Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Programe Uniunii Europene pentru agricultura

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SURSE DE POLUARE A AERULUI DIN BUCURESTI
RELIEFUL
Programe ale Uniunii Europene pentru Romania in domeniul protectiei mediului
Apa - element esential vietii
MISCAREA APEI SUBTERANE SI A POLUANTILOR IN STRATURILE PERMEABILE
Tipologia mediului dupa stiinta habitatului
ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI DIN MUNICIPIUL BUCURESTI - Situatia retelelor edilitare
Ecosistemul fluviului Dunarea
Tipuri de poluanti; forme de poluare a apei
Poluarea data de Automobile

Programe Uniunii Europene pentru agricultura




1. Aspecte generale

Romania a inregistrat progrese semnificative in alinierea legislatiei in vigoare cu acquis-ul comunitar, in special in domeniul veterinar si fitosanitar. Cu toate acestea, in acest sector sunt necesare eforturi sustinute de restructurare. Reformele legislative din ultimii ani au stimulat dezvoltarea pietei de terenuri agricole, dar mediul economic general continua sa fie ostil agriculturii locale, precum si expansiunii economiei rurale.

Pentru a deveni o tara cu agricultura competitiva, Romania trebuie sa progreseze mai ales in adoptarea standardelor europene din acest sector si din industria alimentara. In perioada de pre-aderare, tara noastra trebuie sa introduca gradual schimbarile necesare.

Agricultura reprezinta cel mai voluminos capitol de negociere. Acquis-ul comunitar din domeniul agriculturii este cel mai extins si reprezinta aproximativ 40% din legislatia Uniunii Europene. Din aceasta cauza, efortul in directia armonizarii legislative din acest sector este considerabil. In cadrul pregatirilor pentru aderare, o atentie deosebita va fi acordata capacitatii statului candidat de a implementa si consolida acquis-ul.

Uniunea Europeana este in prezent principalul partener comercial al Romaniei in productia agro-alimentara. In urma primei runde de negocieri “double zιro” (implementata in iulie 2000), 84% din importurile in Uniunea Europeana dinspre Romania si 43% din exporturile din Romania beneficiaza de eliminarea taxelor vamale sau de reducerea acestora. Obiectivele de atins sunt urmatoarele: extinderea procesului de liberalizare la sectoare care beneficiaza de sprijin national substantial, precum cerealele, lactatele, carnea de vita si de oaie. Zaharul a fost exclus.

In urma atribuirii managementului programului SAPARD in august 2002, Romania va beneficia de finantare suplimentara, destinata realizarii a doua obiective majore, si anume sa contribuie la implementarea acquis-ului comunitar si sa rezolve problemele specifice agriculturii si dezvoltarii rurale.

Valoarea totala a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeana acestui sector de la inceputul anilor 1990 este de 130 milioane EURO.

2. Capitol de negocieri

Capitolul “Agricultura” a fost deschis la 1 octombrie 2002.

2.1. Programe aflate in derulare

I. Indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar - 2000

“Sprijin pentru coordonarea politicii agricole”, cu un buget de 4 milioane EURO. Proiectul este coordonat de experti din Germania – partener coordonator, de experti de la Departamentul pentru Mediul Inconjurator, Alimentatie si Afaceri Rurale din Marea Britanie si de experti din Ministerul Agriculturii si Pescuitului din Olanda.

Stadiul actual

Programul este in derulare.

Obiectivul general al proiectului este de a elabora si de a implementa politici coordonate. Bugetul total este alocat pentru urmatoarele activitati:

• 1.100.000 EURO pentru instruirea expertilor romani la nivel local si central;

• 400.000 EURO pentru asistenta tehnica, agentia SAPARD (audit intern);

• 2.000.000 EURO, sprijin pentru consolidare institutionala;

• 500.000 EURO pentru furnizarea de infrastructura pentru unitatile centrale si locale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) si pentru alte organisme publice importante.

La acestea se adauga o contributie a Guvernului Romaniei, in valoare de 250.000 EURO, ca parte a componentei de investitii.

In cadrul programului PHARE “Indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar – 2000”, proiectul “Armonizarea legislatiei si intarirea capacitatii de a administra acquis-ul in domeniul industriei vinului”cu un buget de 2 milioane EURO urmareste imbunatatirea conditiilor de productie si desfacer a vinului. Obiectivul principal este transpunerea acquis-ului comunitar din domeniul vinului in legislatia romaneasca si dezvoltarea capacitatii institutiilor vinicole (ONDOV – Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, Oficiul National pentru Inspectie si Oficiul National pentru Viniviticultura) pentru aplicarea noilor reglementari.

Stadiul actual

Programul este in derulare.

Bugetul alocat este divizat pentru un buget de infratire institutionala (1 milion EURO) si furnizarea de infrastructura pentru laboratoare (1 milion EURO).

Proiectul “Intarirea sistemului de control al calitatii produselor agricole” va urmari alinierea procedurilor de control al calitatii alimentelor la acquis-ul comunitar.

Stadiul actual

Programul este in derulare.

