Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI

Clasificarea zacamintelor de hidrocarburi este absolut necesara rentru tratarea stiintifica a problemelor ce privesc proiectarea exploatarii si in special a exploatarii zacamintelor.

Clasificarea zacamintelor de hidrocarburi a fost posibila numai dupa ce au fost precizate notiunile de rezervor, colector, capcana, zacamant, structura si zona de acumulare.



Prin rezervor natural se defineste un recipient natural de a carui structura depinde capacitatea de acumulare a hidrocarburilor si posibilitatea de a le ceda, in parte.

Prin colector se defineste partea cea mai ridicata structural a rezervorului, in care sunt acumulate hidrocarburile, iar aranjamentul structural (tectonic), stratigrafic sau litologic in care hidrocarburile sunt  prinse  intr-un echilibru stabil, defineste notiunea de capcana.

Prin zacamant, in sens restrans, se intelege o acumulare elementara de hidrocarburi, inchisa si izolata, care are o extindere limitata la marimea si forma colectorului, exploatata in conditii tehnice si de eficienta economica actuala sau de perspectiva. In cuprinsul unui complex de hidrocarburi, fiecare colector reprezinta o acumulare elementara daca este izolat de acumularile din imediata apropiere.

De asemenea , mai multe colectoare care comunica intre ele, au acelasi contur acvifer si aceeasi delimitare litologica, tectonica sau stratigrafica, care le izoleaza de acumularile vecine, reprezinta o acumulare elementara.

In sens larg un zacamant poate cuprinde mai multe acumulari izolate de hidrocarburi, care au aceeasi geneza, raportata la aceeasi sursa de alimentare cu hidrocarburi. Ca exemplu de zacamant in sens larg se poate mentiona orice formatiune geologica in care sunt acumulari de hidrocarburi si care poate cuprinde unul sau mai multe complexe.

Prin structura gazeifera, petroliera, sau gazo-petroliera se defineste orice structura geologica care cuprinde intr-o formatiune sau mai multe formatiuni geologice, zacaminte de hidrocarburi legte de acelasi tip sau de tipuri diferite de capcane.

1. Clasificare zacamintelor dupa forma rezervorului si tipul capcanei

1.1. Grupa zacamintelor stratiforme

Aceste zacaminte sunt cantonate in rezervoare naturale ce au forma de strat si grosimea si litologia de intinderi mari, in raport cu partea ocupata de hidrocarburi si sunt limitate in acoperis si culcus de roci impermiabile. Zacamintele stratiforme, dupa conditiile de aparitie si tipurile capcanelor care conditioneaza formarea acumularilor de hidrocarburi, se impart in doua subgrupe : zacaminte stratiforme boltite si zacaminte stratiforme ecranate.

1.1.1. Zacaminte stratiforme boltite

Aparitia capcanei in cuprinsul acestor rezervoare este determinata de cutarea stratelor.

Formarea zacamintelor este determinata de presiunea apei in susul stratului care impinge si inchide hidrocarburile in capcana.

Caracterele generale ale zacamintelor stratiforme boltite :

sunt cuprinse in rezervoare naturale ce au forma de strat si sunt delimitate in culcus si acoperis de roci greu permeabile si pastreaza caracterul de strat, grosimea si litologia pe intinderi mari, fata de partea ocupata de hidrocarburi, care formeaza colectorul ;

cand sunt compartimentate de falii in blocuri, intre forma boltei si conturul zacamantului exista o asemanare care face ca forma zacamantului in plan sa fie, in general, o elipsa, iar sectiunea verticala sa para ca o acumulare de bolta in care hidrocarburile si apa s-au separat dupa greutatile specifice, apa marginala inchizand conturul zacamantului, mai mult sau mai putin dupa izobata stratului ;

intr-un zacamant boltit cu o permeabilitate buna si uniforma, limita apa- hidrocarbura urmareste in general izobata stratului, devierile de la izobata stratului fiind influentate de inclinarea, grosimea stratelor si de gradul de variatie a permeabilitatii rezervorului. Apa poate avea un rol activ, deplasandu-se in sus pe inclinarea stratului sau uneori, are un rol pasiv. Cand se sprijina atat pe acoperisul, cat si pe culcusul rezervorului, apa este marginala. Cand rezervorul are o grosime mare si o inclinare mica, apa se sprijina numai pe acoperis si in acest caz este tabulara. Inchiderea efectiva a zacamatului se refera la intervalul dintre axa colectorului si izobata conturului acvifer, iar inchiderea teoretica a zacamantului se defineste prin distanta dintre axa colectorului si izobata cea mai joasa care se inchide in jurul axului, pe bolta, pe falii, pe discordante sau pe linia de efilare a rezervorului.

