Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Inceputul literaturii scrise politicii romanesti

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Inceputul literaturii scrise  politicii romanesti

1) Tratatul politic al lui Neagoe Basarab

Inv. lui Baarab catre fiul sau Tudosie

1) Cu toate greutatile create de lipsa unitatii nationale, de continua confruntare cu Imperiul otoman pentru mentinerea fiintei statale. Gandirea si practica politicii romane va intra intr-un moment superior al diz. sale, acela al aparitiei literaturii scrise politice. Inceputul va fi inaugurat pe scriitorul Neagoe Basarab. Invataturile lui cate fiul Teodosie va constitui cea mai importanta lucrare scrisa in limba slavona la inceputul sec. 15, ea fiind contemporana cu lucrarea lui Machiavelli. Principele E I scrieri storice si politice inchegata din domeniu ist, fil, pol, diplomatiei. S-a bucurat de o apreciere din partea oamenilor de cult ca Hasdeu, Noica, care o considera prima carte a culturii romanesti. Petre Panaitescu t un descoperitor al documentelor vechi romanesti, considera lucrarea lui Basarab o opera a unui Machiavelli romanesc si rasaritean. Prin tematica abordata, politica, diplomatie, prin obiectivele urmarite, mentinerea si apararea fiintei statale.




Lucrarea lui e foarte apropiata de cea a lui Machiavelli, de aceea multi specialisti o considera inceputul crearii st. pol. rom. Pana la aparitia st. pol. ca disciplina de sine statatoare, lucrarea sa a fost cercetata prin perspectiva ist. si incadrata la documente vechi romanesti. Aspectele si continutul pol. fie ca nu au fost sesizate sau cel mult au fost analizate din perspectiva ist. De aceea e foarte greu de a stabili domeniul careia ii apartine lucrarea. E revendicata de st. ist. de moral, pol, lit, religie sau diplomatie. Analizata insa prin prisma domeniilor si a proceselor si fenomenelor care sunt supuse analizei reiese ca aceasta lucrare face parte din cadrul st. pol. sau mai precis dintr-o st. de ramura  - ist. ideilor pol. Ea nu e o simpla descriere din perspectiva ist. morala, rel e fen, ci o abordare profunda a relatiilor politice, in special cele dintr-n domeniu si marea boierime, ei si masele populare, o analiza a naturii puterii, a mecanismelor exercitarii ei, se face si o incursiune in cadrul relatiilor internationale, a celor diplomatice. Mai mult, lucrarea e un cod de invatare si conduita politica a viitorului domn si oameni politici. E o lucrare de sinteza a polit. si a pol., de analiza si aprecieri, de invatatura si sfaturi pe care Basarab le face din perspectiva omului polizic, .. domn. Dupa tematica urm. lucrarea poate fi structurata in 2 parti: I parte e trat, e una de analiza pur teoretica a politicului. Basarab e preocupat sa precizeze perceptele pol. si morale care stau la baza detinerii si exercitarii puterii, drepturile si obligatiile domnului fata de Dumnezeu si supusi, caile prin care isi poate impune utoritatea in stat. Intr-o perioada istorica dominata de ideologie rel. era normal ca ea sa-si puna amprenta asupra naturii. Puterea vine de la Dumnezeu, iar domnul nu e decat slujitorul  Lui, cel care intermediaza relatia dintre Divinitate si supusi. Basarab nu face altceva decat sa intareasca doctrina monarhiei abis. de tip feudal.

Dumnezeu e omniprezent, de el se leaga realizarile domnului - victoriile cu dusmanii sunt rezultatul vointei lui. Toate acestea sunt gasite in Sf.Scriptura. De aici domnu isi trage invataminte si donduita. In centrul acestor percepte de viata si actiune a domnului  trebuie sa stea dreptatea + alte valori, simtul masurii,m minte multa,  putere de intelegere si acceptare a sfaturilor chiar daca vin de la supusi. Aceste calitati erau o transpunere din planul moralei poporului roman in cel politic. Domnul intruneste tot ce era mai bun in morala si conduita poporului roman. Basarab valorifica inr-un plan superior al guvernarii soc. morale pop.

El realizeaza o continuitate a vechilor valori si pricepri in noua era de dezvoltare feudala.