Bugetul de 2,55 milioane EURO alocat este impartit pentru: asistenta tehnica (0,35 milioane EURO), furnizarea de infrastructura pentru laboratoare (1 milion EURO) si suport calitativ prin asistenta revistei CALITA (1 milion EURO).

Proiectul in legatura cu Acquis-ul comunitar in domeniul fitosanitar (2 milioane EURO) vizeaza intarirea capacitatii administratiei romanesti din domeniul fitosanitar de a asigura respectarea masurilor de protectie fata de introducerea in tara a plantelor si a produselor din plante daunatoare.

Stadiul actual

Componenta de infratire institutionala (cu o durata de 12 luni) s-a lansat in luna noiembrie 2000 (0,35 milioane EURO), iar in cadrul componentei de furnizare de infrastructura a fost incheiata procedura de licitatie (1,65 milioane EURO).

In domeniul veterinar, proiectul de 4 milioane EURO “Intarirea capacitatii de a administra acquis-ul comunitar din domeniul veterinar” va asigura alinierea la standardele Uniunii Europene in domeniul securitatii alimentelor si al starii de sanatate a animalelor. Proiectul se desfasoara sub forma de infratire institutionala ale carei rezultate concrete vor fi crearea in Romania a unei baze pentru eradicarea efectiva si controlul bolilor infectioase ale animalelor, pentru imbunatatirea procedurilor de control la frontiere si infiintarea unui centru de instruire.

Stadiul actual

Programul este in derulare, proiectul de infratire institutionala (cu un buget de 800.000 EURO) a demarat, partenerii fiind din Olanda si Marea Britanie.

Bugetul total este alocat dupa cum urmeaza:

• 800.000 EURO pentru consolidarea institutionala;

• 200.000 EURO pentru instruirea expertilor romani la nivel local si central;

• 2.500.000 EURO pentru furnizarea de infrastructura pentru laboratoare;

• 500.000 EURO pentru echiparea punctelor de inspectie la frontiera.

Proiectul “Statistici agricole si regionale” urmareste crearea unui sistem statistic precis si de actualitate, bugetul total alocat fiind de 6 milioane EURO. Acest program a pus accentul pe introducerea instrumentelor statistice agricole si regionale in conformitate cu cele folosite in Uniunea Europeana.

Obiectivele programului sunt:

• sa imbunatateasca nivelul strangerii si calitatii datelor statistice agricole si regionale prin instruirea personalului din cadrul celor 8 birouri statistice regionale;

• sa imbunatateasca fluxul de statistici necesare catre factorii de decizie;

• sa asigure asistenta primara pentru Institutul National pentru Statistica si Studii Economice (INSSE) in pregatirea recensamantului national agricol (2002);

• sa sprijine birourile statistice regionale si sa le furnizeze infrastructura necesara.

Stadiul actual

Programul este in derulare.

In iulie 2002 a fost lansat proiectul de infratire institutionala, cu un buget de 1,2 milioane EURO, destinat armonizarii statisticii romanesti din agricultura cu normele si standardele din Uniunea Europeana, partener fiind Ministerul Italian pentru Politici Agricole.

2.2. Proiecte de asistenta pentru Romania pentru indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar si a angajamentelor luate in cadrul negocierilor de aderare in 2001

Proiectele de asistenta pentru Romania pentru indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar si a angajamentelor luate in cadrul negocierilor de aderare in 2001 sunt urmatoarele:

Proiectul “Identificarea animalelor si sistemul de inregistrare” vizeaza conformitatea cu standardele si principiile europene si internationale:

• implementarea standardelor si practicilor Uniunii Europene din domeniu;

• dezvoltarea si implementarea unui Sistem national de identificare si inregistrare a animalelor.

Bugetul alocat are o valoare totala de 3 milioane EURO.

Stadiul actual

Programul este in pregatire:

• 530.000 EURO pentru asistenta tehnica;

• 2.470.000 EURO pentru furnizarea de echipamente si investitii.

Proiectul “Imbunatatirea capacitatii administratiei din domeniul fitosanitar in vederea adoptarii si implementarii acquis-ului comunitar”. Scopul proiectului este sa imbunatateasca sistemul de protectie a plantelor si controlul calitatii si sa interzica sau sa reduca raspandirea organismelor parazite (potential) daunatoare.

Bugetul estimativ este de 7 milioane EURO.

Stadiul actual

Proiectul de infratire institutionala se afla in desfasurare, avand aceiasi parteneri ca la proiectul fitosanitar din 2000. Bugetul este de 1,5 milioane EURO.

Proiectul in valoare de 1,5 milioane EURO “Consolidarea institutiilor romanesti din domeniul pescuitului si identificarea oportunitatilor de dezvoltare” va pune bazele structurii institutionale in sectorul pescuitului din Romania in scopul adaptarii administratiei (de a implementa legislatia UE si legislatia nationala in domeniul pescuitului, conservarii, acordarii de licente, managementului si consolidarii), ale rolului organizatiilor din domeniul pescuitului. Proiectul va demara identificarea de oportunitati de dezvoltare pentru pescuit, acvacultura si piata.