zacmantul stratiform boltit neaccidentat, cu intercalatii dese de roci impermeabile, prezinta pentru fiecare strat o limita apa-hidrocarbura ;

zacamintele stratiforme boltite din cuprinsul unui anticlinal dintr-o regiune cutata sunt pronuntat boltite si adeseori, compartimentate de falii, spre deosebire de cele din regiunile de platforma unde boltile cutelor au inclinari mici si in general nu sunt faliate ;

in regiuni cu tectonica legata de diapirismul sarii, zacamintele stratiforme boltite pot fi afectate de falii. In cazul unei cute anticlinale legata de diapirismul profund, se pot forma zacaminte stratiforme boltite ne (sau) accidentate de falii ;

Fig. 38. Zacamant stratiform slab boltit :

1 - gaze ; 2 - titei ; 3 - apa ; 4 - roci impermeabile.

- in cazul unui diapirism exagerat, zacamintele sunt ecranate pe flancurile sarii, iar in cazul cand rezervorul se efileaza in sus, pe flancurile masivului de sare, zacamintele sunt ecranate litologic.

Clasificarea zacamintelor stratiforme boltite

Zacaminte stratiforme neaccidentate, care au doua specii :

- zacaminte stratiforme boltite cu bolta slab pronuntata (fig. 38) ;

zacaminte stratiforme boltite cu bolta bine pronuntata (fig. 39).

zacaminte stratiforme boltite slab accidentate, necompartimentate in blocuri tectonice separate, care au doua specii :

zacaminte compartimentate de falii epianticlinale care au boltile afectate de falii ce nu depasesc limitele zacamantului ;

Fig. 39. Zacamant stratiform puternic boltit :

a - reprezentarea in sectiune transversala a unui zacamant stratiform puternic boltit ; b - reprezentarea in plan orizontal ; I - I' - directia sectiunii ; i - izobate construite la acoperisul rezervorului ; A - apa ; P - petrol ; l.a.p. - limita apa/petrol.

zacaminte stratiforme boltite slab accidentate, compartimentate de falii de depasesc limitele zacamantului.

zacaminte stratiforme boltite compartimentate de falii in blocuri tectonice separate, care au doua specii :

zacaminte stratiforme boltite, puternic accidentate, cu bolti compartimentate de falii epianticlinale ;

Fig.40. Zacamant stratiform boltit puternic compartimentat de o falie normala :

a - reprezentarea in sectiune transversala ; b - reprezentarea in plan orizontal ; I - I'- directia sectiunii; i - izobate construite la acoperisul rezervorului; A - apa; P - titei; l.a.p. - limita apa/titei ; F - falie normala.

- zacaminte puternic accidentate, cu bolti campartimentate de falii ce depasesc limitele zacamantului. Aceste zacaminte sunt compartimentate de falii in blocuri independente care se comporta diferit in timpul exploatarii ( fig. 40; 41 ; 42).

1.1.2. Zacaminte stratiforme ecranate

Aparitia capcanei este determinata de existenta ecranului, care poate fi tectonic, stratigrafic sau litologic. In cazul zacamintelor stratiforme ecranate tectonic, ecranul taie si inchide rezervorul in sus pe inclinarea lui, printr-o roca impermeabila. Partea faliata a formatiunii productive ia contact cu o roca impermeabila. Pentru zacamintele stratiforme ecranate stratigrafic, miscarile epirogenice combinate cu cele orogenice sunt factorii principali ai ecranului stratigrafic care acopera discordant, prin roci putin impermeabile, stratele retezate de eroziune ale rezervoarelor in care isi face aparitia capcana. In ceea ce priveste zacamintele stratiforme ecranate litologic, factorul litologic duce la formarea capcanei, prin trecerea gradata de la un facies grosier la un facies pelitic.

