Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


NOILE POPOARE DIN DEZMEMBRAREA IMPERIULUI ROMAN

Istorie



+ Font mai mare | - Font mai mic



ISTORIA UNIVERSALA

ANTICA SI MEDIEVALA

UNITATEA DE INVATARE



NOILE POPOARE

DEZMEMBRAREA IMPERIULUI ROMAN SI FORMAREA

REGATELOR BARBARE

CRIZA ROMANA DIN SECOLUL III

v      Din sec. II FIECARE PROVINCIE ISI RECRUTA ARMATA - FIECARE ARMATA PROVINCIALA INCERCA SA-SI IMPUNA PROPRIUL CANDIDAT IN FRUNTEA IMPERIULUI.

v      din sec. III izbucneste o ANARHIE MILITARA - adancita de ATACURILE MILITARE. Criza izbucneste in 235 CAND SOLDATII IL ASASINEAZA PE ALEXANDER SEVERUS.

v      IMPERIUL ESTE SALVAT DE 3 IMPARATI SOLDATI AURELIAN-DIOCLETIAN si CONSTANTIN; Ei ii INVING PE BARBARI SI REFAC ZIDURILE ORASELOR.

DOMINATUL

DIOCLETIAN (284-305)

v      REORGANIZEAZA IMPERIUL DUPA PRINCIPII AUTOCRATE - modelul DESPOTISMUL ORIENTAL;

v      ISI ATRIBUIE ORIGINE DIVINA - regimul numit DOMINAT;

v      IN 292 - pentru usurarea administrarii Imperiului, il DIVIZEAZA IN 4 PARTI SI-SI ASOCIAZA 3 IMPARATI - TETRARHIE (conducerea celor 4); imparte imperiul in DIOCEZE;

CONSTANTIN CEL MARE (306-337)

v      CREAZA O NOUA CAPITALA - CONSTANTINOPOL - unde o muta in 330.

v      REFACE PENTRU SCURT TIMP UNITATEA IMPERIULUI IN JURUL NOII CAPITALE;

THEODOSIUS (379-395)

v      IMPARTE IMPERIUL LA MOARTEA SA IN 2 DUPA CEI 2 FII: HONORIUS - IMPERIUL ROMAN DE APUS - ROMA si ARCADIUS - IMPERIUL ROMAN DE RASARIT - CONSTANTINOPOL;

v      VIATA ECONOMICA trece sub controlul STATULUI.

v      Este INTRODUSA EREDITATEA OBLIGATORIE A MESERIILOR

v      LOCUL SCLAVILOR LUAT DE COLONI.

v      CONDUCEREA PUTERNIC CENTRALIZATA.

v      STATUL PUTERNIC FARMITAT SA FIE USOR DE CONTROLAT SI APARAT;

v      LEGIUNILE IMPARTITE IN DETASAMENTE DE 1 000 de saldati sa acopere toate punctele amenintate.

SFARSITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS

v      In 375 - HUNII VIN IN EUROPA socand Occidentul; Sub presiunea lor GERMANII NAVALESC IN IMPERIUL ROMAN DE APUS DISTRUGANDU-L. ROMANII NU POT APARA ROMA FIIND JEFUITA :

In 410 de VIZIGOTII lui ALARIC;

In 455 de VANDALII lui GENSERIC;

v    POPOARELE BARBARE OCUPA REGIUNI DIN IMPERIUL ROMAN SI FORMEAZA REGATE BARBARE. Astfel IMPERIUL cunoaste un proces de BARBARIZARE LENTA , astfel in sec. IV-V IN ZONA DE FRONTIERA ERA GREU DE DISTINS UN ROMAN DE UN BARBAR.

Mai mult BARBARII DEVIN APARATORII IMPERIULUI IMPOTRIVA ALTOR BARBARI .

In 476 - GERMANII condusi de ODOACRU l-au detronat pe ROMULUS AUGUSTUS (copil de 12 ani), DISPARAND IMPERIUL ROMAN DE APUS .