Stadiul actual

Proiectul se afla in faza de pregatire a infratirii institutionale cu ministerul de resort din Spania.

Intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice romanesti implicate in derularea programului SAPARD – 2 milioane EURO

Datorita faptului ca programul SAPARD va fi implementat in Romania pentru prima data, cunostintele acumulate sunt esentiale pentru succesul complet al acestuia. Pentru aceasta se acorda sprijin Guvernului Romaniei in implementarea unei politici de dezvoltare rurala in conformitate cu strategia de coeziune economica si sociala adoptata in contextul procesului de pre-aderare.

Principalele institutii vizate de acest proiect sunt: Fondul National, Agentia Nationala SAPARD, Curtea de conturi si Ministerul Integrarii Europene.

Stadiul actual

Proiectul se afla in faza de pregatire.

2.3. Asistenta viitoare pentru sectorul “Agricultura si industrie alimentara”

I. Consolidarea si extinderea sistemului de implementare a programului SAPARD – 2,1 milioane EURO

Obiectivul sprijinului actual este inregistrarea de progrese in elaborarea de sisteme de implementare in perioada 2003-2004, permitand acreditarea viitoarelor masuri si acreditarea unui sistem financiar electronic de administrare a programului si a platilor ce se efectueaza in cadrul acestuia.

II. Supravegherea, prevenirea, diagnosticarea si controlul bolilor animalelor si alinierea la acquis-ul comunitar in domeniul nutritiei animaliere – 7 milioane EURO

Proiectul urmareste alinierea procedurilor administrative si a capacitatilor tehnice de supraveghere, prevenire, diagnosticare si control al bolilor animalelor si a structurilor de control veterinar la frontiere, cu cele din Uniunea Europeana.

III. Depozitarea pesticidelor (3,75 milioane EURO)

Proiectul are ca obiectiv reducerea riscurilor de poluare a mediului in cadrul administrarii depozitelor de pesticide folosite in agricultura, pesticide ce sunt reambalate si distribuite pe teritoriul Romaniei. Proiectul este in conformitate cu cerintele si uzantele in acest domeniu in Uniunea Europeana. Toate proiectele se afla in faza de pregatire.

2.4. Asistenta anterioara in sectorul “Agricultura si industrie alimentara”

In perioada 1991-1992, Uniunea Europeana a luat o serie de initiative pentru a asista Guvernul Romaniei in procesul de reforma a sectorului agricol, inclusiv a industriei agroalimentare, sectorul procesarii alimentelor si industriilor cu impact in acest sector si in masurile de re-orientare catre o economie de piata.

Majoritatea programelor agricole din 1991 au fost destinate programelor din import ce au sustinut guvernul roman in asigurarea productiei in sectoarele cheie (carne, lactate) si aprovizionarea populatiei urbane, precum si mentinerea unui stoc de hrana.

Programul “Facilitatea de Asistenta Tehnica Generala” (1991) a avut un buget de 5 milioane EURO, dintre care:

• 2,15 milioane EURO pentru reforma si inregistrarea terenurilor, pentru echiparea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare cu un minimum de echipament tehnic necesar pentru a acoperi necesitatile urgente;

• 2,45 milioane EURO pentru unitatea de consiliere politica si studiul in vederea restructurarii industriei alimentare;

• 0,40 milioane EURO pentru asistenta tehnica.

De asemenea, in 1991, programul “Furnizare de bunuri de import importante in industriile alimentare din Romania” a beneficiat de un buget de 9 milioane EURO, dintre care 8,5 milioane EURO pentru consumabile UE, produse aditionale si utilaje si 0,5 milioane EURO pentru asistenta tehnica in vederea mentinerii productiei din sectoare importante ale industriei alimentare prin importul de consumabile si produse aditionale si inlocuirea utilajelor.

Programul “Stocurile de nutreturi si provizii agricole”, cu un buget de 25 milioane EURO, a sprijinit productia de carne la nivelul necesar satisfacerii cererii interne, in special din zonele urbane, si a asistat autoritatile romanesti in evaluarea sectorului de productie animaliera si in consolidarea sistemului privat, recent aparut.

Prin acest program complex au fost vizate urmatoarele domenii:

• furnizarea de nutreturi – 10 milioane EURO;

• furnizarea de aditive – 6 milioane EURO;

• sprijinul fermierilor particulari – 8,4 milioane EURO;

• asistenta tehnica – 0,6 milioane EURO.

In 1992, programul “Privatizarea agriculturii si a industriei alimentare” (12 milioane EURO) a acordat asistenta Ministerului Agriculturii in elaborarea unei politici agricole si in implementarea programului de reforma a terenurilor, asa cum este prevazuta in Legea Fondului Funciar.

In acelasi an, o continuare a programului anterior a fost “Privatizarea agriculturii si a industriei alimentare. Etapa a II-a”, cu un buget de 20 milioane EURO pentru privatizarea agriculturii si a industriei alimentare.

