Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDELOR DE FORAJ PENTRU SONDAATA

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDELOR DE FORAJ PENTRU SONDAATA

1 Alegerea tipului si proprietatile fluidelor de foraj pentru sonda AX Oprisenesti



Tipul fluidelor de foraj

In tabelul nr. 1 sunt prezentate tipurile, densitatile si volumele de noroi necesare pentru fiecare interval forat.

Tabelul nr. 1

Tipurile, densitatile si volumele de noroi folosite la sonda AX Oprisenesti

Intervalul

Tipul noroiului

Densitatea noroiului

Filtratul

m

-

kg/m3

cm3

0-200

Natural tratat

1.120-1.150

10-15

240-1.350

Inhibitiv

1.120-1.150

4-6

1.350-1.628

Inhibitiv

Inhibitiv

Observatie:

Intervalul 200 - 240 m se va sapa utilizand fluidul cu care s-a frezat siul coloanei de ancoraj.

Calculul volumului de noroi

Pentru determinarea volumului de noroi necesar forarii sondei AX Oprisenesti, calculul se va face detaliat pentru fiecare interval.

Intervalul 0.200 m

Volumul de noroi necesar forarii acestui interval se calculeaza cu ajutorul relatiei (2.1):

pentru care s-a ales k=2,5

Intervalul 200.1.664 m

Din relatia (2.1) se determina volumul de noroi necesar forarii acestui interval:

Vn=147,525 m3 150 m3

Gradientii de presiune si fisurare estimati

Proprietatile fluidelor de foraj

In tabelul nr. 2 sunt prezentate principalele proprietati ale fluidelor de foraj folosite la sonda AX Oprisenesti.

Tabelul nr. 2

Proprietatile fluidelor de foraj ale sondei AX Oprisenesti

Intervalul

Tipul fluidului

Densitatea fluidului

Vascozitatea Marsh

Vascozitatea plastica

Tensiunea dinamica de forfecare

Gelatia

Filtratul

API

Turta de colmatare

pH

10"

10'

m

-

kg/m3

Sec

cP

Pa

Pa

Pa

cm3

Mm

-

0-200

Natural

1.120-

1.150

50-60

10-25

3,353-11,975

1,4-7,2

3,8

-

9,6

10-15

1,5-2,0

8,0-8,5

240-1.350

Fluid pentru stratul productiv

1.120-

1.150

50-58

12-20

6,706-10,538

2,4-4,8

3,8

-

8,6

4-6

0,5-1,0

8,5-9,5

1.350-1.628

1.100-

1.150

50-55

10-20

5,748-9,580

2,4-4,8

3,4

-

7,2

3-5

0,5-1,0

8,5-9,0

1.628-1.664

1.040-1.050

50-55

10-20

6,706-11,496

3,4-7,2

4,8

-

8,6

3-5

0,5-1,0

8,5-9,0

Observatii:

Intervalul 0 - 50 m se va sapa cu un fluid natural cu vascozitate de 100 s, in vederea eliminarii posibilitatii aparitiei pierderilor de circulatie in formatiunile de suprafata ;

Pe intervalul 0 - 50 m, debitul fluidului de foraj va fi de 20 - 25 l/s, iar sapa nu va avea duze ;

Pentru a evita posibilitatea aparitiei pierderilor de circulatie in complexele meotiene si sarmatiene, densitatea fluidului de foraj va fi mentinuta la valoarea minima proiectata .

Calculul cantitatilor de materiale

Calculul cantitatilor de materiale se efectueaza pentru fiecare coloana astfel:

Coloana de ancoraj

Volumul de bentonita necesar prepararii fluidului pentru coloana de ancoraj se calculeaza cu relatia (2.3):

Cu relatia (2.5) se determina cantitatea de bentonita necesara pentru coloana de ancoraj:

mbent=92300=20700 kg

Volumul de apa necesar fluidului pentru coloana de ancoraj este dat de relatia (2.4)

Va=78 - 9=69 m3 70 m3

Coloana    de exploatare

Volumul de barita necesar prepararii fluidului de foraj pentru coloana intermediara se determina din relatia (2.6):

Conform relatiei (2.7) se stabileste cantitatea de barita necesara pentru prepararea acestui fluid:

mbarita=2,54.200=10.500 kg

Volumul de noroi initial este dat de relatia (2.8):

Vni=150 - 2,5=147,5 m3

Cu ajutorul relatiei (2.9) se determina volumul de bentonita necesar acestei coloane:

Cantitatea de bentonita necesara pentru coloana intermediara este data de relatia (2.9):

mbent=172.300=39.100 kg

Volumul de apa necesar prepararii fluidului de foraj este dat de relatia (2.10):

Va=147,5 - 2,5 - 17=228 m3 230 m3

In tabelul nr. 3 sunt prezentate cantitatile totale de materiale folosite pentru cele doua intervale.

