OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDELOR DE FORAJ PENTRU SONDA PROIECTATA

OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDELOR DE FORAJ PENTRU SONDA PROIECTATA

1 Alegerea tipului si proprietatile fluidelor de foraj pentru sonda A_X Oprisenesti

Tipul fluidelor de foraj

In tabelul nr. 1 sunt prezentate tipurile, densitatile si volumele de noroi necesare pentru fiecare interval forat.

Tabelul nr. 1

Tipurile, densitatile si volumele de noroi folosite la sonda A_X Oprisenesti

Observatie:

Intervalul 200 - 240 m se va sapa utilizand fluidul cu care s-a frezat siul coloanei de ancoraj.

Calculul volumului de noroi

Pentru determinarea volumului de noroi necesar forarii sondei A_X Oprisenesti, calculul se va face detaliat pentru fiecare interval.

Intervalul 0.200 m

Volumul de noroi necesar forarii acestui interval se calculeaza cu ajutorul relatiei (2.1):

pentru care s-a ales k=2,5

Intervalul 200.1.664 m

Din relatia (2.1) se determina volumul de noroi necesar forarii acestui interval:

V_n=147,525 m³ 150 m³

Gradientii de presiune si fisurare estimati

Proprietatile fluidelor de foraj

In tabelul nr. 2 sunt prezentate principalele proprietati ale fluidelor de foraj folosite la sonda A_X Oprisenesti.

Tabelul nr. 2

Proprietatile fluidelor de foraj ale sondei A_X Oprisenesti

Observatii:

Intervalul 0 - 50 m se va sapa cu un fluid natural cu vascozitate de 100 s, in vederea eliminarii posibilitatii aparitiei pierderilor de circulatie in formatiunile de suprafata ;

Pe intervalul 0 - 50 m, debitul fluidului de foraj va fi de 20 - 25 l/s, iar sapa nu va avea duze ;

Pentru a evita posibilitatea aparitiei pierderilor de circulatie in complexele meotiene si sarmatiene, densitatea fluidului de foraj va fi mentinuta la valoarea minima proiectata .

Calculul cantitatilor de materiale

Calculul cantitatilor de materiale se efectueaza pentru fiecare coloana astfel:

Coloana de ancoraj

Volumul de bentonita necesar prepararii fluidului pentru coloana de ancoraj se calculeaza cu relatia (2.3):

Cu relatia (2.5) se determina cantitatea de bentonita necesara pentru coloana de ancoraj:

m_bent=92300=20700 kg

Volumul de apa necesar fluidului pentru coloana de ancoraj este dat de relatia (2.4)

V_a=78 - 9=69 m³ 70 m³

Coloana    de exploatare

Volumul de barita necesar prepararii fluidului de foraj pentru coloana intermediara se determina din relatia (2.6):

Conform relatiei (2.7) se stabileste cantitatea de barita necesara pentru prepararea acestui fluid:

m_barita=2,54.200=10.500 kg

Volumul de noroi initial este dat de relatia (2.8):

V_ni=150 - 2,5=147,5 m³

Cu ajutorul relatiei (2.9) se determina volumul de bentonita necesar acestei coloane:

Cantitatea de bentonita necesara pentru coloana intermediara este data de relatia (2.9):

m_bent=172.300=39.100 kg

Volumul de apa necesar prepararii fluidului de foraj este dat de relatia (2.10):

V_a=147,5 - 2,5 - 17=228 m³ 230 m³

In tabelul nr. 3 sunt prezentate cantitatile totale de materiale folosite pentru cele doua intervale.

Tabelul nr. 3

Cantitatile totale de materiale folosite la sonda A_X Oprisenesti

Observatie :

randament bentonita > 12 m³/t.

Comparatii intre fluidele folosite la sondele de reper si cele folosite la sonda A_X Oprisenesti

In tabelul nr. 4 sunt prezentate fluidele de foraj folosite la sonda A_X Oprisenesti si fluidele de foraj folosite la sondele de corelare A₁, A₂ si A₃ Oprisenesti.

Tabelul nr. 4

Tipurile si proprietatile fluidelor de foraj folosite la sonda A_X Oprisenesti si cele

folosite la sondele A₁, A₂, A₃ Oprisenesti

3 Concluzii

Din tabelele de mai sus reiese faptul ca atat sonda A_X Oprisenesti cat si sondele de corelare A₁, A₂ si A₃ au un fluid natural ce se realizeaza pornind de la bentonita prehidratata.

Pentru fluidul natural tratat reducerea caracteristicilor reologico-coloidale se realizeaza prin dilutii si prin tratarea fluidului cu HMF.

Controlul filtrarii se va asigura prin tratamente cu extract bazic si CMC, iar cel reologic prin tratamente cu FCLS si HMF.

Filtratul scade considerabil odata cu cresterea adancimii si in special in timpul traversarii stratelor productive pentru a reduce riscul contaminarii acestora.

Densitatile fluidelor de foraj sunt destul de variate si au valori cuprinse intre 1.000 si 1.300 kg/m

Dupa cum reiese din tabelele de mai sus, cantitatile de ciment folosite variaza de la o sonda la alta in functie de adancimea sondei, numarul de coloane ce urmeaza a fi cimentate si inaltimea de cimentare a acestora.

Cimenturile mai frecvent utilizate la aceste sonde sunt: cimentul S₁ si cimentul S₂.

Dupa cimentarea unei coloane de burlane, lucrarile in sonda se reiau dupa o pauza, necesara prizarii si intaririi pietrei de ciment; se recomanda ca durata pauzei de intarire sa fie de trei, patru ori timpul de pompabilitate al pastei.

In perioada de pompare a pastei de ciment, sarcina la carlig creste, cu atat mai mult cu cat diferenta de densitate pasta-noroi este mai mare si lungimea coloanei de pasta din interiorul burlanelor este mai inalta.

Inaintea operatiei de cimentare, se recomanda sa se circule minim 2 volume de put si coloana in manevra.

Pomparea pastelor in coloana se face continuu, pe masura ce se prepara.

Coloanele de ancoraj se cimenteaza, de regula, pe toata inaltimea, la fel si coloanele de exploatare se cimenteaza la zi.

Dupa terminarea cimentarii, se va scurge presiunea finala la zero si aceasta se va lasa deschisa pe toata durata prizarii cimentului.