Cele 20 milioane EURO au finantat urmatoarele activitati:

• 9 milioane EURO pentru Fondul de Garantii pentru Credite Rurale;

• 1 milion EURO pentru pregatirea profesionala in Evaluarea Creditului Agricol de Administrare a Fondului de Garantii pentru Credite Rurale;

• 3 milioane EURO pentru proiectul Serviciul de Consultanta pentru Fermieri si Intreprinzatori in Agricultura;

• 6 milioane EURO pentru continuarea Programului de Implementare a Privatizarii in Domeniul Serviciilor si Companiilor Implicate in Furnizarea de Produse Agricole;

• 1 milion EURO pentru Asistenta Tehnica.

In 1993, Uniunea Europeana a finantat Programul de reforma a terenurilor cu un buget de 50 milioane EURO. Programul a reprezentat continuarea si extinderea sprijinului pentru Reforma terenurilor, acordat in cadrul unor programe PHARE anterioare, din 1991 si 1992.

In 1995 a fost demarat un program pentru Agricultura si dezvoltare rurala, cu un buget de 10 milioane EURO.

1997 – Armonizarea standardelor pentru produse alimentare – un proiect in valoare de 4 milioane EURO a fost destinat sprijinirii Ministerelor si agentiilor publice in aproximarea legislatiei romanesti in domeniul alimentar si foodstuffs, in conformitate cu legislatia UE si consolidarii mecanismelor de sprijin, inclusiv facilitati pentru laboratoare.

Asistenta agricola si veterinara – 1998 – 5 milioane EURO, al carui obiectiv a fost consolidarea capacitatilor la nivel national, respectiv regional, ale Ministerului Agriculturii si ale Agentilor din acest sector de a alinia legislatia la normele UE din sectoare, ca: agricultura, pescuit, dezvoltare rurala si sprijinirea reformelor si dezvoltarea de politici de piata.

Programul a avut urmatoarele sub-componente:

- Reforma economica si aliniere – 1,2 milioane EURO. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei trebuie sa elaboreze si sa implementeze politici de sprijin a reformelor economice generale ale guvernului si sa conduca activitati de aliniere legislativa, de creare de capacitati institutionale si de consolidare in vederea alinierii legislatiei din domeniul agriculturii, al pescuitului si al dezvoltarii rurale la acquis-ul corespunzator.

- Facilitatea de instruire in domeniul fitosanitar – 750.000 EURO. Fondurile alocate au fost destinate procedurii de inspectie, testelor de laborator si facilitatilor de formare tehnica la nivel national a personalului laboratorului infiintat in cadrul laboratorului central (Ilfov, Bucuresti), folosind practici UE corespunzatoare.

Bugetul total de 750.000 EURO a fost divizat dupa cum urmeaza:

• 430.000 EURO pentru dotarea laboratorului specializat in controlul reziduurilor pesticide din plante si produse vegetale;

• 320.000 EURO pentru asistenta tehnica in cadrul conventiei de infratire institutionala, incheiata intre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Institutul Fitopatologic Benaki din Grecia.

- Sanatatea animalelor si diagnosticarea – 3.050.000 EURO. A fost acordata asistenta pentru alinierea si standardizarea procedurilor de control la frontiera (documentare, incarcarea/descarcarea animalelor, dezinfectie), in conformitate cu directivele si inspectiile UE, dotarea laboratoarelor si unitatilor infiintate din fondurile guvernamentale si furnizarea de mijloace de comunicare cu cele 5 posturi de frontiera.

Ca urmare a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeana, Romania a inregistrat in ultimii ani progrese importante in alinierea legislatiei la standardele si cerintele sanitar-veterinare din Uniunea Europeana. Acest sprijin a contribuit in Romania, de asemenea, la modernizarea si dezvoltarea infrastructurii necesare supravegherii si controlului sanatatii publice si sanatatii animalelor.

In cadrul Programului de Coeziune Economica si Sociala 1998, un Program special pregatitor SAPARD cu un buget de 7 milioane EURO a pus accentul pe procedurile de implementare a programului SAPARD pe parcursul perioadei de pre-aderare, pe dezvoltarea capacitatii institutionale de coordonare a fondurilor conform normelor corespunzatoare si pe furnizarea de sprijin necesar implementarii efective printr-o actiune in domeniul dezvoltarii rurale.

Bugetul a fost impartit dupa cum urmeaza:

• 4,5 milioane EURO – pentru o componenta de Consolidare institutionala, prin care a fost asigurata instruirea in vederea consolidarii capacitatii administrative nationale si regionale romanesti de a coordona intregul proces al finantarii din perioada de pre-aderare (programare, implementare, monitorizare, evaluare si control);

• 2,5 milioane EURO – pentru Activitatea de Dezvoltare Rurala, in scopul de a oferi autoritatilor romanesti experienta directa in aspectele operationale din cadrul programului de planificare si implementare.

In cadrul Sprijinului pentru Dezvoltare Regionala si al Programului Special Pregatitor SAPARD, componentele de investitii au avut o co-finantare din bugetul roman de aproximativ 25% din sprijinul acordat prin PHARE.