Fig.41. Zacamant stratiform boltit puternic compartimentat de o falie inversa :

a - reprezentarea in sectiune transversala ; b - reprezentarea in plan orizontal ; I - I'- directia sectiunii; i - izobate construite la acoperisul rezervorului; A - apa; P - titei; l.a.p. - limita apa/titei ; F - falie inversa.

Fig.42. Zacamant stratiform boltit puternic compartimentat de o falie normala si de una inversa :

a - reprezentarea in sectiune transversala ; b - reprezentarea in plan orizontal ; I - I'- directia sectiunii; i - izobate construite la acoperisul rezervorului; A - apa; P - titei; l.a.p. - limita apa/titei ; F1 - falie normala ; F2 - falie inversa.

Formarea zacamintelor este determinata de presiunea apei in susul stratului, care impinge si inchide hidrocarburile in capcana, iar punerea in loc a zacamintelor are loc dupa aparitia ecranului. Daca in timp, in urma reluarii miscarilor tectonice, au aparut falii, intr-o acumulare de bolta sau monoclinala, zacamantul ecranat tectonic se poate forma dupa producerea faliei, ca rezultat al redistribuirii hidrocarburilor in interiorul rezervoarelor.

Clasificarea zacamintelor stratiforme ecranate. Se deosebesc trei genuri de zacaminte :

Zacaminte stratiforme ecranate tectonic, care au doua specii :

zacaminte ecranate de o falie simpla (fig. 43 ; 44)

zacaminte ecranate de o falie cu stuctura complexa, cazul zacamintelor ecranate de roci intruzive sau masive de sare (fig. 45).

Fig. 43. Zacamant stratiform ecranat tectonic de o falie simpla :

titei; 2- apa ; 3 - roci impermeabile ; F - falie.

Zacaminte stratiforme ecranate stratigrafic, la care au fost deosebite doua specii :

Fig.44. a - reprezentarea in sectiune a unui rezervor stratiform ecranat tectonic, de o falie simpla ; b - reprezrntarea in plan orizontal ; I - I' - directia sectiunii ; i - izobate construite la acoperisul rezervorului ; i,f - izobatele faliei ; i.f.r. - intersectia faliei cu acoperisul rezervorului; F - falie.

- zacaminte ecranate de o suprafata de discordanta plana (fig. 46 ; 47) ;

zacaminte ecrante de o suprafata de discordanta complexa, la care suprafata de discordanta taie fie capete de strat, fie zacaminte stratiforme boltite in zona lor de bolta (fig. 48) ;

Fig.45. Zacamant stratiform ecranat de o falie cu structura complexa datorita rocilor intrusive (regiunea Tampico-Tuxpan, Mexic).

Fig.4 Zacamant stratiform ecranat de o suprafata de discordanta :

titei ; 2 - apa ; 3 - roci impermeabile.

Fig.47. Rezervor stratiform ecranat stratigrafic :

a - reprezentarea in sectiune; b - reprezerntarea in plan orizontal ; I - I' - directia sectiunii ; i - izobate construite la acoperisul rezervorului ; i,d - izobatele discordantei; i.d.r. - intersectia discordantei cu acoperisul rezervorului.

Zacaminte stratiforme ecranate litologic, la care au fost deosebite doua specii :

zacaminte stratiforme ecranate prin efilarea rectilinie a rezervoarelor (fig. 49 ; 50) ;

zacaminte stratiforme ecranate prin efilare curbilinie a rezervoarelor, in forma de feston (fig.51).

Fig.48.Zacamant stratiform ecranat de o Fig.49. Zacaminte stratiforme ecranate

suprafata de discordanta complexa litologic prin efilarea rectilinie a

(structura Hauskirchen, bazinul Vienez - morav) rezervorului

1 - titei ; 2 - gaze.    1 - titei ; 2 - apa.

Ca exemple de zacaminte stratiforme ecranate tectonic se pot mentiona zacamintele din monoclinele din zona cutelor diapire si Depresiunea Getica, iar ca zacaminte stratiforme ecranate stratigrafic, se citeaza zacamintele din peripliocenul unitatilor mai sus mentionate.

