape toata întinderea râului ,se afla plante submerse: penita -myriophyllum verticillatum ; cosorul - ceratophyllum demersum)

La mal,exista o centura de plante macrofite palustre formata din trestie (phragmites comunis) si papura (typha latifolia). În larg,se gasesc diferite specii de plante cu frunze plutitoare fixate prin radacini,cum ar fi broscarita (potamogeton natans ) sau nefixate ( lintita- lemna trisulca) si plante submerse .

Planctonul este diversificat si variat pe sezoanele anului .Fitoplantctonul se compune din alge verzi,alge albastre si alge fitoflagelate(euglena viridis).Zooplactonul este format din populatii de cladocere, capepode si zooflagelate.

Pe plante,traiesc oligochete ( lipitoarea- hirudo medicinalis),melcul limnea (limnaea stagnalis) si diferite larve de insecte.Pe fundul apei traiesc melci,scoici,diferite larve de insecte,etc.Nectonul este reprezentat prin popultii de babusca(rutilus rutilus),caras(crassius carassius) si rosioara(scardinius erythrophthalmus).

Râul Pasarea este populat si de diferite specii de broaste:brotacelul-hyla arborea,broasca verde râioasa-bufo viridis,broasca de lac – rana esculenta.

Dintre reptile se pot întalni : broasca testoasa de apa ( emys orbicularis)serpi de apa,sopârle verzi..

Dintre pasari ,pot fi observate: barza alba-ciconia ciconia ; egreta mica-egretta garzatta; pescarusi, rate,gâste etc.Fiind aproape de periferia orasului,râul este populat de numeroase grupuri de pasari domestice( gâste din rasa Emden,rate –Pekin si Ruen ).În stuf traieste pitulicea fluieratoare(phylloscopus trochillus).

Mamiferele sunt reprezentate prin sobolanul pitic – micromys minitus si sobolanul de apa- arvicola terrestris ).

3. Poluarea râului Pasarea cu deseuri menajere

Locuitorii din limita sudica a orasului Zimnicea arunca,în mod frecvent,gunoaiele în râul Pasarea.Am studiat acest fenomen,pe portiunea cuprinsa între podul peste care trece calea ferata si stavilar.Între aceste puncte de reper,se mai afla un alt pod peste ce trece soseaua care face legatura între oras si port.

Între cele doua poduri ,se observa o vegetatie bogata la malul apei si numeroase grupuri de pasari salbatice si domestice.Între stavilar si podul peste care trece soseaua care face legatura între oras si port,se pot observa în apa numeroase bidoane , pungi ,cutii de conserve,animale moarte,etc, deoarece locuitorii obisnuiesc sa se arunce gunoaie menajere si gunoi de grajd,sub pod . O buna parte dintre aceste gunoaie,mai ales materialele plastice,sunt rezistente la actiunea bacteriilor,reciclându-se foarte greu pe cale naturala.Aceasta înseamna pentru vegetatie un proces ireversibil de moarte lenta,dar si un loc favorabil dezvoltarii numerosilor germeni patogeni..

La stavilar,mai ales în zilele calduroase , locuitorii spala masini si covoare.Aceasta este locul în care se obisnuieste sa fie adapate turmele de animale.Detergentii folositi si reziduurile petroliere polueaza apa si se observa adesea o spuma care persista uneori pâna în lunile noimebrie-decembrie.

4. Propuneri pentru diminuarea poluarii cu deseuri menajere

Conform Legii nr.137/1994,Primaria este obligata sa atentioneze cetatenii,sa amplaseze placute indicatoare care sa avertizeze populatia cu privire la aruncarea gunoaielor în locuri neamenajate în mod special sau pe malul râurilor.Cred ca este nevoie de placute indicatoare si la stavilar,pentru a avertiza populatia sa evite spalatul masinilor si al covoarelor,deoarece prin gradul înalt de poluarea apei s-a ajuns la distrugerea florei microbiene care contribie la autoprificarea apei.

O alta masura ar fi difuzarea de spoturi publicitare pe postul local TV sau a anunturilor care sa avertizeze populatia asupra pericolului de poluare a apelor de suprafata cu gunoaie

menajere,gunoi de grajd,detergenti,reziduuri petroliere,etc.

Cred ca ar fi necesara si sprijinirea cadrelor didactice în realizarea noilor educatii,în special educatia pentru mediu.În acest scop administratia locala poate desfasura, diferite activitati în colaborare cu scolile si clubul copiilor: simpozioane,expozitii,seminarii,dezbateri,vizio-nari de filme documentare,etc.Sper ca aceste masuri vor fi luate,spre binele tuturor si am convingerea ca administratia locala va gasi si alte masuri pentru diminuarea poluarii.

Bibliografie:

1.Bogoescu C., Dabija Al.,Sanielevici E.,-“Atlas zoologic”,E.D.P. Bucuresti 1980

2.Popovici L.,Moruzi C., Toma I.-“Atlas botanic”, E.D.P. Bucuresti 1985

3.Meirosu E.,Dragan N., Tomescu N.-“Chimia mediului si a calitatii vietii”,Editura LVS Crepuscul Ploiesti 2000

4.Mohan G., Aredelean A.-“Ecologia si protectia mediului “,Editura Scaiul Bucuresti 1993