IMPERIUL ROMAN DE RASARIT REZISTA PANA IN 1453 CAND CADE SUB PRESIUNEA TURCILOR .

IMPERIUL ROMAN DE APUS

v      in OCCIDENT IN LOCUL IMPERIULUI I-AU NASTERE REGATE BARBARE INDEPENDENTE SI RIVALE.

v      BARBARII AU PASTRAT: DREPTUL ROMAN, LIMBA LATINA SI CRESTINISMUL deoarece

v      barbarii erau inferiori populatiei romanizate 5-10 %.

v      civilizatia romana era superioara ;

POPULATII BARBARE SI ZONA LOR DE STABILIRE:

v      VIZIGOTII - strabat Europa si se stabilesc in SPANIA;

v      VANDALII - impinsi de vizigotii din Spania, trec in N. AFRICII unde-si creaza un regat

v      STROGOTII - i-au conducerea ITALIEI sub regele TEODORIC.

v      LONGOBARZII-BURGUNZII SI FRANCII - se stabilesc in FRANTA (sec.V) si SE FRANTEI SI S GERMANIEI.

v      ANGLO-SAXONII - s-au stabilit in ANGLIA.

EVANGHELIZAREA BARBARILOR

v      GOTII - initial crestinati sub forma ARIANA - rol important avandu-l ULFILA (c. 310-380);

v      Creaza un ALFABET GLAGOLITIC;

v      Traduce BIBLIA in limba GOTA (cel mai important monument al literaturii germane);

v      OSTROGOTII SI LONGOBARZII - au fost si ei arieni;

v      FRANCII - in 496 regele CLOVIS (481-511) - s-a CONVERTIT LA CRESTINISMUL DE TIP ROMAN urmat apoi de TOTI FRANCII iar MONARHIA FRANCEZA DEVINE SUPORTUL PAPALITATII.

IMPERIUL ROMAN DE RASARIT

In OCCIDENT:

v      Are loc o RURALIZARE A SOCIETATII

v      CULTURA se retrage in BISERICI SI MANASTIRI

In ORIENT:

v      Se MENTIN MARILE ORASE cu intense activitati mestesugaresti si comerciale;

v      SOCIAL - Se mentin COMUNITATILE DE OAMENI LIBERI;

v      ADMINISTRATIV - INTREAGA ADMINISTRATIE DEPINDEA DE IMPARAT.

v      MILITAR - SOLDATII PRIMEAU UN LOT DE PAMANT IN SCHIMBUL SERVICIULUI MILITAR .

In secolul V imperiul este dominat de LUPTE CRISTOLOGICE (natura umana sau divina a lui Cristos);

v      NESTORIENII - accepta doar natura umana a lui Cristos;

v      MONOFIZITII - accepta doar natura divina a lui Cristos;

v      CONCILIUL DE LA NICEEA 325 - reuneste cele 2 pozitii, PROCLAMANDU-L PE FIU CONSUBSTANTIAL CU TATAL.

v      CONCILIUL DE LA CONSTANTINOPOL 381 - proclama faptul ca in SFANTA TREIME EXISTA O SUBSTANTA SI 3 IPOSTAZE.

Ambele concilii dand o puternica lovitura pentru eretici;

Pe PLAN EXTERN:

Imperiul dominat de amenintarea: vizigotilor, hunilor si ostrogotilor;

In 488 Ostrogotii lui Teodoric sunt alungati de la Constantinopol si ajung in Italia, Imperiul Roman de Rasarit evita soarta Romei si pregateste o puternica restaurare in sec. VI.

