Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Europa in conceptia lui Joseph Ratzinger

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Studii Europene




Europa in conceptia lui Joseph Ratzinger

Introducere

“In realizarea unei Europe unite ca si o familie de popoare nu trebuie uitat nicicand sufletul ei. O Europa unita numai economic si financiar, numai administrativ si politic, ar avea o mare lipsa daca nu ar avea o inima si un suflet care sa o faca cu adevarat vie si dinamica.Acest liant nu poate fi altul decat cel adus in Europa de la inceput de Cel ce este Stapanul istoriei, adica sufletul crestin, ca o forta unificatoare si vivificatoare.”

Europa este astazi un continent al bogatiilor istorice,culturale si, in parte, bogat si din punct de vedere material. Contemporaneitatea asista la un proces de reunificare economico-juridica, financiara, militara si chiar culturala.

In acelasi timp insa, se poate constata ca traim o perioada a crizelor majore ,crize ale caror fundamente le gasim in sufletul si istoria comportamentului Europei,in civilizatiile din care ne tragem.Putini au putut explica cum de suntem atat de legati de un continent care a devenit mai mult o idee decat un spatiu.

Joseph Ratzinger, actualul Papa Benedict al XVI –lea este unul din cei a carui preocupare se indreapta catre destinul lumii actuale si caile de iesire din criza in care se afla, o criza care, inainte de toate, este una de ordin moral : “Maladia propriu-zisa a lumii moderne este deficitul moral” , afirma Joseph Ratzinger , deficit rezultat din expansiunea mentalitatii “tehnice” a lumii moderne si din “descompunerea fortelor morale” ce marcheaza astfel declinul umanitatii.

In discursul acestuia , tinut in 13 mai 2004 in libraria Senatului italian,intitulat “Europa : fundamentele spirituale de ieri,azi si maine” , Ratzinger defineste cauzele a ceea ce constituie evaporarea spirituala a inimii Europei,sugestive in acest sens fiind declinul rapid al populatiei, incapacitatea de a-si intelege propria unicitate sau izvoarele ei.

Cand Europa se indoieste de propriile fundamente spirituale si se disociaza de istoria sa,survine raspunsul unei culture non-europene( Islamul) ca o reactie radicala si o intoarcere la epoca ce precede aparitia valorilor crestine.

Desi rar admis in public,Islamul este una din cauzele ingrijorarii Europei asupra ei insasi.In comparatie cu acesta , Europa pare batrana,in stare de declin si viitorul nu o preocupa. Pana acum, in ceea ce-i priveste Sudul si Estul, spatiul Europei presupunea doar acel spatiu care nu era invadat de Islam.

Renasterea Islamului, observa Ratzinger, este incurajata si de realizarea faptului ca Islamul este intr-o pozitie favorabila de a oferi o baza spirituala care e valida pentru viata unui popor.

Mostenirea culturii europene

In viziunea lui Raztinger cultura europeana si specificul acesteia se bazeaza pe patru concepte ce tin de mostenirea ei: “mostenirea greaca”( diferenta dintre Bun si bunuri, adica acea diferenta in care este dat in acelasi timp dreptul constiintei morale si relatia reciproca intre ratio si religo ); “mostenirea crestina” ; “mostenirea latina” ; “mostenirea epocii moderne” (separarea intre credinta si legislatie). , numai prin realizarea sintezei dintre “realitatea politica” si “idealitatea morala” conceptul de “Europa” putand deveni “o forta pregnanta pentru viitor”.

In ceea ce priveste mostenirea crestina, dupa cum remarca si Andrei Marga , Ratzinger scrie : “Crestinismul este sinteza realizata de Iisus Hristos intre credinta Israelului si spiritul grec.Pe aceasta sinteza se bazeaza Europa” .Astfel in mostenirea lasata de Ierusalim, Europa isi are una din sursele decisive.

Ratzinger subliniaza faptul ca ceea ce e de facut este restabilirea triunghiului Ierusalim-Atena-Roma asemeni unuia veritabil-cu trei laturi si trei unghiuri.Spiritul grec ramane definitoriu nu numai pentru filozofie si stiinta dar si pentru religia crestina. In Europa , crestinismul a primit amprenta sa culturala si intelectuala cea mai eficienta din punct de vedere istoric si de aceea ramane strans legat de Europa intr-un mod deosebit , afirma Ratzinger.

