Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Iradierea culturii bizantine

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Iradierea culturii bizantine

Arta bizantina a iradiat in forme diverse si cu intensitati felurite pe un areal geografic ce se intindea din Orientul Mijlociu pana in Brirania, din Sicilia pana in Nordul Europei, evidentiind multitudinea si continuitatea contactelor in sfera culturii.




1. Influenta cea mai intensa a exercitat-o Bizantul asupra popoarelor balcanice limitrofe imperiului, in special asupra bulgarilor crestinati de misionarii greci. Reprezentativa este influenta bizantina in arhitectura si pictura de fresce din bisericile bulgaresti (ex: biserica din Boiana), sau bisericile din Serbia construite cu mesteri adusi din Bizant (ex: bisericile din Kosovo si Metohia).

2. Arhitectura bisericii in stil bizantin a fost adaptata cu unele traditii locale, in spatiul civilizatiei slave de rasarit, incepand cu secolul al XI-lea cand s-a construit biserica Sf. Sofia din Kiev si catedrala ortodoxa din Novgorod (Rusia). De altfel, in Novgorod s-a format o scoala de pictura bizantina care a fost ilustrata in secolul al XIV-lea de renumitul pictor bisericesc Andrei Rubliov, cand s-a construit si frumoasa biserica din incinta Kremlinului din Moscova. Stilul arhitecturii si picturii bizantine din epoca Paleologilor fusese asimilat de creatorii si pictorii din Moscova, dar care ulterior se vor indeparta de acest model. Arta rusa paraseste dimensiunea aristocratica a arhitecturii bizantine, adoptand forma de bulb a turlelor, fiind o arta legata de viata si de traditiile populare. In timp ce arhitectura bisericilor ortodoxe rusesti isi contureaza identitatea lor specifica, frescele, pictura icoanelor si miniaturile manuscrisurilor bisericesti perpetueaza mai departe vechea traditie a artei bizantine in aceste domenii ale creatiei artistice.

3. Un alt spatiu limitrof influentei artei bizantine il reprezinta doua insule mari grecesti din Mediterana - Cipru si Creta. In insula Creta a existat o renumita scoala de pictura de icoane, unde s-a format Domenikos Theotokopaulos, care-si continua activitatea artistica la Toledo, cunoscut sub numele de El Greco. Pictura lui El Greco, ridica pe treapta cea mai inalta transcendentarismul bizantin in pictura bisericeasca.

4. O puternica influenta a exercitat Bizantul pe plan artistic in Nordul Dunarii, in spatiul culturii din Tarile Romane, initial, prin intermediul unor mesteri sarbi (ex: la biserica Manastirii Cozia). Domnii romani au adus, dupa infiintarea mitropoliei, mesteri din Bizant care au realizat in secolul al XIV-lea arhitectura in frescele Bisericii Domnesti Curtea de Arges. R. Theodorescu considera si argumenteaza teza dupa care 'cheia de bolta a intregii noastre conceptii despre geneza culturii, mai mult, a civilizatiei feudale a romanilor este definita de coridoarele culturale de-a lungul carora a ajuns pe pamantul romanesc in veacurile X - XIV o parte a ceea ce creasera pe taram material si spiritual' - Occidentul si Orientul european. De asemenea in Tarile Romane influenta bizantina s-a exercitat, in continuare, in tehnica sculpturii in lemn a frescelor, broderiilor, al manuscriselor miniaturate si al obiectelor din aur si argint de uz liturgic. O particularitate a arhitecturii bisericilor din Moldova, sub influenta artei gotice, o reprezinta frumosul 'stil moldovenesc', care s-a impus in arhitectura renumitelor manastiri si biserici din Bucovina.

5. Arta bizantina, a iradiat initial si a influentat si inceputurile artei arabe, mai ales in tehnica mozaicului, prin care artistii din Bizant au fost chemati sa realizeze moscheele din Damas si Ierusalim din timpul dinastiei ommayazilor si moscheile sultanilor din Istambul, dupa modelul catedralei Sf. Sofia.

6. In arta Occidentului, stilul bizantin s-a impus mai ales prin traditia scolilor din zona Orientului Mijlociu a Bizantului, si mai putin prin traditia elenista, luxoasa si elevata, practicata in scolile din Constantinopol.

Incepand cu secolul al VII-lea, constructia si decorarea cu mozaicuri a unor biserici din Franta (Tours, Toulouse, Nantes s.a.), s-a realizat in contact cu arta bizantina. Misionarii Bizantului au adus tehnicile artei bizantine in sculptura si in miniaturile manuscriselor in capelele palatine din Pavia si Benevento (Italia) si pana in manastirile irlandeze. Influenta bizantina se regaseste si in epoca 'renasterii' din timpul domniei lui Carol cel Mare, a carei capela palatina in plan octogonal de la Aachen, este de inspiratie bizantina, dupa modelul bisericii S. Vitale din Rovenna.