APARITIA NOILOR POPOARE EUROPENE

LATINII SI GERMANII

v      Pana in secolul V - ROMA dorea un STAT ROMAN MONDIAL prin IDENTIFICAREA POLITICULUI CU CIVILIZATIA ROMANA.

v      Tot ce era IN AFARA LUMII ROMANE lor era numita BARBARIE.

v      In momentul caderii ROMA ERA CRESTINATA si va CRESTINA POPOARELE SUPUSE. Drept urmare iau nastere POPOARELE LATINE: italienii, francezii, spaniolii, portughezii, romanii;

v      Etnogeneza - s-a realizat prin:

substrat - ELEMENTUL BASTINAS;

strat - COLONISTII ROMANI

superstrat sau adstrat - ELEMENTUL DE ADAOS - GERMANIC SAU SLAV.

GERMANII

v      sunt adstratul in constituirea populatiilor europene, dar au alcatuit si popoare de sine statatoare;

v      Popoare cu strat german: GERMANII, AUSTRIECII;

v      Popoare cu adstrat german: ELVETIENII, OLANDEZII, DANEZII, NORVEGIENII, SUEDEZII, ENGLEZII, IRLANDEZII DIN NORD.

SLAVII - pana in secolul VII erau pe valea superioara a NIPRULUI si VISTULEI, de unde migreaza in 3 directii:

Spre est - RUSII si UCRAINIENII.

Spre vest - POLONEZII, CEHII si SLOVACII.

Spre sud - SARBII, SLOVENII si CROATII.

Migratia lor nu a impiedicat venirea altor popoare .

v      BULGARII - mongolici asezati in 681 la sudul Dunarii si slavizati;

v      MAGHIARII - fino-ugrici - ca si estonienii si finlandezii - asezati in 896 in Pannonia

Toti vor forma state durabile .

In Nordul Europei - popoare baltice - LITUANIENII si LETONIENII - vorbesc limbi germanice;

URMARILE MARILOR MIGRATII

ETNO-LINGVISTICE - Apar POPOARE SI LIMBI NOI, Apar noi STATE - unele durabile;

POLITICE

v      Barbarii creaza REGATE ca PROPRIETATI ALE REGILOR pe care le imparteau sau lasau mostenire fiilor lor. Deci STATUL nu era o INSTITUTIE PUBLICA, ci PRIVATA.

ECONOMICE - Migratorii iau in stapanire pamantul - apar NOI FORME DE PROPRIETATE.

SOCIAL

v      DISPAR OBSTILE SATESTI EGALITARE, MARCA la germani si ZADRUGA la slavi.

v      razboaiele duc la o IERARHIZARE A SOCIETATII.

v      Conducatorii - prin amestecul aristocratiei barbare cu cea romana;

v      Apare TARANIMEA DEPENDENTA - in haosul din sec. V-XI cauta protectia nobilului local.

CULTURAL

v      Barbarii au creat o CULTURA in care descrie migratiile, Ex. BEAWULF - CANTECUL NIBELUNGILOR, REGELE ARTHUR SI CAVALERII MESEI ROTUNDE.

INVAZIILE POPOARELOR TURCO-MONGOLE

MONGOLII

v      Triburi nomade din Asia Centrala, in secolele VI - XII care vorbeau limbi asemanatoare si aveau denumiri diferite: TATARI, MONGOLI, MERKITI, OIRATI.

v      Erau condusi de un HAN.

v      In 1206 sunt uniti de TEMUGIN (GINGHIS) - formand un IMPERIU, avand conditii favorabile o CAVALERIE excelenta si intinse TERITORII din Asia si Europa NU ERAU ORGANIZATE STATAL.      

v      urmasii lui Ginghis cuceresc teritorii din sudul Rusiei si Europa.

v      BATU-HAN - conducatorul invaziei din Europa - s-a retras la nordul Marii Negre, creand HANATUL HOARDEI DE AUR, populatiile vecine - obligate la tribut;

v      Profita NEGUSTORII - care urmaresc rutele comerciale deschise de invazii - venetianul MARCO-POLO relateraza la sfarsitul sec. XIII calatoriile sale in China stapanita de mongoli, stimuland gustul pentru aventura si bogatie al europenilor.