3. Politica agricola comuna (PAC)

Statele fondatoare ale Comunitatii Economice Europene (CEE) au fost de acord ca agricultura trebuie inclusa in piata comuna. Pentru aceasta era nevoie de o politica agricola comuna, care sa armonizeze diferitele mecanisme nationale de sprijin si sa stabileasca niste bariere vamale comune pentru bunurile venind din tarile membre. PAC a fost una dintre primele politici decise la nivel comunitar.

Principiile functionarii si traducerea in practica a PAC au fost stabilite in cadrul unei conferinte ce a reunit in 1958, la Stressa (Italia), ministrii agriculturii din cele sase tari membre.

Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune:

a)      crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata in care produsele agricole circula liber);

b)      respectul notiunii de preferinta comunitara (in comertul agricol se manifesta preferinta pentru marfurile produse in interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare trebuie sa plateasca un supracost);

c)      Solidaritatea financiara (statele membre participa impreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finantarea cheltuielilor legate de PAC).

Cele trei principii sunt interdependente, neputand fi aplicate separat.

De-a lungul timpului cele trei principii au adus mari servicii Comunitatii, astfel ca: securitatea aprovizionarii a fost asigurata pentru principalele categorii de marfuri alimentare; cei 10 milioane de agricultori, cat numara Uniunea Europeana astazi, sunt printre cei mai productivi din lume; ei produc bunurile alimentare esentiale pentru intreaga Uniune, iar prin exporturile comerciale si prin intermediul ajutorului alimentar contribuie si la hranirea unui numar important de persoane din alte parti ale globului. Gratie PAC, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola, iar amenintarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul comunitar.

Definite prin Tratatul de la Roma si explicitate prin Conferinta de la Stressa, obiectivele PAC au fost puse in aplicare treptat intre 1958 si 1968, perioada realizarii pietei unice a produselor agricole. Primele produse au fost supuse reglementarilor pietei comune in 1962. Preturile comune insa, au fost aplicate incepand din 1968.

In vederea finantarii unitare a PAC, in ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA). Fondul are doua sectiuni distincte, si anume: sectiunea orientare, destinata ajustarii structurilor agricoles si modernizarii agriculturii si sectiunea garantii, ce reprezinta peste 90% din FEOGA si este destinata transpunerii in practica a celor trei principii fundamentale. FEOGA reprezinta cea mai mare componenta a bugetului comunitar, reprezentand cca. 50% din totalul bugetului comunitar.

In scopul infiintarii pietei unice a produselor agricole, preturile acestora au fost unificate. Pentru a evita insa ca agricultorii din tarile cu preturi ridicate sa fie obligati sa accepte reduceri de pret, preturile unice au fost stabilite la cel mai inalt nivel existent. Datorita acestui fapt preturile unice comunitare la majoritatea produselor agricole s-au situat constant peste preturile pietei mondiale, iar diferenta dintre acestea nu a incetat sa mai creasca.

Totodata, respectarea principiului preferintei comunitare presupune ca produsele comunitare sa ramana mai ieftine decat produsele similare importate, astfel incat consumatorul sa prefere produsele comunitare mai ieftine. In acest scop importurile au fost supuse unei taxe la intrare, cunoscuta sub numele de prelevare la import, taxa stabilita anual de catre institutiile europene. In paralel, s-a introdus un sistem de subventionare a exporturilor (restituiri la export), pentru a permite produselor comunitare mai scumpe sa fie competitive pe piata mondiala.

3.1. Reforma PAC

In primavara anului 1991, Comisia Europeana a propus o reforma radicala PAC, dar care pastra neatinse cele trei principii fundamentale ale PAC: unicitatea pietei, preferinta comunitara si solidaritatea financiara, insa au fost modificate masurile de sprijin al agriculturii.

Ansamblul masurilor de reforma, prevazute sa fie introduse gradual pe parcursul unei perioade de trei ani, a fost aprobat de catre ministrii agriculturii din cele douasprezece tari membre in iunie 1992.

Aceste masuri se refera la ajutoare in favoarea promovarii agriculturii ecologice, la un sistem de pensionare anticipata pentru a permite tinerilor sa devina agricultori si la programe de impadurire a terenurilor scoase din cultura ca urmare a excedentului de produse agricole.

Pentru primul an, suprafata de baza retrasa din cultura s-a stabilit la 15% din suprafata cerealiera a UE. Acordarea platilor compensatorii este conditionata de retragerea din cultura a procentului stabilit din suprafata de baza. Micii producatori (cei care produc mai putin de 92 tone de cereale pe an) primesc compensatii fara obligatia de inghetare a procentului stabilit din suprafata cerealiera a UE.

Obiectivele esentiale ale reformei PAC (1992) au fost urmatoarele:

• mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competivitatii agricultorilor sai, atat pe pietele interne cat si pe pietele de export;

• diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata;

• concentrarea ajutorului pentru sustinerea acelora care, in mod evident, au cea mai mare nevoie de sprijin;

• incurajarea agricultorilor pentru a nu-si abandona terenurile;

• protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor.