Ca exemplu de zacamant ecranat litologic prin efilarea rectilinie a rezervorului se citeaza zacamantul din complexul sarmatian VIII de pe flancul de nord al structurii Ticleni din Depresiunea Getica.

Fig.50. Rezervor ecranat litologic :

a - reprezentarea in sectiune; b - reprezerntarea in plan orizontal ; I - I' - directia sectiunii ; i - izobate construite la acoperisul rezervorului ; i.p - izpachite ; e.l - ecran litologic;

Fig.51. Zacaminte stratiforme ecranate litologic prin efilarea curbilinie (in forma de feston) a rezervorului: 1 - titei; 2 - apa.

1.2. Grupa zacamintelor masive

Aparitia capcanei este legata in cazul acestor zacaminte de cauzele ce determina formarea proeminentelor si care pot fi tectonice, de eroziune sau biogene. Proeminentele tectonice se formeaza in urma boltirii rocilor masive, boltiri insotite de fisurarea rocilor care capata insusiri de rezervor natural si care permit deplasarea libera a fluidelor. Capcana, in cazul proeminentelor de eroziune, se formeaza in conditiile supunerii rocilor compacte, actiunii agentilor de eroziune ce dau nastere unui relief de eroziune ale carui proeminente, datorita agentilor externi de distrugere, capata insusiri de rezervor natural, prin formarea unor zone de permeabilitate si porozitate marita. In ceea ce priveste formarea capcanelor in proeminente de calcare biogene, aceasta are loc cand calcarele biogene, supuse mult timp actiunii agentilor externi si procesului de circulatie si de spalare a apelor capata insusiri de rezervor natural, prin formarea unor zone de permeabilitate si porozitate marita. In toate clele trei cazuri, rocile respective dupa ce au capatat insusiri de rezervor natural, datorita miscarilor epirogenice sunt ingropate si acoperite de roci impermeabile.

Formarea zacamintelor are loc dupa scufundarea proeminentelor si acoperirea lor de roci impermeabile, datorita impingerii pe verticala a hidrocarburilor de catre apa, in capcana. Forma zacamantului este data de forma stratelor impermeabile din acoperis.

Caracterele generale ale acestor zacaminte pot fi rezumate astfel :

sunt cantonate in rezervoare naturale groase, omogene din punct de vedere litologic, formate fie din roci de tip granular, compacte, fisurate, fie din roci de tipul calcarelor si dolomitelor, fie de tipul rocilor metamorfice sau eruptive ce au zone de porozitate si permeabilitate marite in urma unor procese de diageneza ;

pot fi cantonate si in rezervoare alcatuite din roci stratificate neomogene, de natura litologica diferita - gresii, calcare fisurate, conglomerate slab cimentate, gipsuri fisurate si dolomite, in care, in urma unor procese tectonice sau de eroziune, s-au format zone de permeabilitate si porozitate marite, neseparate de roci impermeabile ca de altfel si la rezervoarele neomogene ;

apa si hidrocarburile sunt separate dupa suprafete plane, care taie intreaga masa a rezervorului, indiferent de natura litologica a rocilor ;

in timpul exploatarii, rezervorul masiv se comporta ca un rezervor unic, avand aceleasi surpafete de contact apa-hidrocarburi pe toata intinderea proeminentelor izolate sau grupate ;

in rezervoarele omogene din punct de vedere litologic, ca si cele neomogene, sunt zone de mare si mica permeabilitate, functie de care si debitele sondelor sunt diferite ;

apa se deplaseaza pe verticala, de la talpa spre acoperisul rezervorului si avansarea limitei apa-hidrocarburi poate varia uneori pentru unele zone ale rezervorului de la orizontala, datorita variatiei permeabilitatii.

Fig.52. Zacamant masiv in proeminenta tectonica nefaliata, in rezervor omogen:

1 - titei; 2 - apa; 3 - roci impermeabile.