TURCII

v      In secolul XIII MONGILII INTRA IN DECLIN, in Asia Centrala apare primejdia TURCEASCA.

v      In secolul XIII - un conducator turc OSMAN creaza un stat otoman in NE Turciei;

v      urmasul lui ORHAN: a cucerit si stabilit capitala statului la BRUSA si a infiintat corpul IENICERILOR (infanteristi din sclavi) armata intarita prin introducerea tributului din copii - platit de supusii nemusulmani;

v      In 1354 - incep cuceririle in Europa - repede cad toti balcanicii, inaintarea lor este oprita de romani la Dunare si de invazia mongolilor lui TIMUR LENK care-i infrang pe turci la Ankara in 1402, amanand cucerirea Bizantului pana in 1453 cand sultanul Mahomed al-II-lea cucereste Constantinopolul.

v      In Europa apare un nou popor, adept al islamismului, cu o cultura si civilizatie bine conturate.

IMPORTANTA INVAZIILOR TURCO-MONGOLE

v      TURCII SI MONGOLII - POPOARE DE LEGATURA intre Orient si Occident.

v      zona ocupata de turci - cunoaste o stabilizare - PAX OTHOMANICA.

v      Ca urmare a invaziilor mongolilor si turcilor RUSII ISI INTARESC NATIONALISMUL SI RELIGIA, aparandu-le.

v      Dupa caderea Constantinopolului, "MOSCOVA DEVINE A 3 ROMA", MITROPOLITUL PRETINDE SUPREMATIA ORTODOXA.

v      Puterea militara si maritima a turcilor asupra comertului dintre Europa si Asia , ii va impulsiona pe europeni sa lanseze MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE.

v      Confruntarea dintre puterea europeana si asiatica duce la definirea mai clara a specificului lor in parte.

IMPERIUL ROMAN DE RASARIT sau BIZANTIN

IMPERIUL BIZANTIN

v      in 330 - CREAT CONSTANTINOPOLUL

v      punct de CONVERGENTA A CIVILIZATIILOR ROMANA-GREACA-ORIENTALA.

v      era la INCRUCISAREA TUTUROR DRUMURILOR COMERCIALE din zona Mediterana.

v      avea o POZITIE STRATEGICA EXCEPTIONALA..

v      era INCONJURATA DE ZIDURI in PARTEA DE USCAT fiind de necucerit.

v      IUSTINIAN (527-565) - incearca REFACEREA IMPERIULUI ROMAN si STOPAREA CRIZEI ROMANE, astfel:

v      ii ATACA PE BARBARI pentru a reface unitatea imperiului.

v      PASTREAZA PACEA CU PERSIA care ameninta din rasarit.

v      cu ajutorul GENERALILOR BELIZARIOS si NARSES cucereste: AFRICA de la Vandali, ITALIA de la Ostrogoti, PENINSULA IBERICA (partial) de la vizigoti.

Aceste actiuni epuizeaza statul plus rascoale populare, Ex. 532 - rascoala NIKA - inabusita cu greutate.

IDEOLOGIA IMPERIALA IN RASARIT

BIZANTUL - este considerat PRIMUL STAT FONDAT PE PRINCIPII CRESTINE, Din 459 - IMPARATII SUNT INCORONATI DE PATRIARH. puterea imperiala este de origine divina.

v      PUTEREA IMPARATULUI ERA ABSOLUTA, fiind LIMITATA doar de RESPECTAREA TRADITIILOR JURIDICE ALE DREPTULUI JURIDIC ROMAN.

v      Iustinian a alcatuit codul - CORPUS IURIS CIVILIS

v      ADMINISTRATIA, JUSTITIA, FINANTELE, ARMATA, BISERICA - SUBORDONATE IMPARATULUI - CULTUL IMPERIAL devine RELIGIE.

v      S-a introdus MODELUL ORIENTAL, ce cuprindea - PROSTERNEREA OBLIGATORIE IN FATA IMPARATULUI, SARUTUL MAINII SI INCALTAMINTEI.