3.2. Impactul reformei PAC (1992) asupra consumatorilor si fermierilor

Reforma PAC din 1992 a fost conceputa sa ajusteze oferta la nivelul cererii, in principal prin reducerea ofertei (retragerea din cultura a terenurilor, continuarea sistemului cotelor pentru lapte, diminuarea productiei de carne de vita etc.), prin acordarea unei atentii sporite protectiei mediului si folosirea mai rationala a resuselor de teren, precum si prin reducerea preturilor minime garantate.

Fermierii au fost compensati prin plati directe, fiind stimulati sa rationalizeze costurile de productie, sa creasca calitatea produselor, fiind ajutati sa recastige segmente de piata interne ocupate de importuri si sa se orienteze catre noi piete, precum cele legate de biocombustibili. In paralel cu acestea, Uniunea a incurajat managementul terenurilor forestiere si dezvoltarea de surse aditionale de venit, in special bazate pe turism si, mai ales, pe agroturism.

Un fapt demn de remarcat il constituie introducerea, inca din anul 1985, de catre Comisia Europeana, a criteriilor de calitate, ca parte integranta din PAC. Produsele de calitate beneficiaza de o bonificare in raport cu produsele de masa. In acest sens au fost introduse reglementari ce prevad introducerea de etichete speciale si de certificate de garantare a calitatii, pentru a informa consumatorul ca este vorba de un produs de calitate superioara. De asemenea, a fost adoptata o reglementare privind metodele de productie biologica a bunurilor agricole si alimentare, precum si protejarea denumirilor de origine controlate.

3.3. Impactul reformei PAC (1992) asupra mediului

In 1992 Comunitatea a introdus programe obligatorii pentru promovarea formelor de agricultura ce protejeaza mediul, precum si pentru incurajarea impaduririi terenurilor agricole.

Din 1992 peste 1,35 milioane de acorduri au fost semnate intre fermieri, autoritatile nationale si regionale pentru acordarea de sprijin financiar din partea Uniunii. Aceste acorduri acopera o mare diversitate de situatii, incluzand promovarea utilizarii durabile a resurselor, conservarea unor arii de interes particular pentru protectia mediului, precum mlastinile, si incurajarea practicilor de productie naturala si a tehnicilor de productie integrata.

In domeniul silvic, din 1992 si pana in prezent au fost semnate acorduri de impadurire a peste 500.000 hectare de teren agricol. Aceste initiative asigura noi oportunitati pentru zonele rurale in termenii cererii de noi servicii si crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca.

3.4. Agenda 2000. Viitorul agriculturii europene

Agenda 2000 a Comisiei Europene cuprinde un nou set important de propuneri de reforma, printre care citam:

• un sector agricol competitiv care sa poata face fata, in mod teptat, competitiei de pe pietele internationale fara sa fie nevoie sa recurga la subventii care sunt din ce in ce mai putin acceptate la nivel international;



• metode de productie sanatoase si care sa protejeze mediul, capabile sa furnizeze produse de calitate in varietatile cerute de consumatori;

• forme diverse de agricultura, bogate in practici traditionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de productie, dar care cauta sa mentina frumusetile naturii si ale peisajului rural, precum si comunitati rurale dinamice si active, generand si mentinand nivelul de ocupare al fortei de munca;

• o politica agricola care stabileste clar linii de separatie intre deciziile ce tebuie luate in comun si cele care raman in competenta Statelor Membre;

• o politica agricola prin care cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii.

In decembrie 1997 sefii de stat si de guvern din tarile membre au luat decizia istorica sa initieze o noua largire a Uniunii. Negocierile incepute la Conferinta de la Londra din martie 1998 vor mari in viitorii ani numarul de membri la 21-26, prin integrarea tarilor central si est europene si a Ciprului.

Economiile tarilor candidate sunt caracterizate printr-o mult mai mare dependenta de agricultura decat este cazul in prezent in Uniune, unde sectorul agricol produce 2,4% din PIB-ul UE si ocupa 5,3% din populatia activa a Uniunii. In tarile central si est europene cifrele corespunzatoare sunt de 9% si respectiv 22,5%.

In aceste tari s-au produs schimbari structurale substantiale dupa 1989, dar inca mai sunt multe de facut. Infrastructura este principalul domeniu ce reclama modernizari substantiale. Largirea ofera numeroase oportunitati. Multe firme din UE sunt deja prezente in aceste state, dezvoltand pietele inaintea largirii. Inca din 1989 un numar de acorduri speciale au fost stabilite cu aceste state. Comunitatea a stabilit de asemenea programe, precum PHARE, in scopul sprijinirii tarilor candidate in procesul aderarii.

Agenda 2000 propune doua noi instrumente financiare de pre-aderare. Unul dintre acestea, SAPARD, este destinat ajustarilor structurale din agricultura. O contributie de 500 milioane EURO este acordata anual pentru cele 10 tari candidate. Se va acorda prioritate masurilor vizand cresterea eficientei fermelor si industriei agroalimentare, initiativelor privind imbunatatirea managementului pamantului si altor resurse naturale, incurajarea diversitatii in zonele rurale, programelor de promovare a agriculturii durabile.