A doua parte a lucrarii este structurata in 13 capitole, diferite ca intindere, mesaj si volum. Aici vom intalni notiuni de teologie, morala, strategie militara, diplomatie, dominante raman cele politice. Chiar si cele care nu sunt politice sunt legate de politic. Un prim capitol e „Pentru cinstirea icoanelor“ unde domnul indeamna pe supusi sa cinsteasca icoanele care il infatiseaza pe Dumnezeu, caci astfel El isi va transmite bunatatea sa lor. In capitolul urmator face o critica aspra impotriva celor care incalcau normele moralei crestine - ortodoxismul se afla sun o presiune a islamismului. Astfel el vrea sa impuna un model pe viata de actiune si conduita, cel legat de perceptele ortodoxismului. Asa nu inseamna ca domnul e un religios, dimpotriva, in axtiunea sa politica da dovada de rationalitate, laicitate. Face distinctia intre omul crestin si cel politic, care are sarcina de a indeplini cerinte si obligatii de natura diferita. O conceptie moderna, progresista, de a face separatie intre rel. si pol. Conceptiile lui Basarab in ceea ce piveste viata politica sunt laice, nu au nimic comun cu rel. Interesat de perfectionarea sistemului politic a inst. se pronunta pentru selectia slujitorilor pol. dupa competenta, excluzand principiile rudeniei, prieteniei.




Preocpat de a crea un aparat de slujitori competenti, el elaboreaza un cod de principii si norme dupa care sa-si desfasoare activitatea. In aceeasi idee el acorda atentie foarte mare Sfatului Domnesc. Pentru el, desi continua sa aiba o importanta mare, statutul social - apartenenta la marea boierime, membrii SF D tl sa fie competenti, stiutori de carte + calitati moraole, dar mai ales politice. El se pronunta pentru libertatea gandirii si exprimarii, accepta sfaturile boierilor, slujitorilor, isi propun sa creeze orice atmosfera necesaru unei libere exprimari a ideilor.

Chiar daca Sf. D avea un rol consultativ, domnul se pronunta pentru consultarea lor pentru decizii importante. Experienta politica a domnului ii permite sa faca o analiza consistenta a relatiilor internationale, diplomatice. Pentru Basarab diplomatia trebuie sa fie  prima cale de rezolvare a tensiunilor. El e preocupat de perfectionarea corpului diplomatic. E primul care face o clasificare a tipurilor de solie incercand sa le precizeze rolul, importanta, eficienta in viata politica. Experienta de care dispune ii permite sa faca o adevarata exemplificare a modului cum ttrebuie sa fie primiti solii straini, iar domnul trebuie sa-i asculte cu atentie, stapanire de sine.

O foarte mare atentie e acordata raspunsului pe care il da solurilor existand astfel o adevarata tehnica, un adevarat limbaj si mimica. La problemele ridicate de soli domnul sfatuieste ca raspunsurile  sa nu fie date imediat, ci dupa multa chibzuinta, sfatuire cu marii boieri, trebuie sa tina seama daca acel raspuns e sau nu in favoarea tarii. Domnul trebuie sa raspunda la toate problemele, sa foloseasca un ton calm, ferm. Toate acestea demonstreaza deosebite calitati ale domnului de politician pe care vrea sa le transmita vietii politice. O problema viu abordata de domn e cea a pacii. Pentru el, ea e mult mai importanta decat orice act , sfatuieste pe fiul sau si oamenii pot sa foloseasca pacea inaintea oricarui razboi, chiar daca pentru mentinerea ei trebuie cumparata, cand tributul platit de Tara Romaneasca era o cumparare a pacii. Domnul era si judecator suprem, putea sa judece anumite cauze sau sa delege aceste atribute unor dregatori. Importanta este insa conceptia lui privind judecata. Trebuie sa aiba 2 scopuri - infaptuirea dreptatii, usurarea si izbanda. Domnul sfatuieste ca judecata sa se faca cu dreptate, cu aceeasi masura fata de cel bogat sau sarac. Domnul e nu numai un om politic sau judecator, impartitor de dreptate, ci si un bun strateg militar, bun cunoscator al oamenilor. Desi nu exclude razboiul, el il accepta numai in situatii de maxima nevoie, trebuinta. Pentru aceasta trebuie sa-si pregateasca oameni atat din perspectiva psihica, dar si materiala. Astfel domnul trebuie sa.si asigure loialitatea ostii. Tratatul politic al lui Basarab a avut menirea de a marca inceputul scrierilor, lucrarilor politice, o realizare in practica a rel si moralei pop. E considerat sinonim cu cel al lui Machiavelli, un deschizator al crearii si pol.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 553
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site