v      DIPLOMATIA - rol important - metode folosite:

v      CONVERTIREA LA CRESTINISM A UNOR NOI POPOARE.

v      PRIMIRILE FASTUOASE LA CURTEA IMPARATULUI.

v      SPIONAJUL.

v      Alta preocupare - CULTURA - sunt construite la Constantinopol:

v      PALATUL IMPERIAL.

v      HIPODROMUL.

v      BISERICA SFANTA SOFIA - cea mai mare constructie bizantina, inceputa sub Iustinian in 532 si incheiata in 537, In sec. XVI - devine MOSCHEE, cand sunt adaugate medalioanele arabe in interior si minaretele in exterior, azi Sfanta Sofia este MUZEU.

IDEOLOGIA IMPERIALA IN APUS

REFACEREA IMPERIULUI ROMAN

v    In 496 CLOVIS adopta crestinismul, francii devin aparatorii crestinismului catolic, impotriva arienilor: burgunzi, vizigoti, longobarzi.

v    Sub fii lui Clovis, STATUL FRANC S-A DEZMEMBRAT, puterea trecuta in mana unui functionar, numit MAJORDOMUL PALATULUI. Unii majordomi insa au refacut unitatea statului franc.

v      PEPIN DE HERSTAL - reuneste posesiunile lui Clovis.

v      CAROL MARTEL - (fiu nelegitim), ii invinge pe arabi la Poitiers in 732 salvand Europa de la islamizare.

v      PEPIN CEL SCURT - in 751 el l-a destituit pe ultimul rege merovingian si s-a proclamat rege. In schimbul ungerii ca rege de catre papa Bonifaciu, Pepin (nelegitim) a daruit papei teritoriul care va deveni statul papal.

v      CAROL CAL MARE - fiul lui Pepin cel Scurt, urca pe tron in 768, iar in anul 800 a fost incoronat ca imparat roman de papa Leon al-III-lea. Cucereste: SAXONIA - (772-804) - dupa lupte grele, REGATUL LONGOBARD (774), REGATUL AVAR (795).

v      Prin cuceriri realizeaza un imperiu universal si o biserica universala.

v      isi indeplineste 2 scopuri: extinderea granitelor statului si raspandirea crestinismului.

v      a sprijinit cultura:

v      a incurajat educatia chemandu-i pe invatati la curte.      

v      a sprijinit manastirile.

v      a imbunatatit sistemul juridic.

v      la moartea lui Carol IMPERIUL ESTE IMPARTIT intre cei 3 nepoti ai lui prin PACEA DE LA VERDUN -843 .

v      CAROL CEL PLESUV - FRANTA.

v      LUDOVIC GERMANICUL - GERMANIA.

v      LOTHAR - ITALIA.

v      Ruperea si disparitia Imperiului Roman grabeste aparitia FEUDALITATII.

v      Suveranii carolingieni au incurajat dezvoltarea relatiilor de supunere si de protectie, consolidandu-si autoritatea. Astfel:

v      Oamenii liberi mai saraci deveneau servitori - VASALI.

v      Oamenii bogati care ofereau si protectie si pamant - FEUD - se numeau FEUDALI.

IMPERIUL ROMAN DE NATIUNE GERMANA

Ideea renasterii imperiului este preluata si de germani.

OTTO I (936-973)

v      cucereste intreaga Europa Centrala si N si C Italiei si-l obliga pe papa in 962 sa-l incoroneze ca Imparat Roman, sau al "Sfantului Imperiu Roman de natiune germana".

v      amestecul lui Otto in problemele Bisericii si ale statului in Italia, a facut ca Germania sa nu se poata constitui intr-o monarhie centralizata, asa ca Anglia, Franta, Spania.

v      apoi a izbucnit un sir lung de razboaie pentru intaietate intre papalitate si imparat.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2070
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved