Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


UTILIZAREA RESURSELOR DE APA SI CALITATEA LOR CRISUL ALB

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CLIMA - FACTOR ECOLOGIC IMPORTANT PENTRU RESURSELE DE APA
UTILIZAREA RESURSELOR DE APA SI CALITATEA LOR CRISUL ALB
ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE CRISUL ALB
PROCESE DE OXIDARE AVANSATA IN TRATAREA SI EPURAREA APELOR
PRINCIPALELE ASPECTE MORFOMETRICE SI MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI. IMPORTANTA ACESTORA IN FORMAREA RESURSELOR DE APA.
APELE SUBTERANE SI IZVOARELE MINERALE DIN BAZINUL CRISULUI ALB
EVALUAREA STUDIILOR SI CERCETARILOR GEOGRAFICE ASUPRA CRISULUI ALB
APELE CURGATOARE



UTILIZAREA RESURSELOR DE APA SI CALITATEA LOR CRISUL ALB

Utilizarea apei raurilor. In perioada 1960 1989 s-au facut o serie de amenajari menite sa asigure rezervele de apa necesare irigarii a peste 70000 hectare. In perioada 2000 2005 sistemul de irigatii din Campia Crisului a suferit mult, practic consumul de apa pentru irigarea culturilor fiind neglijabil.





Acumularea Taut asigura sursa de apa pentru irigarea a 3800 hectare si prin capacitatea de acumulare scoate de sub inundatie, fara indiguire, o suprafata de 1100 ha. La aceasta se adauga acumularea Chier, care are atributul de a atenua viiturile Cigherului in zona de confluenta cu Crisul Alb.

In afara de utilizarea apei pentru irigatii, apa Crisului este folosita si pentru alimentarea a o serie de canale (Canalul Morilor, Canalul Matca, canalul Militar) cu scopul de a regulariza debitele pe Crisul Alb.

Pe Crisul Alb nu exista amenajari hidrotehnice moderne care sa utilizeze potentialul hidroenergetic. Desi in anul 1950 in bazinul Crisului Alb existau peste 310 mori mecanice, astazi mai exista doar 4. Celebrele mori de apa de pe Canalul Morilor, in ultimii 30 de ani au fost abandonate (dezafectate), ultima functionand pana in anul 2002 (la Buteni).

Utilizarea apei din lacuri. Apa din lacul de acumulare de la Mihaileni este folosita prin intermediul unei aductiuni de orasul Brad pentru completarea resurselor de apa necesara pentru economia orasului. Apa din acumularea Taut este folosita la irigatii si pentru mentinerea unui debit sanitar de 0,075 mc pe Cigher. Apa din restul lacurilor existente in bazinul Crisului Alb are utilizari doar in scop piscicol, productia medie fiind de 1000 kg/ha.

Utilizarea apelor subterane. Apele subterane sunt folosite pentru alimentarea localitatilor din bazinul Crisului Alb cu apa potabila, prin intermediul forajelor arteziene de mare adancime.

Apele hipotermale de la Carand, Mocrea si Pancota au utilizari casnice. Apele minerale de la Moneasa si Vata de Jos sunt folosite in scop balnear, pentru cura diferitelor afectiuni cronice.

Calitatea apei din raurilor si lacuri. Apele de suprafata din bazinul Crisului Alb se incadreaza in categoria de calitate I conform stasului de calitate a apelor de suprafata - STAS Analizele facute pe valea Crisului Alb si pe afluentii sai indica ape ce variaza de la usor acide (pH = 6,5)    la usor alcaline (pH = 8,0). Mineralizarea medie, normala a apelor din bazinul Crisului Alb este cuprinsa intre 325 si 445 mg/l si intra in categoria apelor cu mineralizare medie (200 500 mg/l).



Prezenta ionilor de metale grele in rauri se datoreaza fenomenului natural, produs prin antrenarea de catre apa a acestor elemente. Probele de apa analizate au dovedit prezenta in apa Cigherului precum si a afluentilor Valea Mare si Dudita, atat a ionului de Zn cat si a ionului Pb. Pentru ionul de Cu nu s-au efectuat determinari, dar este foarte probabila si prezenta acestuia alaturi de Zn si Pb cu care in mod obisnuit se afla raspandit in natura, afirmatie sustinuta de faptul ca asociatiile minerale din care provin cele trei metale grele sunt paragenetice, formate deci in acelasi proces geologic, parageneza caracteristica intalnita aproape exclusiv in zacamintele hidrotermale sub forma de filoane tipice. Astfel, sunt des intalnite in zacamintele metalifere hidrotermale prezenta blendei (ZnS) impreuna cu galena (PbS), pirita (FeS) si calcopirita (CuFeS2).

Principalele surse de poluare din bazinul Crisului Alb.

Poluarea apelor Crisului Alb zona Brad. In zona Gura Barza - Brad, fenomenul de poluare este generat de: apele pompate din mina si ape reziduale de la amalgamare si flotatie.

Poluarea apelor Crisului Alb zona Sebis. In zona Sebis, fenomenul de poluare este generat de deversarile de ape reziduale de la ateliere de tabacarie - cojocarie, ape reziduale incarcate cu ioni de crom, materii organice in descompunere, diverse chimicale.

Poluarea apelor Crisului Alb zona Ineu. Statia de epurare, proiectata cu peste 25 ani in urma, exploatata defectuos, cu rezultate foarte reduse, contribuie la impurificarea apei Crisului Alb cu ape reziduale menajere.

Alte surse de poluare din bazinul Crisului Alb - sunt reprezentate de diverse deversari de resturi si solutii menajere, dejectii animaliere, de resturi ce provin de la cazane de fiert tuica si care in majoritatea lor se afla situate pe cursul raurilor.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1393
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site