3. Date statistice referitoare la agricultura in Uniunea Europeana (Sursa: Comisia Europeana, DGVI)

Ca urmare a constituirii pietei agricole unice, nivelul schimburilr agroalimentare intre statele membre a crescut considerabil.

Reprezentand 4,38 miliarde ECU (EURO) in 1968, acestea se ridica astazi la peste 120 miliarde, adica de peste treizeci de ori mai mult. Este adevarat ca in acelasi timp atat suprafata agricola, cat si populatia Uniunii au crescut de peste doua ori, dar raportul este semnificativ.

Practic, se poate considera ca astazi peste 20% din produsele obtinute fac obiectul schimburilor comerciale mai ales in cadrul Comunitatii Europene, dar si in afara ei. S-a nascut astfel o adevarata piata comuna agricola de care profita in egala masura atat producatorii, cat si consumatorii.

Evolutia schimburilor de produse agricole in interiorul Uniunii Europene este prezentata in tabelul 1.

Tabelul 1

Uniunea Europeana

Anul

Valoarea schimburilor

de produse agricole [miliarde ECU]

Europa 6

Europa 9

Europa 10

Europa 12

Europa 15

Evolutia schimburilor de produse agricole cu tari din exteriorul Uniunii Europene este prezentata in tabelul 2.

Tabelul 2

Uniunea Europeana

Anul

Valoarea schimburilor

de produse agricole [miliarde ECU]

Importuri

Exporturi

Europa 6

Europa 9

Europa 10

Europa 12

Europa 15

Evolutia productiei la unele produse agroalimentare in statele fondatoare ale Uniunii Europene este prezentata in tabelul 3.

Tabelul 3

Germania

Franta

Italia

Olanda

Belgia

Luxemburg

Cereale

X100

Kg/ha

Zahar

X100

Kg/ha

Rapi-ta

X100

Kg/ha

Lapte

Kg/

vaca



Cartofi

t/ha

Din tabelul 3 se observa ca intr-o perioada de 20 ani Franta si Olanda au inregistrat o dublare a productiei la unele produse agroalimentare. Pentru aceleasi tari, productia de lapte de vaca a crescut cu 50%, aceeasi crestere inregistrand Italia pentru zahar si germania pentru rapita.

Evolutia numarului total de agricultori (x1000) in tarile Uniunii Europene este prezentata in tabelul 4.

Tabelul 4

Belgia

Danemarca

Germania (fara noile landuri estice)

Grecia

Spania

Franta

Irlanda

Italia

Luxemburg

Austria

Olanda

Portugalia

Finlanda

Suedia

Marea Britanie

EUROPA 6

EUROPA 9

EUROPA 12

EUROPA 15

Evolutia gradului de autosuficienta alimentara [%] in statele membre ale Uniunii Europene este prezentata in tabelul

Tabelul 5

Europa 6

Europa 9

Europa 10

Europa 12

Europa 15

Cereale total

(fara orez)



Grau

Legume

Unt

Branza

Carne de bovine

Carne de oaie

si capra

Carne de pasare

Din tabelul 5 se observa ca, in mod progresiv si in ciuda extinderii succesive, Comunitatea a devenit excedentara la cereale, carne de vita si pasare, produse lactate precum si la legume proaspete.

Pe de alta parte, la un numar redus de produse din productia interna, printre care si carnea de oaie si de capra, nu se acopera cererea interna.

Evolutia cheltuielilor bugetare nete in statele membre ale Uniunii Europene este prezentata in tabelul 6.

Tabelul 6

Cheltuieli

[in milioane ECU]

Cheltuieli

[in procente din PIB]

Cheltuieli, in ECU

[pe locuitor al CEE]

Cheltuieli

[in procente din bugetul total comunitar]

Din tabelul 6 se rezulta ca eforturile financiare ale Comunitatii au fost si raman considerabile.

Concluzie

Politica agricola comuna (PAC) a fost una dintre primele politici decise la nivel comunitar. Principiile functionarii si traducerea in practica a PAC au fost stabilite in cadrul unei conferinte ce a reunit in 1958, la Stressa (Italia), ministrii agriculturii din cele sase tari membre.

La baza politicii agricole comune stau trei principii fundamentale:

a)      crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata in care produsele agricole circula liber);

b)      respectul notiunii de preferinta comunitara (in comertul agricol se manifesta preferinta pentru marfurile produse in interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare trebuie sa plateasca un supracost);

c)      solidaritatea financiara (statele membre participa impreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finantarea cheltuielilor legate de PAC).

Cele trei principii sunt interdependente, neputand fi aplicate separat.

Definite prin Tratatul de la Roma si explicitate prin Conferinta de la Stressa, obiectivele PAC au fost puse in aplicare treptat intre 1958 si 1968, perioada realizarii pietei unice a pro duselor agricole. Primele produse au fost supuse reglementarilor pietei comune in 1962. Preturile comune insa, au fost aplicate incepand din 1968.