Fig. 53. Zacamant masiv, in rezervor omogen:

a - reprezentarea in sectiune; b - reprezentarea in plan orizontal ; I - I' - directia sectiunii ; i - izobate construite la acoperisul zacamantului; P - titei; l.a.p. - limita apa/titei tabulara. Clasificarea zacamintelor masive. Dupa cauzele care determina formarea proeminentelor, zacamintele masive se impart in trei subgrupe:

a) zacaminte masive in proeminente tectonice, la care s-au deosebit doua genuri de zacaminte:

zacaminte masive in proeminente nefaliate, cu rezervor omogen (fig. 52 si 53) ;

zacaminte masive in proeminente separate de falii, cu rezervor omogen (fig. 54).

Fiecare gen din aceste zacaminte, fie ele faliate sau nefaliate, cuprinde, dupa stuctura rezervorului, care poate fi omogena sau neomogena, cate doua specii.

Fig. 54. Zacamant masiv in proeminenta tectonica, in rezervor omogen faliat:

1 - titei; 2 - apa; 3 - roci impermeabile; l.a.p. - limita apa-petrol tabulara.

Fig.55. Zacamant masiv in proeminenta de eroziune (structura Robertson - S.U.A.) :

titei; 2 - apa.

Zacaminte masive in proeminente de eroziune, ca de exemplu zacamantul din structura Robertson - SUA (fig. 55).

c) Zacaminte masive in proeminete de calcare biogene la care se deosebesc doua genuri :

zacaminte masive in proeminente izolate (fig. 56) ;

Fig.5 Zacamant masiv in proeminenta izolata Fig.57. Zacamant masiv in proeminente de

formata din calcare biogene : calcare biogene grupate, cu acelasi acvifer:

1 - titei; 2 - apa. a - reprezrntarea in sectiune; b - reprezentarea

in plan; I - I' - directia sectiunii; 1 - petrol

2 - apa; 3 - roci impermeabile; l.a.p.- limita

apa-titei tabulara.

zacaminte masive in proeminente grupate ca de exemplu zacamintele masive de calcare biogene din Baskiria (fig. 57).

Zacamintele masive se intalnesc in regiunile cutate, dar predomina in regiunile de platforma.

In tara noastra se cunosc zacaminte de tip masiv in Platforma Moesica si de trecere de la stratiforme boltite la zacaminte de tip masiv, - ca de exemplu in oligocenul subzonei externe a flisului paleogen din Moldova, unde linia apa-hidrocarburi este tabulara din cauza discontinuitatii intercalatilor impermeabile.

1.3. Grupa zacamintelor delimitate litologic

Aparitia capcanei este determinata fie de prezenta lentilelor si cordoanelor de nisipuri macrogranulare sau a gresiilor slab consolidate, delimitate litologic de roci impermeabile sau de nisipuri cu porii fini, datorita variatiei de litofacies din cuprinsul stratului respectiv, fie de prezenta zonelor de porozitate si permeabilitate marite ale rocilor compacte.

Formarea zacamintelor de hidrocarburi din rezervoarele delimitate litologic, care de regula se gasesc inchise in formatiunea mama de hidrocarburi, ca zacaminte primare, poate fi explicata prin trecerea hidrocarburilor, in urma tasarii, din rocile pelitice in intercaltiile macrogranulare, unde se acumuleaza. Trecerea hidrocarburilor din porii fini in zone cu permeabilitate si porozitate marite si acumularea lor in aceste zone se face sub actiunea apei.

Caracterele generale ale acestor zacaminte pot fi rezumate astfel :

au o raspandire locala si sunt legate de zone izolate de forme neregulate formate din nisipuri si gresii, zone de mare permeabilitate si porozitate ale rocilor metamorfice, sau uneori, ale rocilor eruptive fisurate, ale masivelor de calcare si dolomite inconjurate de roci nesaturate cu hidrocarburi sau in cazul calcarelor inconjurate de roci mai putin saturate cu hidrocarburi, iar uneori cu apa ;

fiecare rezervor reprezinta cate o acumulare izolata ;

apa din aceste zacaminte, atunci cand exista, serveste ca pat zacamantului, ea fiind inactiva si nivelul ei difera de la un rezervor la altul ;

rezervoarele, de regula, sunt situate in partile mai ridicate structural ale formatiunii in care sunt curpinse, fie in zonele boltilor anticlinale, fie in partile ridicate structural ale monoclinelor ;

Zacamintlele delimitate litologic sunt intalnite atat in acumularile de hidrocarburi de tip stratiform boltit, in ale caror rezervoare nisipoase, datorita unor variatii de litofacies, sunt lentile de nisip grosier, fie in zacaminte de tip masiv, formate din calcare si dolomite, in zonele de mare permeabilitate ale acestora.