Totodata, reflectiile lui Joseph Ratzinger asupra Europei sunt sintetizate in patru teze : a) “constitutiva pentru Europa este , de la inceputul ei in Elada,coordonarea interioara dintre democratie si eumonie , a dreptului nemanipulabil “; b) “daca eumonia este presupozitie a capacitatii de a vietui a democratiei,atunci la randul ei, eumonie are ca presupozitie fundamentala veneratia comuna si obligatorie pentru dreptul public al valorilor morale si a lui Dumnezeu” ; c) “renuntarea la dogma ateismuui ca premise a dreptului public si a formarii statului si o veneratie a lui Dumnezeu ca temei al ethosului si dreptului inseamna renuntarea atat la natiune, cat si la revolutia mondiala ca summum bonum” ; d) “pentru Europa, recunoasterea si asigurarea libertatii de constiinta,a drepturilor omului , a libertatii stiintei si, de aici, a societatii umane bazate pe libertate trebuie sa fie constitutive”. Pentru evitarea radicalizarii acestor valori,trebuie continuata fundamentarea rationala pe respectul lui Dumnezeu si pe valorile morale ce provin din credinta crestina.



In Wendezeit fur Europa? , teologul ,dupa cum ne prezinta si Andrei Marga in cartea La sortie du relativisme , sustine ca restaurarea demnitatii omului , promovata de crestinism , constituie veritabila iesire din criza europeana.

Lipsa moralitatii in Europa

De asemenea, in corelatie cu problematica acestei crize , Ratzinger aduce in discutie si acea problematica a modernitatii-pierderea moralei: “subrezirea moralei este simptomul unei grave probleme culturale”. El sustine ca “si ratiunea practica pe care se bazeaza efectiv cunostiinta morala, este o ratiune efectiva, si nu doar expresia sentimentelor subiective fara valoare de cunoastere.” In unul din discursurile sale, intitulat Criza culturala a Europei , acesta afirma : “Adevaratul si cel mai grav pericol al acestui moment consta tocmai in acest dezechilibru intre posibilitatile tehnice si energia morala. Siguranta de care avem nevoie ca supozitie a libertatii si demnitatii noastre, nu poate veni in ultima instanta din sistemele tehnice de control, dar poate aparea, insa, numai din forta morala a omului: acolo unde ea lipseste sau nu este suficienta, puterea pe care omul o are se va transforma tot mai mult intr-o putere de distrugere. “

Cu toate acestea,el proclama existenta unui anumit moralism al zilelor nostre , dar care insa ramane vag si “aluneca astfel , aproape in mod inevitabil , in sfera politica si de partid”. Acest tip de moralism nu doar nu deschide o cale spre regenerare , dar o blocheaza caci esenta mesajului lui Iisus este inlocuita de marile cuvinte de ordine ale(si valori) acestui moralism.

Crestinismul-avanpostul libertatii umane

In opinia sa “aceasta Europa, inca din timpul Renasterii, si intr-o forma deplina in perioada iluminismului, a dezvoltat tocmai acea rationalitate stiintifica care in epoca descoperirilor a dus nu doar la unitatea geografica a lumii, la intalnirea continentelor si a culturilor, dar care acum, mult mai profund, datorita culturii tehnice devenita posibila datorita stiintei, pune cu adevarat o amprenta proprie in intreaga lume, ba mai mult, intr-un anume fel o uniformizeaza. Si mergand pe urmele acestei forme de rationalitate, Europa a dezvoltat o cultura care, intr-un mod necunoscut pana acum de catre omenire, il exclude pe Dumnezeu din constiinta publica, fie negandu-l cu totul, fie considerand existenta lui imposibil de demonstrate” .

Astfel, cum afirma teologul si in cartea “Mostenirea crestina a Europei”, Dumnezeu nu mai e considerat binele suprem public si comun, ci e exilat in domeniul privat, in timp ce ateismul devine in societatea contemporana o dogma publica fundamentala.

In acelasi timp, Ratzinger pledeaza in favoarea unitatii dintre domeniul revelatiei si domeniul ratiunii , in cazul in care credinta crestina asigura ratiunii practice spatiul vital in care se poate dezvolta . Insa in epoca moderna se constata o tot mai mare independenta a ratiunii care duce in cele din urma la o autonomie nelimitata a acesteia . De aceea responsabilitatea comuna a bisericilor Europei este tocmai “recrestinarea unui continent in mare parte decrestinat”.