Arta romanica a Occidentului a folosit modele si tehnici de inspiratie bizantina, cu ar fi: constructia bisericilor rotunde sau octogonale, fildesurile sculptate, manuscrisele miniate scrise cu litere de aur a Evangheliilor, diverse tesaturi si motive iconografice etc. In secolele XII - XIII, Venetia a jucat un rol important de mediator intre Bizant si Occident, pregatind premisele novatoare ale artei renascentiste in orasele Italiei.

Influenta politica si culturala a Bizantului a crescut in S-E Europei, mai ales dupa victoria asupra bulgarilor (975), cand in acest spatiu prezenta bizantinilor este foarte activa, amintind in tinuturile romanesti de epoca lui Justinian. Legaturile voievodatelor romanesti se amplifica in secolul X cu Imperiul Bizantin, inclusiv pentru cele din N-V Transilvaniei (raspunsul lui Monumorut dat trimisilor lui Arpad ca detine tara de la tatal sau protejat al imparatului din Constantinopol, este o dovada pe care o consemneaza Gesta Hungureanu a lui Anonimus). In Tarile Romane, Bizantul a influentat direct sau indirect organizarea formatiunilor politice locale in ceea ce priveste structura lor statala, titlul si prerogativele domnului, formele succesiunii la tron, Codul justinian ca izvor de drept, caracterul si rolul bisericii ortodoxe tematica ideatica a culturii si artei bizantine regasite in patrimoniul culturii medievale romanesti. O data cu expansiunea Otomana in Balcani, statutul capitulatiilor reprezenta o anumita autonomie a tarilor romane in relatiile cu turcii, a constituit in epoca medievala expresia conservarii la nivelul mentalitatii colective a ideii ca domnitori romani au preluat si pastreaza mostenirea bizantina. Istoricii Evului Mediu romanesc constata cu justificare ca aceasta perioada istorica a romanilor este legata indisolubil de politica de protejare a 'Romaniilor' din aceasta zona a Europei de Imperiul Bizantin. Sensul de evolutie istorica a acestor raporturi se schimba insa in conditiile in care Bizantul intra pe fagasul declinului sau, marcat de disparitia statala in anul 1453, in timp ce Tarile Romane isi afirma cu forta armelor si abilitatea diplomatiei existenta statala reala, comparativ cu alte state din zona, la presiunea de integrare a Imperiului Otoman . Pentru romani si dupa prabusirea Bizantului, Ideea bizantina supravietuieste peste trei secole, ceea ce evidentiaza forta valorilor bizantine pe plan social si cultural. Ele s-au dovedit a fi mai puternice in epoca medievala, chiar decat contactele directe cu Bizantul dupa secolul al XI-lea.



Dupa infiintarea Mitropoliilor in Tara Romaneasca (1359) si Moldova (1401), raporturile religioase cu Bizantul s-au intensificat, domnii romani sustinand material si financiar renumitele manastirile ortodoxe de la Muntele Athos, in special, dupa prabusirea statului bizantin. De asemenea, literatura religioasa este in spatiul romanesc de origine bizantina, iar Vietile Sfintilor au gasit in imaginatia poporului roman un orizont larg de manifestare. Astfel, primele cronici scrise de Macarie, Eftimie si Azarie au folosit ca model scrierile bizantine prin filiera slava din Sudul Dunarii.

Chiar la inceputul secolului XVI, 'Invataturile lui Neagoe catre fiul sau Teodosie' valorifica geniul literar bizantin afirmat inca din secolul VII. Arhitectura romaneasca medievala, monumentele, decoratiile si iconografia din aceasta epoca istorica s-au format in campul de actiune culturala a Bizantului. Mentionam in acest sens arhitectura in stil bizantin a bisericii Sf. Nicolae - domnesc din Curtea de Arges, manastirea Snagov, mitropolia din Targoviste, biserica Sf. Dumitru din Craiova s.a. din secolele XIV - XV. In lucrarea 'Istoria vietii bizantine', N. Iorga evidentiaza ideea continuitatii culturii bizantine prin cultura medievala din Tarile Romane. Ortodoxismul din Sudul Dunarii a gasit in domnii tarilor romane principalii protectori ai locasurilor sfinte si ai credinciosilor persecutati de opresiunea musulmanilor. '…Romania a cunoscut mai cu seama Bizantul, si ea totusi, a copiat, incepand cu secolul XIV, dupa modelul bizantin, organizarea sa politica si religioasa, legiunile sale bisericesti, liturghia sa , conceptia sa asupra autoritatii suverane' . Marile familii bizantine (Cantacuzinii, paleologii, Mavrocordatii s.a.) si-au gasit in viata politica si culturala din spatiul romanesc locul ideal de manifestare si afirmare. Fireste, traditiile culturale si civilizatoare ale Bizantului nu trebuie confundate cu politica unor domnitori fanarioti din secolul al XVIII-lea aflati in solda sultanilor degenerati ai Istambulului.



R. Theodorescu, Bizant, Balcan, Occident la inceputurile culturii medievale romanesti (secolele X - XIV)

Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1974, p.339

Ch. Diehl, op.cit. p.360









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 847
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site