In vederea finantarii unitare a PAC, in ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA). Fondul are doua sectiuni distincte, si anume: sectiunea orientare, destinata ajustarii structurilor agricoles si modernizarii agriculturii si sectiunea garantii, ce reprezinta peste 90% din FEOGA si este destinata transpunerii in practica a celor trei principii fundamentale. FEOGA reprezinta cea mai mare componenta a bugetului comunitar, reprezentand cca. 50% din totalul bugetului comunitar.

In scopul infiintarii Pietei unice a produselor agricole, preturile acestora au fost unificate. Pentru a evita insa ca agricultorii din tarile cu preturi ridicate sa fie obligati sa accepte reduceri de pret, preturile unice au fost stabilite la cel mai inalt nivel existent. Datorita acestui fapt preturile unice comunitare la majoritatea produselor agricole s-au situat constant peste preturile pietei mondiale.

Totodata, respectarea principiului preferintei comunitare presupune ca produsele comunitare sa ramana mai ieftine decat produsele similare importate, astfel incat consumatorul sa prefere produsele comunitare mai ieftine. In acest scop importurile au fost supuse unei taxe la intrare, cunoscuta sub numele de prelevare la import, taxa stabilita anual de catre institutiile europene. In paralel, s-a introdus un sistem de subventionare a exporturilor (restituiri la export), pentru a permite produselor comunitare mai scumpe sa fie competitive pe piata mondiala.

Reforma PAC

In primavara anului 1991, Comisia Europeana a propus o reforma radicala PAC, dar care pastra neatinse cele trei principii fundamentale ale PAC: unicitatea pietei, preferinta comunitara si solidaritatea financiara, insa au fost modificate masurile de sprijin al agriculturii.

Ansamblul masurilor de reforma, prevazute sa fie introduse gradual pe parcursul unei perioade de trei ani, a fost aprobat de catre ministrii agriculturii din cele douasprezece tari membre in iunie 1992.

Aceste masuri se refera la ajutoare in favoarea promovarii agriculturii ecologice, la un sistem de pensionare anticipata pentru a permite tinerilor sa devina agricultori si la programe de impadurire a terenurilor scoase din cultura ca urmare a excedentului de produse agricole.

Pentru primul an, suprafata de baza retrasa din cultura s-a stabilit la 15% din suprafata cerealiera a UE. Acordarea platilor compensatorii este conditionata de retragerea din cultura a procentului stabilit din suprafata de baza. Micii producatori (cei care produc mai putin de 92 tone de cereale pe an) primesc compensatii fara obligatia de inghetare a procentului stabilit din suprafata cerealiera a UE.

Obiectivele esentiale ale reformei PAC (1992) au fost urmatoarele:

• mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competivitatii agricultorilor sai, atat pe pietele interne cat si pe pietele de export;

• diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata;

• concentrarea ajutorului pentru sustinerea acelora care, in mod evident, au cea mai mare nevoie de sprijin;

• incurajarea agricultorilor pentru a nu-si abandona terenurile;

• protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor.

Fermierii au fost compensati prin plati directe, fiind stimulati sa rationalizeze costurile de productie, sa creasca calitatea produselor, fiind ajutati sa recastige segmente de piata interne ocupate de importuri si sa se orienteze catre noi piete, precum cele legate de biocombustibili. In paralel cu acestea, Uniunea a incurajat managementul terenurilor forestiere si dezvoltarea de surse aditionale de venit, in special bazate pe turism si, mai ales, pe agroturism.

Un fapt demn de remarcat il constituie introducerea, inca din anul 1985, de catre Comisia Europeana, a criteriilor de calitate, ca parte integranta din PAC. Produsele de calitate beneficiaza de o bonificare in raport cu produsele de masa. In acest sens au fost introduse reglementari ce prevad introducerea de etichete speciale si de certificate de garantare a calitatii, pentru a informa consumatorul ca este vorba de un produs de calitate superioara. De asemenea, a fost adoptata o reglementare privind metodele de productie biologica a bunurilor agricole si alimentare, precum si protejarea denumirilor de origine controlate.

Intrebari recapitulative

1. Acquis-ul comunitar in domeniul agriculturii reprezinta:

din legislatia Uniunii Europene Incercuiti raspunsul corect.

2. Proiectului „Consolidarea institutiilor romanesti din domeniul pescuitului si identificarea oportunitatilor de dezvoltare” i s-a acordat de catre U.E.:

  1. 1 milion EURO
  2. 1,5 milioane EURO
  3. 2 milioane EURO

3. In 1993 Uniunea Europeana, Prin programul PHARE, a finantat „Programul de reforma a terenurilor” cu:

  1. 50 milioane EURO
  2. 100 milioane EURO
  3. 150 milioane EURO.

Incercuiti raspunsul corect.

4. Care sunt principiile fundamentale ale Politicii agricole comune (PAC), la nivel comunitar

Enumerati trei din obiectivele esentiale ale reformei PAC (1992).

6. In cadrul reformei PAC, in 1992, in domeniul silvic au fost semnate acorduri de impadurire, cu U.E., pentru:

  1. 400.000 hectare de teren agricol
  2. 500.000 hectare de teren agricol
  3. 600.000 hectare de teren agricol

Incercuiti raspunsul corect.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 670
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site