Fig.58. Zacaminte delimitate litologic de roci Fig. 59. Zacaminte delimitate litologic de

acvifere : 1 - gaze ; 2 - titei; 3 - nisip acvifer;    roci impermeabile : 1 - gaze ; 2 - titei

4 - roci impermeabile. 3 - argila ; 4 - apa.

Fig.60. Zacaminte delimitate litologic partial de Fig. 61. Zacaminte delimitate litologic,

roci acvifere, partial de roci impermeabile : structura Kurokawa (Japonia) : 1 - len-

titei ; 2 - apa ; 3 - roci impermeabile    tile de nisip ; 2 - in zonele de porozitate marita ale serpentinelor ; 3 - roci imperm.

Clasificarea zacamintelor delimitate litologic. Zacamintele delimitate litologic, dupa raporul dintre rezervoare si rocile care le delimiteza, sunt impartite in urmatoarele trei subgrupe :

zacaminte delimitate de roci acvifere (fig. 58) ;

zacaminte delimitate de roci impermeabile (fig. 59) ;

zacaminte delimitate partial de roci acvifere, partial de roci impermeabile (fig. 60).

Ca exemplu de zacaminte din subgrupa a doua, din regiunea cutata, se mentioneaza zacamantul din zona de porozitate marita a serpentinelor din structura Kurokawa (Japonia) (fig. 61).

Din subgrupa a treia, ca exemplu se mentioneaza zacamantul din orizontul A-4 din microrelieful gresilor namuriene din Platforma Rusa.

Tot din grupa zacamintelor cu forme neregulate mai fac parte si zacamintele in forma de siret sau cordon, de tipul cordoanelor litorale, a celor din pragurile deltaice sau aluvionare, din paleovai, umplute cu roci poros permeabile.

Ca exemple de zacaminte delimitate litologic din structurile de hidrocarburi din tara noastra se mentioneaza zacamintele lentiliforme din sarmatianul si badenianul structurii Ursi din Depresiunea Getica si zacamintele lentiliforme din sarmatianul structurii Roman-Secuieni din Platforma Moldoveneasca.

1.4. Zacaminte combinate (intermediare, de trecere, mixte)

Aceste zacaminte prezinta caractere mixte, de trecere, de la o grupa sau subgrupa (de zacaminte stratiforme), la alta.

In calsificarea zacamintelor combinate ( C. Beca, 1975) s-a tinut seama de caracterele de grupa pentru zacamintele masive si delimitate litologic si de caracterele de grupa si subgrupa, in cazul zacamintelor stratiforme. In aceasta clasificare zacamantul a fost considerat in general in sens larg, format din mai multe colectoare si mai rar in sens restans. Zacamintele combinate se cunosc in aproape toate regiunile gazeifere si petrolifere din tara noastra.

1.5. Zacaminte subtile (discrete, ascunse)

Din aceasta grupa fac parte (C. Beca, 1983) zacamintele lentiliforme, zonele de mare permeabilitate si porozitate ale rocilor sedimentare compacte, zonele de alterare si de fisurare ale reliefurilor eruptive ingropate si metamorfice si altele.

2. Clasificarea zacamintelor dupa relatia dintre hidrocarburi si apa in interiorul rezervoarelor naturale

Relatiile dintre gaze, titei si apa in interiorul rezervoarelor naturale sunt in functie de permeabilitatea rezervorului, de starea fizica a fluidelor in conditii de zacamant, de formele initiale si finale de energie a zacamantului. Dupa continutul de gaze s-au stabilit patru categorii de zacaminte si anume :

zacaminte pur gazeifere ;

zacaminte de titei cu cap de gaze primare ;

zacaminte de titei bogate in gaze dizolvate ;

zacaminte de titei sarace in gaze dizolvate.

Dupa rolul apei, fiecare categorie s-a impartit in trei clase de zacaminte si anume :

zacaminte cu apa activa, cantonate in general in rezervoare usor permeabile ;

zacaminte cu apa inactiva, cantonate in rezervoare cu permeabilitate mai slaba, aceasta datorita fie unei schimbari primare de litofacies, fie unei schimbari secundare, prin cimentare ;

zacaminte lipsite de apa libera (zacaminte delimitate litologic).

Forma initiala de energie pentru zacamintele de gaze este data de gaze si impingerea de apa, in cazul zacamintelor cu apa activa, iar la celelalte doua clase este data de gaze. Forma finala de energie pentru toate cele trei clase de zacaminte este data de gaze.

Pentru zacamintele de titei cu cap de gaze primar, forma initiala de energie la cele cu apa activa este data de gaze si impingere de apa, iar la celelalte doua clase este data de gaze. Forma finala de energie este gravitationala pentru toate cele trei clase de zacaminte.

Pentru zacamintele de titei bogate in gaze dizolvate, prima clasa are forma initiala de energie data de gazele dizolvate si impingere de apa, iar pentru celelalte doua clase, este data de gazele dizolvate. Forma finala de energie pentru toate clasele este gravitationala.

Pentru categoria zacamintelor de petrol sarace in gaze dizolvate, forma initiala de energie, pentru clasa zacamintelor cu apa activa, este data de impingerea de apa, iar pentru celelalte doua clase, cat si forma finala de energie, pentru toate clasele, este gravitationala.

In ceea ce priveste corelatia dintre clasele si grupele de zacamant, la zacamintele stratiforme, masive si de trecere de la stratiforme la masive, apa poate sa fie activa sau inactiva si sunt lipsite de apa libera zacamintele delimitate litologic.

Acesta clasificare a zacamintelor este necesara pentru evaluarea zacamintelor nou descoperite, pentru modul de exploatare a sondelor si a zacamantului in totalitatea lui.

3. Zonele de acumulare

Asa cum au fost definite, zonele de acumulare reprezinta elementele cele mai mari din cadrul unui bazin gazeifer, titei -gazeifer sau de titei.

C. Beca (1974) a deosebit cinci tipuri de zone de acumulare si anume : structurale, stratigrafice, litologice, exostructurale si astructurale.

Zonele de acumulare exostructurale sunt legate de masivele recifale, iar cele astructurale, de zonele de alterare diagenetica si epigenetica a rocilor. Cle mai numeroase zone de acumulare sunt cele de tip structural, care pot fi formate, in cea mai mare parte, din structuri de acelasi tip, respectiv din anticlinale, brachianticlinale si domuri etc., sau pot fi combinate (mixte), formate din structuri de diferite tipuri (domuri si anticlinale ; anticlinale si monoclinale ; anticlinale, brachianticlinale si domuri etc.).

De asemenea sunt zone de acumulare legate de suprafete de discordante stratigrafice regionale si zone de acumulare legate de efilarea regionala a rocilor colectoare.

O deosebita importanta pentru amplasarea cat mai buna a forajelor de mare adancime este cunoastera zonelor de cumulare suprapuse si aici s-au separat sase tipuri (C. Beca 1976) si anume : stratigrafica, structurala-litologica ; struturala-astructurala ; litologica-structurala ; litologica-stratigrafica ; litologica- astructurala. Dar sunt cazuri cand pot fi intalnite mai multe zone de acumulare suprapuse, in special cel de tip stratigrafic, uneori in numar de patru si chiar cinci.

In vederea unei cat mai bune orientari a lucrarilor de prospectiuni si explorare prezinta o deosebita importanta modul de distributie in plan orizontal a structurilor, care formeaza zone de acumulare.

Din acest punct de vedere se cunosc zece grupe de zone de acumulare si anume : lineare ; lineare (in culise) ; sub forma de arc ; in evantai ; cerc intrerupt ; trestre-subacvatice lineare ; subacvatice lineare (in culise) ; subacvatice lineare ; subacvatice in evantai si terestre- subacvatice in evantai.

Cunoasterea distributiei zonelor de acumulare ca si a zonelor de acumulare suprapuse, sunt de o deosebita importanta in estimarea, dupa primele rezultate, a perspectivelor bazinelor respective, atat in extindere, pe orizontala cat si in adancime, pe verticala.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5307
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved