Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Caracteristicile lumii moderne: periodizari, caracteristici, definitii

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Caracteristicile lumii moderne: periodizari, caracteristici, definitii.

MODERN, MODERNITATE – este o modalitate de a trai prin a celebra progresul, incapsulat in idee de libertate, drepturi si emancipare. Se bazeaza pe o rationalitate instrumentala, pe drepturile naturale ale indivizilor, pe stiinta, refuzand valorile vechiului regim.




Periodizari: cand incepe modernitatea? Care ii sunt insusirile care o fac detectabila? Cat de repede s-a produs transferul dinspre lumea ideilor spre realitatile sociale? Care dintre factorii progresului au contribuit in mod decisiv la declansarea modernizarii?

Raspunsuri complicate: Nu exista un certificat de nastere. Exista opinii care sesizeaza mutatii de forma sau substanta, idei noi sau evenimente noi, care par a rupe cu veche ordine medievala. Autorii sustin ca undeva la mijlocul secolului al XV-lea aceste idei (Renasterea) si faptele care le-au insotit capata o relevanta sociala. Cel mai adesea, insa, limita de jos cronologica a modernizarii este sesizata la inceputul secolului al XVI-lea, atunci cand in mai multe domenii ale vietii sunt inregistrate mutatii, care semnifica o indepartare –nu chiar o ruptura – cu trecutul medieval.

Revolutia descoperirilor geografice ce a atras mutatii in politica economica – mercantilismul, introducerea unor mecanisme financiare moderne – aparitia sistemelor bancare, instrumentelor de plata.

Dezvoltarea statului centralizat, monarhic, devenit absolutist.

Schimbarile in ordinea traditionala a societatii – etica protestanta si spiritul capitalismului – v. Max Weber.

Revolutia stiintifica – Bacon, Copernicus, Newtonetc.

In esenta, proces lung, in care achizitiile operate la niveluri multiple, materiale, spirituale, statale, economice, politice, sociale, culturale, schimba felul in care oamenii traiesc si isi percep lumea. Bornele cronologice, utile pentru semnificanti individuali, nu pentru proces in totalitatea, aceasta in conditiile in care orice nou regim convietuieste multa vreme cu realitatile vechiului regim. Din aceasta perspectiva, chiar si cronologia devine o problema complicata, nefiind vorba de date referentiale evidente, ci de un proces dezvoltat intre sec. 16-19 in vestul Europei (sau chiar 20, depinzind de arealul geopolitic aflat in discutie)

Putem determina o parte dintre insusiri. Mutarea atentiei de la Cetatea lui Dumnezeu spre Cetatea Omului. Ratiunea instrumentala - cf. Descartes, Dubito ergo cogito, cogito ergo sum- desacralizarea treptata a vietii publice - ratiunea de stat la Richelieu sau umanizarea religiei prin reformele lui Luther, Calvin etc – revolutia stiintifica – achizitiile de cunoastere bazate pe experiment, pe masurare, pe calcul – transformarea economica – mai ales in sfera financiara, apoi in ceea ce s-a numit revolutie industriala – si cea politica – revolutiile atlantice

Modernizarea – fenomen si concept european. S-a realizat in moduri distincte in stiinta, arte, economie sau politica. Nascuta in Europa modernizarea a fost –si inca mai este exportata – spre alte societati traditionale. Este un porces prin care se transfera )prin empatie si imprumut) valori, institutii, idei si practici sociale.

Modernitatea – proces si perioada.

Statul modern – teritorial, suveran, constitutional, bazat pe o exercitare impersonala (nu domnia omului, ci domnia legii) a puterii, statul avand monopolul si controlul asupra tuturor mijloacelor coercitive, pe care le utilizeaza pasnic (prin birocratie, legi, reglementari) sau violent, cu scopul de a asigura securitatea interna si externa a resortisantilor sai. Cetatenii sunt responsabili fata de stat, nu dependenti fata de nobili primordial. Statul are autoritate si legitimitate, chiar daca este o abstractiune. Una care poate sa taxeze, sa educe, sa asigure securitate.

In secolul 16 – pe vremea lui Copernicus, dar si doua secole mai tarziu, cuvantul revolutie semnifica revenirea la starea initiala, mai degraba decat schimbarea radicala, pe care noi astazi o percepem prin respectivul cuvant.

N. Copernicus, Revoultion of the Heavenly Bodies,       preocupat de revenirea eliptica a planetelor, nicidecum de ceva nou, ci de ceva repetat, de rolling back.

Doar rev. Franceza a semnificat.noua usa spre viitor. Nu reforma ci schimbare radicala, asa cum s-a consacrat in dezbaterile din Parlamentul Britanic din sfarsitul sec. 18.



Multitudine/multiplicitate – autonomie a unei retele de singularitati productive.id est

o      Modernitate

– o dimensiune filosofica, in care se schimba notiunea de timp istoric. Anterior trecutul oferea orizontul total al viitorului: credinte, institutii si practici legitimate cf. Modelelor si principiilor traditionale.

Tip de societate sau ca experienta – rev. Stiintifica din s. 17 aplicarea cunostintelor dobandite in societate si natura . rationalitate, organizare si progres. Societatea industriala, capitalista, in care cunoatterea stiintifica este baza bogatiei si puterii sociale. Revolutia postmoderna presupune schimbarea lumii fara insa a prelua puterea

o      Lumea medievala se baza pe credinta, traditie si loialitate fata de idee cetatii lui Dumnezeu, monarhie

o      1650 / proces de rationalizare si secularizare

Chestionarea tuturor dimensiunilor / revolutia stiintifica

Criza identitatii europene – rationalism, noile culturi decoperite in spatiul European –circulatia valorilor bazata pe tipar, dar si mutatiile produse in termenii disiparii multor alteritati – sau extra-european (descoperirea Americii).

Andre, a lui Voltaire, remarca ca> Ratiunea circula insotita de doi prieteni, experienta si toleranta. Agricultura si Comertul erau si ele de fata.

In concluyzie, ne aflam in fata unor societati in curs de modenizare atunci cand:

a.      Tranzitie demografica – se schimba distributia si numarul celor care locuiesc intr-o societate. De la comunitate spre societate, noi retele sociale, noi forme de agregare, de formare identitara.

b.     Comercializarea economiei – se face tranzitia de la economia autarhica, suficienta, spre cea de consum, bazata pe asigurarea comoditatilor sociale si nu doar nevoilor de supravietuire.

c.      Dezvoltarea spiritului capitalis

d.     Cresterea divizarii sociale a muncii –implicit o diferentiere a functiilor economice si politice a acesteia

e.      Acomodarea sociala cu modalitatea rationala, stiintifica de a gandi

f.      Transdformarea modului de comunicare +presa, comertul, etc.

g.     Urbanizarea

h.     Democratizarea – noi forme de participare politica, de institutii politice, de legitimitate politica

i.       Industrailizare – se produce tranzitia de la o economie preponderant agrara spre una bazata pe societatea industriala






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1270
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site