MANIFESTARI ARTISTICE SI RELIGIOASE IN EPOCA BRONZULUI

MANIFESTARI ARTISTICE SI RELIGIOASE IN EPOCA BRONZULUI

Primele indicii privind profunde transformari ale structurii imaginarului apar inca din perioada de trazitie de la neolitic la epoca bronzului: decorul se simplifica foarte mult, reducandu-se cel mai adesea la simple cercuri sau benzi radiale, iar figurinele feminine sunt foarte rare - mult mai schematice, fara marcarea atributelor feminine. In spatiul carpato-dunarean ele apar doar in cultura Garla Mare (necropla de la Carna).

'zeite ?, preotese ?, regine divine ? - personalizate - stramoase sau divinitati familiare ? descoperirea lor in morminte, asadar certitudinea rostului lor funerar, permite supozitia asocierii lor cu IDEEA DE REGENERARE. Dar grupul cel mai interesant il constituie motivele decorative, geometrice cu ordonanta radiara, care se desfasoara, mai cu seama, pe suprafetele relativ largi ale fustelor in forma de clopot. Aceste motive radiare, centrale, rombice sau circulare, au o evidenta SEMNIFICATIE SOLARA, iar aparitia lor pe figuri de traditie naturista, raportabila la epoca anterioara a neo-eneoliticului, tradeaza un SINCRETISM RELIGIOS SI ARTISTIC INCA DE PE ACUM MATUR, prin care sunt SOLARIZATE VECHILE IMAGINI FEMININE de anterioara provenienta, care capata, cu acest prilej si noi conotatii de natura sociala. Realizarea artistica are, de asemenea, unele trasaturi specifice: STILIZAREA GEOMETRIZANTA PANA LA SCHEMATIZARE A FORMELOR SI DETALIILOR, ACCENTUAND ASPECTUL DECORATIV-SIMBOLIC'      R.. Florescu

M. Gimbutas a explicat transformarile importante din domeniile religios si artistic prin modificarile produse in organizarea sociala si structura etnica, datorate patrunderilor indo-europene:

'Vechea Europa ( = neo-eneoliticul din SE Europei) si culturile kurgan (= comunitatile rasaritene care au migrat in Europa - 4 valuri succesive I- IV -, determinand trecerea la ep. bronzului) sunt total diferite. Vechea Europa - o civilizatie sedentara bazata pe agricultura, locuind in aglomerari mari; cultura kurganelor - mobila, locuind in asezari mici. Primii matrilineari, egalitari, pasnici. Ceilalti - patriarhali, cu o societatea stratificata si razboinici. Aceste ideologii au generat ansambluri diferite de zei si simboluri. Ideologia Vechii Europe era axata pe aspectele eterne ale nasterii, mortii si regenerarii, simbolizate prin principiul feminin, o Mama creatoare (Mater Creatrix). Ideologia patriarhala a culturii kurganelor era axata pe forta virila, pe zei razboinici eroici ai cerului insorit si ai tunetului. Vechii europeni nu accentuasera importanta armelor de lupta, pe cand populatia kurganelor glorifica lama ascutita.'

Si totusi transformarile au avut cauze mult mai complexe; comunitatile rasaritene nu au fost atat de agresive pe cat s-a crezut, dovada fiind infiltrarea lor treptata in mediile eneolitice (coabitare, fara parasirea asezarilor). De asemenea, cultul zeitei - mama nu trebuie inteles doar ca un rezultat al economiei predominant agricole; reprezentari feminine intalnim cu mult inainte (paleolitic, mezolitic). In privinta teoriei organizarii matriarhale si a egalitarismului pentru comunitatile neo-eneolitice, descoperirile arheologice din ultimile decenii au infirmat acest lucru; in necropola de la Varna diferentele de inventar funerar sunt semnificative, ilustrand astfel o ierarhizare sociala clara, iar mormintul cu inventarul cel mai bogat si cu simboluri de putere (sceptru - M 43) a fost atribuit unui barbat.

Reprezentarile zoomorfe sunt foarte rare, caracterizate prin acelasi schematism - capete de berbec, de taur ca elemente decorative, car solar tras de pasari etc. Motivele geometrice simple sau compuse acopera suprafetele exterioare ale vaselor din ceramica sau metal, partile discoidale ale armelor - topoare cu disc si spin; pe toate piesele decorate este evidenta SOLARIZAREA motivelor - cercuri, spirale, raze.

De la Atlantic pana in Egipt, din stepele nord-pontice pana pe cursul mijlociu al Dunarii s-a conturat un cult al Soarelui, strans legat de dezvoltarea metalurgiei (constructiile megalitice dispuse in functie de observatiile astronomice, in Egipt cultul lui Ra). Conceptiile religioase sunt acum mult mai complexe, constituind-se ontologii si scenarii mitologice variate de la o zona la alta, dar avand toate o tendinta comuna - antropomorfizarea si ierarhizarea divinitatilor.

Pe fondul unor credinte uraniene, incineratia castiga tot mai mult teren; totusi cele doua nu au fost inseparabile, comunitatile de pastori indo-europeni continuand sa practice inhumatia. Constructiile funerare devin impresionante in V. Europei - dolmene funerare - si in Egipt - mastabale si piramide din p. Reg. Vechi. In civilizatiile minoica si miceniana constructia funersara imita forma colibei - de tip tholos, constructie circulara cu bolta. Diferentele sociale se accentueaza tot mai mult dupa cum le demostreaza descoperirile funerare - necropole regale cu inventar foarte bogat la Ur, Micene; delimitarea necropolele de restul asezarii - Cercul A si B de la Micene. Legate de practicile funerare sunt si sacrificiile umane (Ur) sau animale (cai - indoeuropeni, cerbi - celti).

Daca in SE Europei sau in N. Marii Negre manifestarile artistice au fost sarace, reduse cel mai adesea la simple motive geometrice, in civilizatia minoica frescele pictate pe peretii palatelor, reprezentarile zeitei-mama, piesele de toreutica cu motive animaliere - se inscriu in randul marilor realizari artistice.

'Conceptia originala a arhitecturii, eleganta proportiilor si confortul locuintei, ca si conceptele moderne ale picturii monumentale, sintezele despre forma, ritm plastic si acorduri cromatice, conceptia despre vestimentatie si moda au lasat primele repere estetice de referinta in cultura vizuala a continentului.'

Adriana Botez-Crainic

Arta cretana:

' Legatura stransa dintre om si natura a lasat locul intai categoriei estetice a incantatorului, in vreme ce in alte parti - in Egipt si in Orient - conditia omului, aflat in inferioritate fata de fortele naturii, a facut, ca din punct de vedere estetic, sa se impuna sublimul. CONCEPEREA OMULUI CA UN ELEMENT DOMINANT, in jurul caruia totul se organizeaza potrivit cu legile unui adevar launtric, a dus dimpotriva, in lumea greceasca, la predominarea categoriei estetice a frumosului, determinat de legile echilibrului, ale armoniei si ale simetriei. In Egipt, preocuparea excesiva pentru viata materiala, statica si repetandu-se la nesfarsit, a dus la crearea unei plastici cu forme stereotipe, bazata pe reguli care izvorau dintr-o lunga experienta: viata devenea atemporala si trebuia sa dainuie, imuabila, dincolo de mormant. ()

In lumea minoica, omul da dovada de mai multa intelegere fata de fortele naturii; inclinat sa perceapa mai mult influenta lor binefacatoare, care i-a ingaduit sa evolueze si sa se dezvolte, decat aspectul lor distructiv, el isi gaseste in Natura o mama si concepe viata ca pe O VESNICA SCHIMBARE SI CA PE O REINNOIRE CICLICA. Puterile divine sunt prezente peste tot si el trebuie neaparat sa le recunoasca rolul binefacator prin sarbatori si ceremonii speciale. In arta, sarbatorirea comporta reproducerea naturii intr-un mod care-i facea imediat evidenta prezenta, epifania divinitatii, prin reprezentarea diferitelor ceremonii menite s-o elogieze, sa-i aduca multumiri si dovezi de recunostita. DINASTUL NU ERA DECAT UN ORGANIZATOR AL CULTULUI SAU UN INTERMEDIAR, pentru ca se credea ca divinitatea are cu el legaturi mai stranse.()

.arta minoica () a ajuns sa fie ESENTIALMENTE GRAFICA SI NU PLASTICA. Pentru a reda in mod dinamic diversitatea si neprevazutul formelor naturii, ea recurge fara incetare la ALTERNANTE DE CULORI, DE FORME, DE MISCARI, CARE GENEREAZA ILUZIA UNUI FLUX CONTINUU; elementul mobil este exprimat in spatiu prin tot felul de motive: volute, torsiuni, vartejuri, spire in desfasurare, explozii de raze. Bucuria de a trai este redata cat mai intens, mai ales in fresca, printr-o orgie de culori care se asociaza cu o OPOZITIE NEINTRERUPTA DE LUMINI SI UMBRE, astfel incat arta minoica ajunge la un farmec oniric care EXPRIMA IREALUL CHIAR IN MIEZUL REALITATII. Ca arta a incantatorului, ea se preocupa mai mult de ceea ce este rafinat, delicat si sensibil si reda aceste calitati cu o dragoste adevarata si cu o sensibilitate pe care suntem nevoiti s-o calificam drept poetica. De aici rezulta tendinta spre MINIATURA.' Nicolas Platon - Civilizatia egeeana

Spre deosebire de arta minoica, arta miceniana este mult mai STEREOTIPA - simboluri convenetionale, embleme repetate pe piese de cult sau fresce. Dintre aceste reprezentari-simboluri cele mai frecvente sunt cele animaliere: tauri, pasari, serpi si mai ales sfincsi. Nu lipsesc nici simbolurile astrale si reprezenarea securii-duble (mult mai rar, insa, decat in cazul civilizatiei minoice). Cultul chtonian, reprezentat de zeita cu serpi apare tot mai rar, fiind asociat mai degraba cu un cult al casei. Se dezvolta acum un nou cult - AL STRAMOSILOR EROIZATI - pe care il vom regasi mai tarziu in primele oratele-state grecesti (morminte hipogee sau tholos cu inventar foarte bogat - Pylia, Messenia, mormintele regale de la Micene etc.).

TEMATICA EXAMEN

Notiunea de preistorie. Istoricul cercetarii preistorice

Importanta cercetarii pluridisciplinare pentru preistorie

Etapele antropogenezei

Paleoliticul inferior

Paleoliticul mijlociu

Paleoliticul superior

Manifestari religioase in paleolitic

Arta rupestra paleolitica

Paleolitic - manifestari artistice pe obiecte si statuaria

Mezoliticul in Orientul Apropiat - cultura natufiana

Mezoliticul in SE Europei - cultura Schela Cladovei/Lepenski Vir

Procesul de neolitizare; cresterea animalelor si cultivarea plantelor

Neoliticul aceramic

Trasaturile generale ale neoliticului

Tipuri de unelte in neo-eneolitic

Tipuri de asezari neo-eneolitice

Chalcolithic / Eneolitic: inovatii si progrese tehnologice

Complexe culturale neo-eneolitice din SE Europei

Chalcolithicul in Orientul Apropiat si Anatolia; El Obeid

Manifestari religioase in neo-eneolitic

Arta neo-eneolitica

Practici funerare in neo-eneolitic. Mari necropole

Constructii megalitice

Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: economie, asezari, unelte, conceptii religioase, structura sociala si etnica

Trasaturi generale ale epocii bronzului

Tipuri de asezari in epoca bronzului

Mestesuguri in epoca bronzului: olarit, minerit, metalurgie, toreutica

Metalurgia cuprului si a bronzului

Schimburi comerciale in epoca bronzului

Manifestari religioase in epoca bronzului

Arta epocii bronzului in SE Europei

Arta minoica

Migratii si modificari in structura etnica a populatiilor din Europa si Anatolia la sfarsitul epocii bronzului si inceputul Hallstatt-ului

Ceramica in preistorie: primele obiecte din lut ars, figurine, vase - modelare, decorare

Constructii funerare in epoca bronzului: megaliti, tumuli, tholos, cercul A si B de la Micene

Sacrificii umane. Cultul craniilor

Modificari climatice in preistorie

Elemente de fortificatie in preistorie

Sanctuare si locuri de cult in epoca bronzului

Sanctuare neo-eneolitice