Morala pe care biserica o invata nu este o povara speciala pentru crestin , ci este apararea omului contra incercarii de a-l demonta . Daca morala nu este sclavizarea , ci eliberarea omului , atunci credinta crestina este avanpostul libertatii umane .” La fel cum Andrei Marga remarca in Introducere(“Dialectica secularizarii”) –Liber­tatile si valorile ce dau sens vietii nu se pot pastra nici intr-o societate liberala doar prin forta dreptului, caci aceasta forta devine suficienta numai daca dreptul este infuzat de optiuni morale . Raportul dintre ratiune si filozofie, intr-o societate globalizata, consta in a sti si a gasi „o evidenta etica eficace, o evidenta cu destula forta pentru a oferi motivatii“.

Idei convergente in dezbaterea Habermas-Ratzinger

Aceeasi pledoarie in favoarea unitatii dintre revelatie si ratiune , dintre religie si filosofie – ca fundament pentru o refacere a fortelor morale pierdute din partea unei umanitati aflate intr-o profunda criza a valorilor – o gasim in dezbaterea referentiala din 28 ianuarie 2004 de la Munich a teologului alaturi de alt mare filozof contemporan Jurgen Haberms. Dezbaterea constituie un punct de cotitura intrucat trateaza una din problemele majore ale societatii actuale : criza de motivatie .In introducerea sa, Premisele unei dezbateri epocale ,Andrei Marga enunta ca “premisa favorabila” a intalnirii dintre cei doi mari filozofi faptul ca Habermas si Ratzinger au ajuns, prin conceptualizari proprii, sa preia in termeni si sa abordeze una dintre dificultatile majore ce se intimpina in democratiile de astazi: ambii au sesizat ca resur­sele rationalitatii europene secularizate nu mai sunt suficiente pentru a stapani crizele existente, in mod exact criza de motivatie din democratiile unei lumi pe cale de mondializare . Cum constata dealtfel si Andrei Marga , societatile sunt dominate de „calcul' si de „putere' si au transferat morala in sfera privata a individului, dupa ce, la inceputul istoriei sta­tului modern, religia a fost trecuta din spatiul public in viata privata . Aceasta dezbatere sustinuta la Munich , in 2004 , ne dezvaluie larga „convergenta intre Habermas si Cardinalul Ratzinger: ambii considera ca epoca «slujitoarei» in relatia dintre filozofie si religie a trecut si ca solutia este conlucrarea ; ambii au sesizat ca resursele rationalitatii europene secularizate nu mai sint suficiente pentru a stapini crizele existente si ca religia insasi are nevoie de ratiune pentru a preveni alunecarea in fundamentalisme ce genereaza terorismul“. Atat Habermas cat si Ratzinger realizeaza ca resursele culturale ale democratiei au nevoie de infrastructura morala si motivatie religioasa.



De asemenea, in ceea ce priveste „societatea postseculara“, cei doi sunt de parere ca s-a pasit in aceasta si ca „secularizarea in care Europa s-a angajat cu secole in urma are nevoie astazi de un complement, pe care religia il poate asigura“. Habermas si Ratzinger admit ca „exista «patologii ale ratiunii» si «patologii ale religiei» si recomanda filozofiei si religiei sa fie disponibile la a invata din experienta istorica si argumentele celeilalte.

Relatia ratiune-religie si interculturalitatea

Ratzinger se refera si la rolul si consecintele interculturalitatii pentru societatea postsecularizata.Astazi suntem prezenti la un fenomen de tensionare in interiorul propriei traditii culturale , spatiile culturale nu mai sunt dominate de unitate . In Occident , desi cultura secularizata rationala se vede pe sine ca factor unificator , viziunea crestina a realitatii continua sa fie o forta eficienta, sustine teologul . Astfe “cei doi poli “ raman sa se respinga reciproc. La fel si in spatial Islamic se inregistreaza comportamente culturale diferite , de la absolutism fanatic la atitudini ce tind spre o rationalitate “toleranta”.Nici spatial cultural al budismului si hinduismului nu sunt scutite de astfel de tensiuni. De aici Ratzinger concluzioneaza cu existenta unei nonuniversalitati ale celor doua culturi occidentale- cultura credintei crestine si cultura rationalitatii secularizate . Astfel , 'o formula rationala, etica sau religioasa asupra lumii, asupra careia toti ar cadea de acord si care ar putea sustine apoi ansamblul, nu exista. Sau, cel putin in prezent nu se poate atinge. Acesta este si motivul pentru care asa-zisul ethos mondial ramane o abstractie'. In acest caz, fundamental pentru teologul filozof este incercarea unei conexiuni intre ratiune si credinta astfel incat sa se ajunga la un “proces universal al purificarilor” in care valorile si normele “vor castiga o noua forta de iluminare”.

In viziunea lui Ratzinger, Europa are nevoie de o acceptare , bineinteles critica, a propriei existenta pentru a supravietui . Multiculturalismul este infatisat uneori ca o respingere a culturiii unui individ de catre altul , insa conceptual de multiculturalism nu poate exista fara un numitor comun si mai ales fara respectul fata de divinitate . Respctul fata de propria credinta si idei presupune in acelasi timp si respectul fata de credinta si ideile altuia . Insa acest lucru nu poate fi facut, in opinia lui Ratzinger, daca notiunea de Dumnezeu ne este straina . Altfel s-ar ajunge la falsificare identitatii Europei.

Credinta seculara din Occident apare ca straina altor culturi ale lumii . Acestea sunt convinse ca nu exista nici un viitor fara existenta unei divinitati . In acest sens , sustine Joseph Ratzinger , multiculturalismul ar putea sprijini Europa in regasirea sufletului propriu.

In concluzie , viitorul Europei pare a se indrepta spre pierzanie , atat timp cat, afirma filozoful , societatea de astazi sufera de 'o separare intre convingerile primordiale ale omului despre Dumnezeu si el insusi in lume'. Europa de astazi cauta sa inteleaga principiile pe care se bazeaza alte civilizatii, ignorandu-si propriile principii. Succesul din ultimii ani al iudaismului sau al religiilor asiatice se datoreaza declinului culturii crestine in Europa. Crestinii trebuie sa se 'recunoasca pe ei insisi ca o minoritate creativa' astazi in spatial european . Iar sarcina lor este de a lucra la 'revigorarea adevaratei culturi crestine europene, pentru ca Europa sa-si castige ce e mai bun din identitatea ei si sa se puna in slujba intregii omeniri'.

Bibliografie:

Joseph Ratzinger, “Mostenirea crestina a Europei”, Ed.Trinitas, Iasi, 2002

Andrei Marga, “Filosofia unificarii europene”, Ed.EFES, Cluj,2005

Andrei Marga, “Religia in era globalizarii”, Ed.EFES, Cluj, 2006

Andrei Marga, “La sortie du relativism”, Ed.Limes, Cluj, 2006

Andrei Marga, Introducere-“Premisele unei dezbateri epocale:Habermas-Raztinger” din “Dialectica secularizarii.Despre ratiune si religie”, Cluj, 2005.





Damaskinos,Mitroplit al Elvetiei, “Mostenirea crestina a Europei”, in Misiunea Ortodoxiei in edificarea Europei Unite,Ed. Trinitas, 2002, p.58

Andrei Marga , “Filosofie unificarii europene”, in Europa si specificul European ,Ed.EFES 2006 , p.40

Andrei Marga ,”La sortie du relativisme” , in Le retour au triangle Jerusalim, Athenes, Rome , Ed.Limes, 2006 , p.124-125.

Ibidem , p.40

Jospeh Ratzinger , Discursul “ Criza culturala a Europei” tinut in Italia, pe data de 1 aprilie 2005 , cand Cardinalul Ratzinger primeste premiul Sfantul Benedict pentru promovarea vietii si a familiei in Europa.

Ibidem

Jurgen Habermas , Joseph Ratinger , “Dialectica secularizarii.Despre ratiune si religie”, in Introducerea lui Andrei Marga Premisele unei dezbateri epocale :Habermas-Ratzinger , 2005 , p.33-74.

Ibidem , op. cit.

Ibidem , op. cit.

Andrei Marga , “La sortie du relativisme “ , in Le debat Habermas-Ratzinger.Convergences et implications , 2006 , p.170-171.

Jurgen Habermas , Joseph Ratzinger, “Dialectica secularizarii . Despre ratiune si religie “, in Interculturalitatea si consecintele sale , p.110 -113.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1174
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site