Tabelul nr. 3

Cantitatile totale de materiale folosite la sonda AX Oprisenesti

Nr. Crt.

SEMNIFICATIA ELEMENTELOR

U.M.

COLOANA (FAZA)

TOTAL

Diametrul coloanei

in

Liner 4 1/2

Lungimea coloanei

m

Volum bentonita

m3

Volum barita

m3

Volum apa

m3

Masa bentonita

t

Masa barita

t

Observatie :

randament bentonita > 12 m3/t.

Comparatii intre fluidele folosite la sondele de reper si cele folosite la sonda AX Oprisenesti

In tabelul nr. 4 sunt prezentate fluidele de foraj folosite la sonda AX Oprisenesti si fluidele de foraj folosite la sondele de corelare A1, A2 si A3 Oprisenesti.

Tabelul nr. 4

Tipurile si proprietatile fluidelor de foraj folosite la sonda AX Oprisenesti si cele

folosite la sondele A1, A2, A3 Oprisenesti

Sonda

Intervalul

Tipul noroiului

Densitatea noroiului

Filtratul

-

m

-

kg/m3

cm3

AX

0-200

natural

1.120-1.150

10-15

240-1.350

inhibitiv

1.120-1.150

4-6

1.350-1.628

inhibitiv

1.100-1150

3-5

1.628-1.664

inhibitiv

1.040-1.050

3-5

A1

0.200

natural

1.150-1.200

10-12

200.1.350

dispersat

1.150-1.200

6-8

1.350.1.625

alb tensioactiv

1.080-1.100

3-5

A2

0.200

natural

1.150-1.200

10-12

200.1.365

dispersat

1.150-1.200

6-8

1.365.1.620

alb tensioactiv

1.080-1.100

3-5

A3

0.200

natural

1.150-1.200

10-12

200.1.350

dispersat

1.150-1.200

6-10

1.350.1.610

alb tensioactiv

1.080-1.100

3-5

3 Concluzii

Din tabelele de mai sus reiese faptul ca atat sonda AX Oprisenesti cat si sondele de corelare A1, A2 si A3 au un fluid natural ce se realizeaza pornind de la bentonita prehidratata.

Pentru fluidul natural tratat reducerea caracteristicilor reologico-coloidale se realizeaza prin dilutii si prin tratarea fluidului cu HMF.

Controlul filtrarii se va asigura prin tratamente cu extract bazic si CMC, iar cel reologic prin tratamente cu FCLS si HMF.

Filtratul scade considerabil odata cu cresterea adancimii si in special in timpul traversarii stratelor productive pentru a reduce riscul contaminarii acestora.

Densitatile fluidelor de foraj sunt destul de variate si au valori cuprinse intre 1.000 si 1.300 kg/m

Dupa cum reiese din tabelele de mai sus, cantitatile de ciment folosite variaza de la o sonda la alta in functie de adancimea sondei, numarul de coloane ce urmeaza a fi cimentate si inaltimea de cimentare a acestora.

Cimenturile mai frecvent utilizate la aceste sonde sunt: cimentul S1 si cimentul S2.

Dupa cimentarea unei coloane de burlane, lucrarile in sonda se reiau dupa o pauza, necesara prizarii si intaririi pietrei de ciment; se recomanda ca durata pauzei de intarire sa fie de trei, patru ori timpul de pompabilitate al pastei.

In perioada de pompare a pastei de ciment, sarcina la carlig creste, cu atat mai mult cu cat diferenta de densitate pasta-noroi este mai mare si lungimea coloanei de pasta din interiorul burlanelor este mai inalta.

Inaintea operatiei de cimentare, se recomanda sa se circule minim 2 volume de put si coloana in manevra.

Pomparea pastelor in coloana se face continuu, pe masura ce se prepara.

Coloanele de ancoraj se cimenteaza, de regula, pe toata inaltimea, la fel si coloanele de exploatare se cimenteaza la zi.

Dupa terminarea cimentarii, se va scurge presiunea finala la zero si aceasta se va lasa deschisa pe toata durata prizarii cimentului.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2026
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved